Page 7 - 1960-04

N r 164o
ssaassasnrxssiisua.guvrsvçy»;svrrynrt
Tot mai aproape
de producţie, de viaţa
(Urmare din pag. l-a)
tavian, Kalat Ştefan, Elczner GavriL
Constantin Gheorghe, Magyari An
drei, Baculea Paul, Ionel Aurel ş.a
Exemplul lor trebuie urmat de toj
studenţii institutului din Petroşani
De asemenea, merită subliniată par
ticiparea mult mai numeroasă a stu
denţilor din anii II şi III la întoc
mirea de lucrări ştiinţifice. Aceasta
a făcut ca nivelul ştiinţific al lucră
rilor să crească faţă de sesiunile pr'e
cedente, colectivele de cercetare preo
cupîndu-se mai intens pentru a pu
tea găsi soluţii cît mai originale pri
vind problemele de producţie. Nume
roase lucrări — au datorită aceste
orientări — un caracter de inovaţii
sau raţionalizări.
Prin lucrările orientate spre rezol­
varea problemelor concrete ale pro­
ducţiei, studenţii Institutului de mi­
ne, cît şi cadrele didactice au dovedit
practic că ştiu să traducă în viaţă
îndrumările date de tovarăşul Gh.
Gheorghiu-Dej la cea de-a ll-a Con­
ferinţă pe ţară a U.A.S.R.
La ridicarea nivelului ştiinţific al
comunicărilor studenţeşti a contribuit
din plin sprijinul conducerii institu­
tului, membrilor corpului didactic, or­
— prietenul tuţiiror yfrsteSor
¦ Căminul cultural din Totia,
raionul Hunedoara este înzestrat
cu o bibliotecă bogată. Nume­
roşi ţărani muncitori au devenit
cititori ai bibliotecii. Multe te­
mei, printre care Moraru Ma-
rioara, Albu Otilia şi altele, au
cerut cărţi în legătură cu îngri­
jirea şi creşterea copiilor.
Broşurile ce tratează proble­ i-a deschis gustul pentru litera­
C înd s e v o r .luame de agricultură, au de ase­ tură şi de atunci este un neobo­
menea mare căutare. Printre cei sit cititor.
mai sîrguincioşi cititori în acest
domeniu se numără preşedintele
Concurs „DRUMEŢII VESELI"
Şcoala profesională din Că-
lan a organizat recent un con­
curs public „Drumeţii veseli“
pe tema „Să cunoaştem mate­
rialele cu care lucrăm“.
întrebările au cuprins proble--
rne de tehnologia metalelor, fi­
zică şi chimie. La concurs au
participat clasele de turnători şi
cocsari din anul I. ©laşa I-a
A, turnători, a fost reprezenţată
de ucenicii Negru Ovidiu, GbT-
Artişti amatori m deplasare
Nu de mult, echipa artistică
a căminului cultural „Ilie Pin-
tilie" din satul Nălaţi a prezen­
ta t un bogat program artistic
în satul Sîntămăria-Orlea. Dan­
surile populare romîneşti, ma­
ghiare şi ruseşti au fost înca­
drate de cîntece.
In p r e a j m a a n i v e r s ă r i i n a ş t e r i i lu i V . i. L E N I N
-OOOOOOOOOOOOOOOOCC-OO0000<>00©00000\0000000>000000c00v'<?0<x>00cOV V „vv . ©oooooooooooooo
Q PREŢIOASĂ INIŢIA TIVĂ PA TRIO TICA
Ţesătorii şi filatorii de la
Combinatul de ţesături din
Gluhovo — una din cele mai
mari întreprinderi textile ale
ţării sovietice — au fost
primii din regiunea Moscova
care au propus s'ă se creeze
un fond leninist. Acest lu­
cru nu e întîmplător. Actua­
la generaţie din Gr luhovo
continuă glorioasele tradiţii
ale părinţilor ei, vestiţi prin
numeroasele şi eroicele lor
fapte revoluţionare.
