Page 69 - 1960-04

/
Pag. 2
B rig a d a de la suitor
ir Cu vreo două săptămîni în
.L urmă, au venit la l. M. Bar-.
,r za 16 mineri din părţile Abru-
r ăului. Oameni unul şi unul.
[ Cei 16 mineri lucrează de mai
[ multă vreme în brigada con-
C dusă de minerul comunist
jr Fiorian Ispas. S-au obişnuit
r cu el. Sporul muncii lor, ca-
ţ litatea lucrărilor, faptul că
l sînt mereu împreună, i-au
făcut cunoscuţi în rîndul lo-
j- calnicilor. După fiecare şut
r ci ies din mină minări de
1 rezultatele muncii lor.
t Brigada a fost repartizată
ţ- la un sector mai pretenţios, tovarăşe Ispas ? l-am între- •]
> unde se cere multă înăemî- bat pe şeful de brigadă, care 3
ţ nare: suitorul de aeraj de la tocmai coborîse de la echipa 3
unul din orizonturile minei. din schimbul întîi.
Oamenii s-au împărţit în 4 — Nu stăm rău. Să spună j
schimburi. Aşa au cerut con­ şi tovarăşul maistru Circu. '
diţiile de muncă. In fie­ ™ Aşa brigadă mai ¦zic şi -ţ
care schimb se află ci- eu — spuse tinărul maistru, -i
te un comunist: Florian Are o depăşire însemnată 4
r Ispas. Alexandru Drăgan, ce-i aduce cîştiguri frumoase, -j
f, loan Botar, Aron Sicoie. ute-
j miştii sînt şi ei repartizaţi
pe schimburi: Gheorghe Bo-
^ ia, loan Malea, Vasile Mera
!; şi Romulus Jurca. Restul oa-
[ menîlor, mineri de nădejde,
i, complectează echipele.
[ Nu rareori, cină greutăţi­
le le sînt mai mari, la suitorul
[ de aeraj muncesc cîte două
[¦ echipe din brigadă. Sub nici
[¦ o formă, planul zilnic nu ră-
\ mine nerealizat. Aşa i-a in-
( văţat tovarăşul ispas şt cu
î accst angajament au început
i. lucrarea ortacii din brigada
La amenajarea
parcului
Brigăzile utemisi© de muncă
patriotică de la Şcoala medie
„Dr. Petru Groza“ din Deva.
C h e m a r e la în tr e c e r e s o c ia lis tăparticipă la diferite acţiuni c!e
înfrumuseţare a oraşului. Zilele
trecute, de exemplu, cele două
brigăzi în care sînt încadraţi e-
levii din clasele a VIII-a  şi
a^ IX-a B, au luat parte la cu­
răţirea şi amenajarea parcului
„Filimon Sîrbu“ din localitate.
Timp de două ore şi jumătate,
drapelele celor două brigăzi au
fluturat în mijlocul parcului, în­
sufleţind munca entuziastă a ti­ — depăşirea producţiei planificate pe hectar,
nerilor brigadieri.
Brigada utemistă 'a' clasei a ‘ kg., la porumb siloz, cu 1.2.000 kg. Recoltele
VIII-a A care s-a remarcat în
această acţiune, după terminarea
sectorului ce-i fusese repartizat,
a ajutat şi pe cea de-a doua bri­
gadă,
N1CGLAE LAZÂR
secretarul comitetului U.T..M
Şcoala medie „Dr. Petru
Groza“ — Deva
editura politică
au apărui:
) Karl Marx — Friedrich
Engels
OPERE, voi. 7
6 8 8 pag., 15 lei
Volumul al 7-lea al operelor
cuprinde lucrările şi articolele
scrise de Marx şi Engels în
perioada august 1849 — iunie
1851, în care întemeietorii so­
cialismului ştiinţific acordă o
deosebită atenţie generalizării
teoretice a experienţei luptelor
revoluţionare din 1848— 1849 în
Franţa şi Germania, elaborării
tacticii revoluţionare a proleta­
riatului, luptei pentru crearea u-
nui partid al clasei muncitoa­
re independent faţă de democra­
ţia mic-burgheză.