..Era prin toamna anului
1923. Lenîn, bolnav, se odih­
nea la Gorlci, lingă Moscova,
întreaga ţară sovietică, ca şi
numeroşii ei prieteni de pe
întregul glob, urmăreau cu
nelinişte în ziare buletinele
medicale asupra stării sănă­
tăţii marelui conducător, in
acele zile, muncitorii din
Gluhovo au hotărît să trimi­
tă o delegaţie la Gorlci şi au
ales în acest scop pe cei mai
destoinici reprezentanţi ai
colectivului.
Delegaţii au adus conducă­
torului o scrisoare din par­
tea tovarăşilor lor de muncă
şt un dar —puieţi de vişini
pe care i-au sădit în parcul
din Gorlci.
Intîlnirea solilor colectivu­
lui din Gluhovo cu Vlaăimir
Ilici a fost deosebit de emo­
ţionantă. şeful delegaţiei, bă-
trinul muncitor Kuzneţovjm -
brăţişîndu-l pe Lenin cu la­
crimi de bucurie în ochi, îi
'spuse:
ganizaţiei U.T.M. şi consiliului asocia­
ţiei studenţilor, care au fost îndru­
mate în permanenţă de către orga­
nizaţia de partid.
Gea de a V,î>a sesiune a cercurilor
ştiinţifice studenţeşti de la Institu­
tul de mine din Petroşani s-a bucurat
de sprijinul şi atenţia organelor de
partid şi economice. La sesiune a
participat tov. Rudolf Balazs, şeful
Secţiei de propagandă şi agitaţie a
Comitetului regional de partid, Petru
Roman, director tehnic al Combinatu­
lui carbonifer Valea .Jiului, cadre cu
înaltă pregătire din industria minie­
ră, corpul didactic al Institutului de
mine.
Bucurîndu-se şi pe mai departe de
întregul sprijin a! organelor de par­
tid, de stat şi economice, .folosind
din plin experienţa dobînditâ pînă
acum în activitatea de cercetare şti­
inţifică, studenţii şi cadrele didactice
de la Institutul de mine din Petro­
şani au datoria de a-şi spori preo­
cuparea pentru lărgirea activităţii de
cercetare ştiinţifică şi pentru legarea
tot mai strînsă a acestei activităţi de
sarcinile concrete ale producţiei, ca
ea să răspundă în tot mai mare mă-
•sură necesităţilor vitale ale econo­
miei noastre socialiste în plin avînt.
SK&KSMKpvnnoaHBCBînMaeşaHHţ
întovărăşirii, Pătrău Zaharia şi
candidatul de partid Borza A-
vram.
Gel mai activ cititor însă, ră-
mîne tot. moş Marcu Gheorghe
care va împlini în curînd 70 de
ani. Prima carte care a luat-o
de la bibliotecă a fost „Poves­
tiri“ de Ion Creangă. Aceasta
BERBENIŢA PETRU
corespondent
ţulbscu Toma şi Vîţâ Gheorghe,
iar clasa I-a B, cocsari, de uce­
nicii Strungar Ioan, Gîrtină
Gheorghe şi Dragu Nicolae.
Reprezentanţii ambelor clase
au fost bine pregătiţi, dînd răs­
punsuri bune. După o luptă
strînsă, în cele din urmă, au
cîştigat reprezentanţii clasei I-a
B cocsari.
GHEORGHE PĂDUREŢ
corespondent încă din luna ianuarie a.c.,
©ei peste 150 de spectatori
au aplaudat succesul artiştilor
din Nălaţi.
Echipa artistică din Nălaţi
şi-a planificat şi alte ieşiri în
satele raionului Haţeg.
V. COCHECI
corespondent
— Sînt muncitor fierar,
Vlaăimir Ilici... Vom îndepli­
ni întocmai sarcinile pe ca­
re ni le-ai trasat...
Aceasta a fost ultima in-
tîlnire pe care Lenin a avut-o
cu reprezentanţi ai clasei
muncitoare.
întorşi acasă, delegaţii au
povestit la adunări tovarăşi­
lor lor cum a decurs întîlni-
rea lor cu marele conducă­
tor al revoluţiei. Muncitorii
au hotărît in unanimitate să
dea întreprinderii lor nume­
le lui Lenin. Ei au hotărît de
asemenea ca în scuarul din
faţa fabricii să înalţe un
bust al lui Ilici.
In dimineaţa geroasă de 22 La 22 a p r i l i e , c e a m ai
ianuarie 1924, miile de mun­
citori ai combinatului îm­ m a r e re g iu n e e c o n o m ic ă
preună cu familiile lor s-au din U.R.S.S. va l u c r a cu
adunat pentru a asista la
dezvelirea acestui bust. La
tribună s-a ridicat insă se­
cretarul organizaţiei de par­
tid care. cu. lacrimi în ochi,
a anunţat :
Ne-am adunat la dezveli­
rea unui bust, dar vom inau­
gura un monument al mare­
lui conducător... ieri, inima
lui Vlaăimir Ilici Lenin a în­
cetat să mai bată.
După dezvelirea primului
monument din lume al lui
Lenin, mulţi dintre cei pre­
zenţi s-au îndreptat spre
comitetul de partid. .Acolo a
fost făcută spontan propu­
nerea de a se crea „un fond
In deplină armonie Im p r e a j m a c e le i
înainte de a apare pe Sebeş, un dans cu temă — L
scenă, echipa de dansuri a „Hora prieteniei“.
pionierilor şi şcolarilor s-a Zis şi făcut. Au urmat re­
împărţit în două grupuri. petiţiile. Elevii romîni şi
După port le distingi uşor maghiari ascultau sfaturile ^
că sînt formate din copii celor două învăţătoare şi }
romîni şi maghiari. Cu toa-
( te că directorul casei raio­
nale de cultură anunţase
numerosului public, progra­
mul, echipa de dansuri
nu-şi mal făcea apariţia. In
tăcerea aceea deplină, din
piepturile copiilor romîni
şi maghiari porni un cintec
de bucurie. Apoi, au apărut pe
scenă cu snopi de grîu in
mîini. Erau mulţi, scena pli­
nă. După ce şi-au dat bi­
neţe „întorşi de la cîmp“,
au început să danseze, să
chiuie şi să cînte. Dansul
cu temă „Hora prieteniei“, a
ţinut încordaţi pe toţi cei
din sală. învăţătoarelor Ir-
ma Barboni şi Ana Comă-
nici, le sclipeau ochii de oraş, pe scena Casei raio­
bucurie. Elevii lor dăduse­ nale de cultură din Sebeş
ră cel de-al doilea examen
în faţa publicului şi reuşi­
seră cu bine.
Cum a hiat fiinţă aceas­
tă echipă de dansuri ?
...Se apropia concursul
pionierilor şi şcolarilor. în­
văţătoarea Irma Barboni de
la secţia maghiară din
Sebeş, se gîndea cu ce anu­
me va participa formaţia
artistică. In cele din urmă
i-a venit o idee: elevii cla­
selor I-III de la secţia ma­
ghiară, să pregătească îm­
preună cu elevii clasei a
IV-a de la Şcoala nr. 3 din
Pe urmele m aterialelor
publicate
m asori?
La rubrica „Bine ar fi dacă...“, au răspuns cu mult entuziasm
a fost publicată în ziarul nos­
tru nr. 158"2 o notă critică sub
semnătura corespondentului vo­
luntar ioan Berchez. Era vorba
despre atelierul de frizerie si­
tuat în centrul oraşului Orăştie.