K. Marx—F. Engels
Despre religie
Ediţia a Ii-a
>360 pag., 6 Iei.
Culegerea cuprinde o serie de
lucrări şi fragmente din Iuerâri
ale lui Marx şi Engels în care
se tratează probleme privind 0 -
riglnea religiei, rolul de frînă
pe care ea l-a jucat în istoria
societăţii omeneşti, formele ei ^
şi felul în caro trebuie dusă
lupta pentru luminarea maselor
şi înlăturarea cauzelor sociale
care fac posibilă menţinerea cre­
dinţelor religioase.
V. !. Lenin: Opere com­
plete volumul 1
632 pag. — 12 Iei
Cu acest volum începe în ţara
noastră editarea Operelor com­
plete ale Iui V. I. l.enin în 55
de volume după ed. V-a rusă,
Volumul I cuprinde lucrările
scrise de V, I. Lenin în anii
1893— 1894 : „Noi schimbări e-
conomice In viaţa ţărănească",
„Cu privire la aşa-zîsa proble­
mă a pieţelor“, „Ce sînt „prie­
tenii poporului" şi cum luptă
et împotriva social-democraţi-
Ior „Conţinutul economic al
narodnicismului şl critica Iui în
cartea d-luî Struve".
In anexele volumului sînt cu­
prinse pentru prima oară şi pe­
tiţii scrise de Lenin în anii
1887-1893, i..T
moţilor veniţi din părţile 1
Abrudului. , ]j
Lupta cu roca tare a început .j
la 27 martie a.c. De atunci 3
şi pină în ziua de 6 aprilie, 3
telescoapele de perforat, pili- 1
hamerele, troliul, au mers
intr-una. Ei au perforat cîte \
18-20 de găuri într-un 3
schimb de 6 ore — fiecare j
gaură cu o lungime de 1,80 ^
m. — au pregătit puşcările J
cu multă atenţie şi astfel, au 3
străbătut pe verticală 16 3
metri liniari. î strînse pe creion a lua ultimele e- sine. „Dragii mei
Cu planul cum staţi, ţ
1 ampra caietelor 1954... Valea Jiu- tos- In practica
Pe scări înguste, strecu- j teren.
rindu-ne printre grinzi, am ^ şi’ 5 ha. cu mază­
ajuns la locul de muncă al -j
brigăzii. Oamenii din schim- 3 un răsad viguros,
bul întîi au întrerupt pen- 3 aim pregătit din
tru cîteva minute lucrul, 1 timp terenul des­
De muncă nu i-am mai în- t am contractat cu
irebat. Am aflat că întrea-
ga brigadă locuieşte într-un 3 Cipitfan Suciu,Ni-
bloc, că şi-a adus ăe-acasă 1 490 m.p. La 10 fe­
două bucătărese care pre- ,-j
gătesc mîncarea „la coman- -j
dă“, că minerii nu, s-ar su- 3 ţii.
păra dacă conducerea de la 1 'mînţat în răsadni­
I.M. Barza le-ar instala o baie
la bloc şi că n-ar strica dacă
sistemul de ventilaţie la lo-
i^ cui de muncă ar fi îmbu- 3
•j nătăţit.
1 GH. LUPAN
•j 1 7 1/ UmJ 1-- V__ l__f U__/ .__/I__/ V--
către muncitorii, ielnaicienii şi inginerii din gospodăriile
agricole de stat şi staţiunile ie maşini şi tractoare
(Urmare din pag. î-a)
G. A . $ . V A R IA S ,
REGIUNEA TIMIŞOARA
la griu, cu 400 kg., la porumb boabe, cu 200
ce le vom obţine în medie la ha. vor fi ur­
mătoarele: 4.000 kg. griu, 4.200 kg. porumb
boabe, 45.000 kg. porumb siloz.
— livrarea peste plan a 240 tone griu, 170
tone porumb boabe, 50 tone carne de porc în
greutate vie şi 400 capete grăsuni.
— reducerea preţului de cost. astfel: Ia
griu de la 410 lei/tona planificat la 405 lei, la
carne de porc de la 7.000 lei/tona la 6.300 lei.
— obţinerea peste plan a unui beneficiu de
1.296.000 lei.
G, A . S. D R A G A U N A ,
REGIUNEA BUCUREŞTI
— livrarea peste plan a 4.500 tone griu,
675 tone porumb boabe, 50 tone floarea-soa-
relui, 6.300 hl. lapte vacă, 50 tone carne în
greutate vie.
— reducerea preţului de cost a stfel: la
griu, de la 498 lei/tona planificat la 400 lei,
la porumb boabe, de la 402 lei/tona la 370
lei, la porumb siloz, de la 56,56 lei/tona la 40
lei, Ia lapte de vacă, de la 1,24 lei/litrul la
0,95 lei.
— obţinerea peste plan a unui beneficiu de
8.400.000 lei.
5.M.T. C H I R N O G E N I ,
REGIUNEA CONSTANTĂ
— depăşirea planului anual de lucrări eu
13.900 hectare arătură normală.
— realizarea a 657 hectare arătură normală
STELELE
(Ormare din pag. l-a)
brigada fruntaşă a lui Olaru,
de la furnalul nr. 5, la ora
13 şi 10 minute se pregătesc
pentru a doua descărcare a
fontei în această zi. Pină a-
cum au lucrat la pregătirea
rinelor. Un tînăr din brigadă
are o şapcă cam zdrenţuită
pe cap.
— Măi Ioane, dă-o ciorilor
de fleandură... nu mai sîntem
pe vremea domnilor... N-ai un
pol acolo să-ţi iei o pălărie
ca lumea?!?. Din 1.600 lei un
pol nici că se vede... Eşti doar
furnalist.
Un lucru mărunt, dar nu
„auxiliar", ţine doar de ceea
ce se cheamă mîndria de mun­
citor înaintat, de om care vrea
s-o rupă cu tot ce-ţi aduce a-
minte de trecut, de mizerie,
exploatare. Citeşti acest lucru
în ochii fiecărui om întîlnit în
secţiile marelui combinat al
fontei şi oţelului hunedorean,
fie el vîrstnic sau tînăr.
DRUMUL SOCIALISMULUI Nf. 1550
IiiiP I! Cafeate i p i f astăzi
|V\/V^V/W% VVW VW ţ
Echipa de lăcă* 1949-1950... ier-, examenele fără la cursurile fără
tuşi, condusă de biceni, un sat din frecvenţă din va- frecvenţă, ale cla-
comunistul Gheor-
glie Iga de la ATe- părţile laşului, ra aceluiaşi an, sei a IX-a. In a-
Seara, într-o clasă pentru a se putea mz următori ter-
la şcoala de alfa- înscrie apoi, toam- mină şi celelalte
1icrele centrale Criş- betizare, pentru a- na, la cursurile clase, la seral. ţ
cior execută lucrări ăulţi: clasei a VII-a. 1960... lerbiceni.
de bună calitate şi - O-i, oi „o“ ăe lg52 Rimnicul mediul întovă-
depăşeşte norma lu­ ^ mină, „0“ de ti- Un m ă r râşirii agricole din
nară cu 20—25 la \ par; „i“ de mi- sat a sosit o scri-
sută. > nă. J “ de.„ J ş a jjta t în o- SOaTC’ PG “ e‘
S Învăţătoarea ur- L a’ anilat 111 0 le unui ţăran. Scri-
In clişeu: Echi­ \ măreşte cu ăra- rele ăe rePaus de soarea e simplă, ^
pa 'după termina­ / goste truda mîinî- d iţ^ n l politic, se scrisă de o mină >
rea lucrului. i lor bătătorite* Pre9ăteşte pentru rie om sigur pe
^ parcă să-l sfar- xamene pentru cla- .— glăsuieşte scri-
Ş me, zecile de ca- sa a VIII-a, la li- soarea — aflaţi
^ pete — multe că- ceul seral din lo- despre mine că
-âfcaaă- runte — aplecate calitate. sînt bine, sănă-
C ît m a i m u lte le g u m e ! Lucrări terminate albe, frunţile bro- iUi, la poarta mi- ce am făcut-o la <
bonite de sudoa- net Petrila, un ti- mina Glielar am
Consiliul de con­ Colectiviştii clin satul Gîr- re... Printre cei din n^r cu ochi uinzi, întîlnit o fată pe
ducere al gospo­ tenţie, respectîn- bova, raionul Sebeş, au încheiat bănci se numără purtînă un livret care am îndrăgit-o .