Atelierul, aşa cum se arăta în
nota critică, nu era dotat cu
mobilier corespunzător; lipseau
atît cuierele pentru haine, cit
şi scaunele, situaţie ce obliga
pe clienţi să-şi aştepte rîtldul
în picioare, cu paltoanele pe
mină.
Deşi nota critică a fost tri­
misă conducerii U.R.C.M. Deva,
aceasta nu a comunicat pînă
în prezent măsurile luate. In­
diferenţa conducerii U.R.C.M.
faţă de sezisarea ziarului, ex­
plică faptul că şi în prezent în
această unitate situaţia se pre­
zintă tot aşa cum ne-a fost se-
zîsată de corespondentul nostru
voluntar.
L A rtiom ov
comentator a! agenţie!
TASS
de aur“ care să poarte nu­
mele lui Lenin. Oamenii au
depus în acest fond verighe­
te, ceasornice, cercei — fie­
care ce putea.
Aceasta este istoria fondu­
lui leninist.
Continuînd glorioasele tra­
diţii ale părinţilor lor, mun­
citorii din Gluhovo au fost
materiale şi m a te rii prime
economisite
primii din regiunea Mosco­
va care în ajunul aniversării
a 90 de ani de la naşterea
marelui conducător, au pro­
pus să se creeze un fond
leninist de daruri în muncă.
Propunerea lor a fost sus­
ţinută cu căldură şi de co­
lectivele altor întreprinderi,
printre care uzinele „Elektro-
stal“, „Milcroprovod“, Uzi­
na de cabluri din Podolsk,
Fabrica de postavuri fine
din Kupavno — şi curînd s-a
cristalizat hotărîrea ca în
DRV MV I. SOCIALISMULUI
}uaaxBsasmBammotBmsaomamaai
se străduiau să execute cît Ş
mai bine mişcările cerute. >
Cu cîteva zile înainte • de $
concurs, s-a făcut ultima
repetiţie.
La concurs 's-au prezen­
tat multe echipe din oraş,
unele din ele cu multă ex­
perienţă. Dar şi membrii e-
chipei care aveau să inter­
preteze „Hora prieteniei“
s-au pregătit bine.
...După concurs, în rîndul
copiilor a fost mare bucu­
rie. Cîştîgaseră primul '• loc
în întrecere şi dreptul de
a participa la faza raio­
nală.
Acum, la spectacolul dat
de formaţiile artistice din
fuseseră invitaţi şi copiii
romîni şi maghiari să inter-
' preteze „Hora prieteniei“.
Succesul a fost şi mai ma­
re. Iar la plecare, după
spectacol, Eugen Stanciu,
Grifta Preda, Eleonora
Tincu, Eugen Stoican, Mar­
cela Răşinari din clasa
iv-a, Magda Nagy şi Matîl-
da Mihuţ din clasa Ill-a, E-
lla Forogy, din clasa a ll-a,
Gheorghe Crisboi din clasa
I-a şi toţi ceilalţi compo­
nenţi ai echipei de dansuri,
romîni şi maghiari, şi-au
strîns mîinile bucuroşi de
succes.
V. ALBU fructiferi situate pe suprafaţa re­
Pe şantierele de împăduri
ra io n u l B ra d
Utemiştii din satele Tătărăştii
de Criş şi Birtin, raionul Brad,
la acţiunile întreprinse pentru
refacerea şl dezvoltarea păduri­
lor. Acest lucru este dovedit de
faptul că în urmă cu cîteva zi­
le, 140 utemişti şi colectivişti
mai vîrstnici s-au deplasat la
locul numit,,, „Dealul Măgurii“,
din apropierea satului Tătărăştii
de Griş şi Birtin, unde au efec-
P e d e a lu l C etăţi! D e v a
Organizaţia orăşenească U.T.M.
Deva, în colaborare cu statul
popular, au iniţiat o acţiune de
muncă voluntară pentru înfru­
museţarea dealului ©etăţii din
localitate. In acest scop a fost
întocmit un plan de acţiune.