dăriei noastre co­ du-se normele a- ceapă, 1,5 ha. cu
lective a hotărît ca grotehnice . cu pri­ vinete, şi 1,5 ha. ou succes prima etapă a1campa­ şi un tînăr de vreo de ostaş lăsat la Şi cu care aş vrea \
în acest an să cul­ cu varză. In afa­
tive legume pe o ră de acestea, vom niei agricole de primăvară. Ei ;> 20 de ani, cu faţa }r, să mă căsătoresc <
suprafaţă de 8 ha cultiva 25 ha. de
vire la cultura le- cartofi de toamnă au însămânţat 8 ha. cu sfeclă .{ mare, bălană, ochi sţă de vort)A ^ după ce devin om
Pentru a obţine tiumeţor. S-au e- re. de zahăr, 20 ha. cu ovăz, 4 ha', blînzi, păr bogat, dn Vrea să cu rostul meu. A-
vid'e'nţiat la aceste
munci colectiviş­ Dih producţiile cu floarea-soarelui, 6 ha. cu bu­ castaniu, şi buze a^ e cu^ poate in- ^iati că am luat
ce le vom obţine,
tinat răsadniţelor taşi pentru sămânţă de sfeclă strînse, aproape in- văţa aceas, ă me_ toate examfenele
în suprafaţă de tii Titu Ciorteă, statul 19.000 kg. de zahăr, şi 30 ha', cu borceag. vineţite de efort, serie. E îndrumat cu no^e bune şi
ardei graşi, 12.000
kg. vinete, 14.000 In prezent ei pregătesc tere­ El venea la ţcisel coala de foarte bune. chiar
kg. ceapă şi 19.000
bruarie am insă- colae Avram şi al­ nul pentru însăminţatul porum­ pentru a-şi a,unge '^ uficarecurmi 51 a electrotelam-
kg. varză de toam­ bului şi cartofilor de toamnă. din urmă cei 8 că, de care mi-a
In acelaşi timp, nă. Gu tractoarele S.M.T. Miercu­ fraţi mai mici, din P°ate H văzut în fogt puţln teamă".
ţe vinete şi ardei, pe cele 8 ha. de rea', s-au şi arat 80 ha. teren.
MIHAI DOBÎRTĂ Restul suprafeţei va fi arată cu a- care 5 erau la brigada aceluiaşi Semnează. Ro_
lucrare care a du­ telajele gospodăriei.
teren destinat preşedintele G.A.G. scoală... miner,' printre man Gheorghe,
rat 8 zile. Lucră­ VASILE URSI)
culturii legumelor, „Partizanii păcii" corespondent 1951... Tg. Fru- fruntaşi. Diminea- stUdent anul IV, fa-
rile au fost exe­
s-au transportat din Gistei — raionul mos... într-un ate- e_ în &uPă~ cultatea de mine,
cutate cu multă a- lier de tîmplărie, mas([ de cloitâ ori institutul „Gheor-
Alba
300 tone de îngră­ ăupă orele ăemun- Pe săptămînă ui- qne Gheorghtu-
şăminte natura­ —- 0 "^ că, îndrumat de mează cursurile de Dej“- Petroşani, li­
secreţarul orga- la şcoala de califi- nul şi acelaşi ti-
le. Pe această su­
nizaţîei de partid, care; în celelalte năr întîlnit în fi-
prafaţă se vor cul­ O nouă cantină acelaşi tînăr răs- după-amiezi poa- iele calendarului i
tiva 3 ha. cu ardei la O răşfie foieşte cărţi de fc ţi întîlnit însă- de mai sus. c
graşi, 2 ha. cu clasa a V-a şi a Şcolii medii Oare un astfel ţ
------------------3 S S 3 ? — Zilele trecute în oraşul Orăş- Vl-a elementară, mixte din Petro- de calendar putea S
tie s-a deschis o nouă cantină. 7 cu gind de a le şani, la medita- fi întocmit cu ani ^
Cantina funcţionează într-un ^ pătrunde tainele şi printre elevii- în u rm ă ? !? <>