Traducînd în viaţă prevederile
acestui plan organizaţiile U.T.M.
din oraşul Deva au mobilizai
tinerii la muncă voluntară. Pînă
acum s-au curăţat aleile de
frunze şi s-au plantat 16.000
ziua de 22 aprilie — data a-
niversării naşterii lui Lenin
— să se lucreze din materie
primă, materiale şi energie
electrică economisite.
In luna februarie, toţi mun­
citorii din întreprinderile in­
dustriale şi de pe şantierele
de construcţie din regiunea
economică Moscova — cea
mai mare din U.R.S.S. —
şi-au luat angajamentul ca
la 22 aprilie să lucreze cu
materii prime şi materiale e-
conomisite, iar apoi să facă
acelaşi lucru o zi la sfîrşitul
fiecărui trimestru.
însemnătatea acestui an­
gajament este ilustrată grăi­
tor de următoarele date : în
regiunea Moscova, în fiecare
zi lucrătoare, se produc circa
100 tone de utilaj metalur­
gic complex şi aparate desti­
nate extracţiei ţiţeiului, 50
războaie de ţesut, 300 cosi­
toare de tractor, peste 800
maşini de cusut, 35.000 pe­
rechi de încălţăminte, 3.500.000
m.p. de ţesături de bumbac
şi mătase şi multe alte pro­
duse — oţel, locomotive elec­
trice, maşini-unelte, cablu e-
lectric, autocamioane bascu­
lante, fibre sintetice, îngră­
şăminte, mobilă, materiale de
construcţie etc.
In prezent, oamenii muncii
din regiunea Moscova traduc
în viaţă acest angajament
important, economisesc fie­
care kilogram, de. metal,
a e lib e ră rii U ngariei
wm!!
VEDERE din BUDAPESTA. Unul din podurile de peste
Dunăre.
Brigăzi complexe în cooperativele agricole
de producţie
In cadrul largii mişcări pen­
tru transformarea socialistă a
agriculturii, în R.P. Ungară
s-au obţinut anul acesta rezul­
tate deosebit de bune. In pre­
zent, sectorului socialist îi re­
vine peste 70 la sută din supra­
faţa arabilă a ţării, faţă de 50
la sută anul trecut
In cooperativele agricole de
producţie din judeţul Zolnok,
i'ostele brigăzi de cîmp, au fost
în aşa fel organizate, încît pe
lîngă lucrările de cîmp să răs­
pundă şi de îngrijirea vitelor,
precum şi de întreţinerea grădi­
nilor de zarzavat şi de pomi
partizată brigăzii respective.
Brigăzi complexe de acest fel
tuat muncă voluntară ia plan­
tatul puieţilor de pin. Intr-o sin­
gură zi ei au plantat puieţi de
pin pe aproape 3 ha. teren.
S-au evidenţiat în această
muncă utemiştii Petrucean Ilie,
secretarul comitetului comunal
U.T.M. Vaţa de Jos, Viorica
Jula, Ancuţa Braica, Marian Bo-
şa, Vladimir,..Ţalagiu , şi alţii,
R. MIGLEANU
corespondent veseli ; 18,40 Muzică populară
puieţi de pin. Zilnic la această
acţiune participă în medie oîte
100 de tineri. Numai în cursul
zilei de marţi, la această acţiu­
ne au participai 112 tineri, care
au plantat peste 2.500 puieţi.
Acţiunea continuă.
In această acţiune s-au evi­
denţiat în mod deosebit tinerii
de la fabrica de teracotă,
D.S.A.P.G., spitalul unificat şi
alţii.
bumbac şi alte materii pri-
ms, combustibil, energie e-
lectrică. Zeci de întreprinderi
din regiune, ca, de pildă, U-
zina constructoare de maşini
agricole din Liuberţî, Fabrica
de articole tehnice din az­
best din Egorievsk şi altele,
au şi economisit în primele
două luni ale anului o canti­
tate de materiale aproape su­
ficientă pentru a lucra o zi
fără- a recurge la fondurile
de rezervă.