local corespunzător, frumos a- s a se prezenta la muncitori înscrişi S. FENEŞANU <
menajat, dotat cu mobilier nou. /SA/V
Celor 300 de abonaţi înscrişi INTR-AJUTORARE
încă din primele zile, Ii se asi­
gură zilnic două meniuri. Un
pe tractor convenţional, faţă de 571 ha. ară­ meniu obişnuit, pentru majori­ Este ora 15. Muncitorii 'ău lă­ zofva't. fiecare contribuind cu o
tură normală planificat. tatea abonaţilor şi altul special,
pentru abonaţii care trebuie să sat lucrul. Unii dintre ei se gră­ părere, iar atunci cînd se îm­
— reducerea preţului de cost al hectarului respecte un anumit regim die­
de arătură normală cu 5,7% faţă de plan. tetic. Masa se serveşte zilnic besc pentru a ajunge cît mai potmoleau apelau Ia notiţe sau
Ia prînz şi seara.
— realizarea unei economii la cheltuielile repede la cantină. la manual.
de producţie de 380.000 lei. Amenajarea localului a fost
Săcută de fabrica chimică, care Dar cine sînt aceştia şi de ce Timpul trece. Mai este o oră
— vom executa în gospodări ile colective de* s-a preocupat de toate pregăti­ sînt grăbiţi ? Ceilalţi muncitori liberă şi două lecţii de pus la
servite de noi lucrări de bună calitate Şi. în. rile şi sub a cărei conducere
funcţionează cantina. ai întreprinderii de industrie lo punct. După cum se vede nu le
cală „Horia“ din Alba Iulia, î
ELENA îOAN cunosc şi de aceea le dau în este prea greu. Cunoştinţele că­
timpul optim, pentru ca acestea să obţină corespondentă
producţiile ce şi le-au prevăzut la hectar în tîietate. Sînt muncitorii-elevi a pătate în timpul predării s-'au
planurile de producţie (în medie pe toate
G.A.C. : 1.870 kg. griu, 2.740 kg. porumb boa­ şcolii serale, care urmează stu fixat în memorie. Lectură no'ti-
be, 1.500 kg. floarea-soarelui).
diile medii. Ei -—j* ţelor făcute ¦sea-
S. M . T. BsRCĂ, R E G I U N E A C R A I O V A
mmse grăbesc. Tim- ,, m' -rn M ? ra- d u Pă cu,rs- a
— depăşirea planului anual de lucrări cu
8.350 hectare arătură normală. pui e preţios şi b o B E S P o m n w L Umi ridicat însă cîte
— realizarea a 560 hectare arătură normală trebuie folosit ~=r;:----- •- ” va semne de in­
pe tractor convenţional, faţă de 506 ha. ară­
tură normală planificat. ia maximum. Pînă cîhd încep trebare pe care acum le clari-
cursurile, mai sînt doar două lică în colectiv,
— reducerea preţului de cost al hectarului ore de răgaz în care uneltele de Urmează lecţia de fizică Y
de arătură normală cu 9% faţă de plan. muncă sînt înlocuite cu altele „Energia1şi puterea“. Pentru că
— cartea- şj condeiul. Zilnic ei lecţia le-a fost pe înţeles, unul
se adună în grupuri restrînse dintre ei este de părere să dis-
şi îşi pregătesc lecţiile pentru cute mai întîi pentru „recreiere“
ziua respectivă. Iată unul din lecţia de limba romînă. Toţi au
— realizarea unei economii la cheltuielile aceste grupuri: Suciu Nicolae, căzut de acord.
de producţie de 550.000 lei.
Bichis Gheorghe şi Susa” loan. Timpul e pe sfîrşite. Ceea ce
— vom efectua lucrări de bună calitate şi în lăcătuşi, Luha Gheorghe. tîm- le-a mai rămas neclar vor mai
termenele optime, astfel incit pe terenurile plar şi alţii, tot din clasa ă discuta în pauza dintre ore —
gospodăriilor colective deservite do staţiunea VIII-a.
noastră să se obţină recoltele prevăzute la timp Ia fel de preţios.
hectar în planurile lor (in medie pe toate Cu ce să începem ? între­ Şi aşa, în fiecare zi de şcoa­
G.A.C. : 2.100 kg. griu. 4.000 kg. porumb boa­
be, 25.000 kg. sfeclă de zahăr, 1.700 kg. floa­ bă unul dintre ei, în timp ce-şl lă, zeci de muncitori se întîi«
rea-soarelui). riesc în grupuri şi, ca şi în pro­
deschidea servieta. ducţie, se ajută recipioc.
¦&
—- Păi, ca întotdeauna, să Cît despre eficacitatea aces­
Prin munca noastră de zi cu zi pentru spo­ tei forme de îritr-ajutoiaic ne
rirea şi ieftinirea producţiei agricole, noi vom luăm lecţiile pe rînd. în ordi­ vorbesc notele bune. obţinute.
contribui la îmbunătăţirea continuă a apro­
vizionării oamenilor muncii de la oraşe cu nea orarului.
produse agroalimentare şi a industriei qu ma­
terii prime, Ia creşterea bunăstării poporului începură cu matematică. Mul Aceeaşi formă de într-a|uto-
muncitor şi construirea socialismului în pa­
tria noastră. te lucruri le cunoşteau de la rare întrebuinţeazăşi tov. Pleşa
MAGDALENA LAZÂR clasă. Pe altele le mai aflaseră Elena din clasa a XI-a cu alţi
Colectivistă la G.A.C. „Petoîi pr,„ studiu! făcu. pc nianuat, §L
Sándor“ din Deva. Este coman­ încă de cu seara, aşa ca rezol- ja tipografie, elevă în clasa a
danta grupei sanitare din cadrul varea1 exerciţiului de gradul I X-a.
gospodăriei colective. cu două necunoscute fusese re<- Invăţînd planificat, sistematic,
e f îşi vor însuşi cunoştinţe te­
meinice şi durabile, vor deveni
unei şarje şi atunci am între- discuţia cu Nina Casian. Reci- mai buni în producţie,
bat-o de ce nu scrie despre tă din memorie cîteva din ver­
oţelari, despre „universul nos­ surile „elaborate“ de e l : MOISESCU ELENA
tru plin de stele“, ştiind că
scrie mult despre flori, mare, O analiză mai trebuie să i i l i o f i c i personale
păsărele... „Aş scrie, dar ce?" vină
—mi-a răspuns. „Despre ste­ Responsabila librăriei nr. 18
luţele astea de ghiaţă ? Despre Şi-un fluviu arzător va nă­ din Călan, tovarăşa Priplata
La O.S.M. n brigada oţela- care au fost pe aici le-am po­ rîul acesta incandescent ? S-a văli pe rină, Elena, munceşte cu multă dra­
rului comunist Ispas Iu­ vestit de sentimentul ce-1 simt tot scris despre acestea“... goste şi pricepere pentru a
lian pregăteşte încărcarea cup­ de fiecare dată cînd se face Sar stele clocotinăe în raze face să crească numărul mun­
torului. Pînă macaraua uriaşă o încărcare a cuptoarelor pri­ M-au făcut să zîmbesc vor­ ca de soare... citorilor cu biblioteci perso­
aduce oala- cu fontă la gura vind seînteile ce zvîcnesc din bele ei, dar m-am şi mîhnit. nale.
de încărcare, tinărul prim- rine, sau cînd aflu că şarja Auzi, „steluţe de gheaţă“? E-o vie animaţie, febrilă în­
topitor are timp să schimbe elaborată e de cea mai bună „Tovarăşă Casian, iertaţi-mă, cordare... Vitrina este punctul cel mai
o vorbă, două... Povesteşte des­ calitate. Parcă aş stăpîni a- dar nu v-aş dori să vă ajungă atractiv pentru cumpărători.