In cunoscuta sa lucrare
,!Marea iniţiativă“, Lenin
Iscria : „Comunismul începe
acolo unde apare grija ne­
precupeţită — şi care învin­
ge greutăţile muncii — a
muncitorilor simpli de a mări
productivitatea muncii, de a
păzi fiecare pud de grîu, de
cărbuni, de fier şi de alte
produse, care nu revin celor
ce le produc personal şi ce­
lor ce sînt „apropiaţi“ aces­
tora, ci celor „îndepărtaţi“,
adică, societăţii întregi...“.
Grija pe care oamenii so­
vietici o manifestă zi de zi
pentru fiecare pud de grîu,
cărbuni, fier şi alte produse,
lupta neprecupeţită a între­
gului popor sovietic pentru
îndeplinirea septenalului, rea­
lizările sale istorice de în­
semnătate mondială, arată c ă ,
angajamentul solemn pe ca­
re bătrînul muncitor din
Gluhovo l-a luat faţă de Le­
nin este tradus cu sfinţenie
în viaţă.
IS*a am iveM ârl
' : ' " " " .. '
au fost organizate pînă în pre­
zent în 41 cooperative din acest
judeţ. Astfel, la cooperativa
agricolă „Spic de grîu“ din Tur-
keve au fost organizate pat-ru
brigăzi care rezolvă toate pro­
blemele gospodăriei. Una din
ele, în afară de muncile de
cîmp, se ocupă de creşterea a
200 vite' şi de îngrijirea . unei
grădini cu pomi fructiferi, care
ocupă o suprafaţă de 30 holzi.
am pnomâMUL
3 APRILIE 1060
Programul I 7,30 Melodii 19.30 Teatru la microfon : „Fiul
populare rom îneşti; 8,00 Con­ meu“ ; 21,15 Muzică de dans;
cert de dimineaţă ; 8,40 Muzică 22.30 Gîntece de dragoste şi
corală romînească ; 9,00 Tea­ jocuri populare romîneşti.
tru la microfon pentru copii:
„Şerpi“ ; 10,00 Muzică popu­
lară romînească ; 10,50 Concert
de muzică uşoară; 11,30 Con­
structori şi construcţii; 11,40
„Săptămîna muzicii maghiare“ :
Prelucrări de‘folclor ; 12,30 Mu­
zică uşoară; 13,10 De toate
pentru toţi; 14,00 Concert de
estradă ;¦ 14,30 Concert de mu­
zică populară romînească; 15,10
Cîntă Corul de copii al Radio-
televiziunii; 15,30 La şezătoare;
16,10 AAelodii populare romîneşti; naistului Fănică Bucă; 14,30
16,37 M uzică; 18,00 Drumeţii
romînească; 19,05 Melodii dis­
tractive de compozitori rom îni;
/ EBISaE'&fliaTB'SCTSi
IgBBgaB
3 APRILIE 19G0
DEVA: Telegrame>• ALBA
IULIA : Torentul; Pescarii din
Arai; BRAD : Avalanşa ; HA­
ŢEG : Ani înflăcăraţi; HUNE­
DOARA : Zile de dragoste; I- (programul II).
LIA : O întîmplare extraordina­
ră ; ORĂŞTIE: Torentul; Co­ J
munistul ; PETROŞANI: Hai­
ducii din Rio Frio ; Telegrame ;
SEBEŞ : Teodora ; SIMBRIA :
Secretul cifrului; LONEA : A-
buz de încredere; TEIUŞ:
Grădinarul spaniol; ZLATNA :
Taina lui Zemskov; APOLDU
DE SUS : Nevăzut, necunoscut;
m u m mmmQLmh
PENTRU 24 ORE
Vreme schimbătoare cu cerul
mai mult noros. Vor cădea ploi
locale. Temperatura staţionară,
ziua între 10—14 grade, iar
noaptea între 5— 10 grade. Vînt
potrivit cu intensificări din sec­ [ timent de articole pentru
torul est.