pre viaţa sa, cum de a îndră­ tunci stelele şi m-aş juca cu pe ciorapul de mătase o ast­ Azi oţelarul ăîrz e, şi plin e Aranjată cu mult gust, ea
git meseria de oţelar,. el, fiu ele1, ca un copil: lată cîte fel de steluţă „de gheaţă“, de putere, — prezintă oamenilor muncii cele
de ţăran din cîmpia Ardealu­ i-am răspuns. mai noi cărţi literare şi ştiin-.
lui. Are o vorbă plastică, de stele a'm' eu ! 1 Creatu-ne-a partidul un ţifice.
poet... Dînsa a rîs, nu s-a supărat. univers de stele...“
Vorbele acestea le spusese cu Apoi mi-a spus: „De ce nu Un preţios ajutor în munca
— Nu m-aş despărţi de o- o atît de firească mîndrie in­ scrii chiar dumneata o poezie? închid ochii, ascultînd aces­ de difuzare a cărţilor în rîn­
ţelărie pentru nimic în lume... cit nu ni-a'm putut abţine să Chiar aşa s-o intitulezi, cum te versuri ale unui tînăr mun­ dul oamenilor muncii îl adu­
Cînd am văzut pentru prima nu-1 privesc în ochi. „Hotărît, ai spus: „Universul nostru citor cu suflet de poet şi nu ce colectivul de ăifuzori vo­
dată în viaţă cum se elabo­ plin de stele". Cred că o să pot să nu mă gîndesc la ceea luntari. Numai în prima ju ­
rează o şai-jă am ştiut că altă ani de-a face cu un poet". fie ceva interesant... Scrie-o, ce i-ar fi fost destinul în mătate a trimestrului I a.c.,
meserie n-am să-mi aleg. E- — Tovarăşe Ispas — l-am apoi trlmite-mi-o şi mie la altă lume, în timpurile pe ca­ difuzorii au vîndut cărţi . in
ram de o şchioapă, un nod Bucureşti. re poporul nostru le-a alun­ valoare de peste 2.400 lei. S-au
de om. Colegii mei de la şcoa­ întrebat n-ai încercat cum­ gat pentru totdeauna de pe evidenţiat în această muncă
la profesională siderurgică au va să scrii poezii ? Şi m-am’ ţinut de cuvînt. meleagurile patriei renăscute. Tuţi Gheorghiu, Eugen ştefă-
rîs de m ine: „Eşti mic, mă, Am scris poezia; zilele aces­ Şi-mi răsună vii în minte, re­ nescu, şi Cornelia Preăoni, ca­
pentru asta..." Dar i-am lăsat M-a privit fără pic d’e mi­ tea am să i-o expediez la venite ca o melodie obsedan­ re au vîndut cărţi în valoare
să rida. Voiam să mă număr rare, ca şi cînd era de la sine Bucureşti. Sînt curios să-i aflu tă, vorbele fostului frînar, in­ de 1.100 lei, 558 Ici şi respec­
şi eu printre stăpînitorii focu­ răspunsul... ginerul de la transporturi. Oa­ tiv 395 lei.
lui, printre oamenii pe care înţeles. re faptul că oţelarul Ispas
îi vedeam pe atunci un fel de u- — Am scris, cum să nu. Una Orice s-ar spune, tovarăşul scrie poezii e „auxiliar?! CONSTANTIN GHIRIAC
Ispas s-a descurcat bine. şi in Cum să fie?! E clar în tot
riaşi buni şi de neinfrînt ca mi-a fost de curîn’d publicată „elaborarea" şarjei inspirate de ceea ce fac azi cei ce mun­ i" >s > . corespondent
din poveşti... Aşa am !ajuns o-- cesc din ţara noastră nimic
în . ziarul „Uzina noastră". nu este „auxiliar“ ori secun­
dar, totul este principal.
Ştiţi, de fapt n-o scriam dacă
n-ar fi fost poeta Nina Casian
pe aici.
__
ţelar. Multor ziarişti, scriitori, ; V—. Asistase la elaborarea
... -