PENTRU URMĂTOARELE
3 ZILE
Vremea se menţine instabilă,
favorabilă ploilor şi cu tempe­
ratura în general staţionară.
OFERĂcumpărătorilor j
UNBOGAT SORTIMENT-
, úq. a
Dezvoltarea industriei
de aparate şi instrumente
de precizie
înainte de naţionalizare, apa­
ratele şi instrumentele de pre­
cizie nu erau produse în R. P.
Ungară, cil excepţia a două fa­
brici, decîi pe scară meşteşu­
gărească. In ultimii zece ani in­
dustria de aparate şi instru­
mente dc precizie a devenit o
ramură importantă a industriei
ungare. Cele 25 de fabrici con­
struite în această perioadă, pro­
duc în prezent oca. 40.000 de
articole între care aparate de
precizie cum sînt cele geofizice,
optice, contoarele de curent
electric etc.
Preşuri i i i deşeuri de m
La Fabrica de prelucrare a
inului din Budapesta, a fost'pu­
să la punct o metodă potrivit
căreia, din deşeuri' de1 in se pot
fabrica anual 150 de tone' de
îire, din care la rîndul lor se
tabrică preşuri, viu colorate. La
fabricarea noului' produs au fost
folosite maşini vechi' care duse­
seră scoase din uz. Firele' pro­
duse din deşeuri' de in sînt
amestecate' în proporţie de 20—
25 la sută cu fibre sintetice.
Preşurile fabricate din acest
amestec, sînt asemănătoare cu
preşurile din lînă, dar sînt cu
30 la sută mai ieftine.
-iar¦
Programul I I : -7,00 Jocuri
populare romîneşti; 7,15 Muzică
de estradă ;' 8,30 Glubul voio­
şie i; 8,50' Pagini"'alese din mu­
zica de operă; 9,40 Piese in­
strumentale ; 10,30 Revista pre­
sei străine; 10,50 Transmisie
din sala Ateneului a concertu­
lui orchestrei simfonice a Filar­
monicii de stat „George Enes-
cu“ ; 13,35 Muzică .uşoară so-
vietică-; 14,15' Din repertoriul
Cine ştie, cîştigă !; 15,15 Mu­
zică uşoară ; 16,00 Vorbeşte
Moscova :!; 16,45 Joacă fete şi
flăcăi ; 17,15- Recital de poezie
clasică maghiară ; 18,30 Mu­
zică instrumentală ; 19,00 Con­
cert din muzica popoarelor;
19,30 Emisiune dedicată marina­
rilo r; 20,05 Muzică uşoară şi
de dans; 21,30 Program pen­
tru iubitorii de romanţe; 23,10
Ciclul „Lucrări muzicale iubite
de Lenin“.
Buletine de ştiri : 7,00 ; 13,00 ;
19,00;-22,00; 23,52 (programul
I ) ; 7,50; 14,00; 20,00; 23,d0
r">r
Jim ia
In cadrul „LUNII CU-
1. RĂŢENIEI“ — 20 martie-
L 20 aprilie — O.C.L. Pro-
l duse industriale Interraio-
[ nala Deva şi sucursalele
l sale din Alba Iulia, Zlafna,
^ Sebeş, Orăştie, Brad şi
L Cugir oferă un bogat sor-
t curăţenie.
I « DIFERITE ARTIGO-
[ LE PENTRU ZUGRĂVIT, 1
\ • MARE SORTIMENT 1
r DE ARTICOLE PENTRU J
GURĂTIT, 3
t • BOGAT SORTIMENT ţ
L PENTRU VOPSIT;
1. Consumatori! Vizitaţi cu Î
jr încredere unităţile noastre ! j
* i. L• ' l
U lJ uJ u / i—J « f\ fy /*_/.