Page 70 - 1960-04

N r 1556
La biblioteca publică
• rAu trecut aproape 150 de
ani de la întemeierea Biblio­
tecii publice de stat „Saltîcov-
Şceărin“ din Leningrad. In li­
niştea sălilor ei au lucrat, a-
plecaţi asupra cărţilor şi ma­
nuscriselor, numeroşi mari
scriitori, savanţi, oameni po­
litici ruşi.
Pe faţada clădirii principa­
le este fixată o placă memo-
rială cu inscripţia „V. I. Lenin
a fost' cititor permanent al
Bibliotecii publice între anii
1893 şi 1895“.
Ivan ivanovici Korel; care a
lucrat aici mulţi aru ca biblio­
graf şef, în lucrarea sa „V. I.
Lenin şi Biblioteca publică“,
păstrată în manuscris la bi­
bliotecă, prezintă o serie de
date interesante :
„... Vladimir Ilici Lenin care
a studiat încă din tinereţe
problemele cele mai complexe
ale teoriei marxiste, nu şi-a
întrerupt activitatea sa ştiin­
ţifică nici în închisoare, nici
în exil, nici în toiul luptei
pentru victoria revoluţiei pro­
letare. nici în ilegalitate, nici
în postul de preşedinte al con­
siliului Comisarilor Poporului.
Dar înainte de revoluţie con­
diţiile de viaţă, ale lui Lenin
nu i-au permis să-şi formeze
o bibliotecă personală vastă,
Vladimir Ilici de cele mai mul­
te ori nu dispunea de mijloa­
cele necesare, iar viaţa lui pri­
beagă de revoluţionar de pro­
fesie nu-i permitea să ducă cu
el un număr mare de cărţi.
Astfel, a apărut necesitatea de
a se adresa tot timpul unor
biblioteci, publice şi particu­
lare“.
Atît în exil. cit şi în 'străi­
nătate el folosea fiecare oră
liberă pentru a studia la bi­
bliotecă — scria despre Lenin
'sora lui Marin Ilicinina Ulia-
nova. Firesc deci. că şi în pe­
rioadele, deşi. scurte, ale şe­
derii sale în Petersburg, Vla­
dimir ilici era un vizitator
permanent al Bibliotecii pu­
blice. După. cum a arătat şi
Naăejda Konstantinovna Krup-
slcaia. în toamna anului 1893.
'.sosind la Petersburg, Vladimir
Ilici îşi petrecea zile întregi la
Biblioteca publică.
In amintirile sale, S. P. Nev-
zorova Sesternina, care l-a
Brigada silvică fruntaşă
Brigadierul Tirea loan Maxi,
păT_d1u. rarii* MomeaH / T _ *T_ _ OStJ ancic şi
Constantin Beucă fac parte din
brigada silvică nr. I Nucşoara,
aparţinătoare Ocolului silvic
„Retezatul" din raionul Haţeg.
Brîg'ada lor deţine drapelul de
$><&•<&&&&&&<&
Acţiunea, piesei „Inspectorul
de poliţie“ este simplă ; are un
mesaj social zguduitor, consti­
tuind un adevărat act de acu­
zare la adresa societăţii bazate
pe exploatare în care omul sim­
plu, muncitorul nu înseamnă
nimic. Lipsa de umanism, ego­
ismul şi ultraindividualismul
claselor avute sînt zugrăvite
cu o pregnantă putere. Aceste
trăsături specifice celor ce ex­
ploatează, se îmbină în piesa
lui I. B. Priestley cu ignoran­
ţa, cu falsa fericire şi stăpînire
de sine manifestate de reprezen­
tanţii marii industrii capitaliste.
Deşi scrisă cu aproape o ju­
mătate de secol în urmă, piesa
lui I. B. Priestley este de o
iminentă actualitate. Ghiar la
începutul piesei, industriaşul en­
glez Arthur Birling, reprezen­
tant tipic al conservatorismului
reacţiona^ se afirmă ca un ex­
ponent făţiş, ultrareacţionar al
intereselor marilor cercuri capi­
taliste. In anul 1912, atunci
cînd militariştii germani îşi zăn­
găneau armele, cînd în Balcani
încordarea între state manifesta
semnele unui deznodământ pe
calea armelor. Arthur Birling,
în dorinţa menţinerii profiturilor
sale, ignorînd toţi aceşti factori,
conchidea că războiul nu este
posibil ; faptul că unii ofiţe­
raşi germani fac declaraţii be­
licoase nu pot constitui motive
pentru temeri. Gît neadevăr con­
ţin aceste cuvinte a fost demon­
strat de primul măcel mondial
dezlănţuit de Ciermania cu spri­
jinul cercurilor capitaliste ul-
trareacţionare din toate ţările.
In zilele noastre, cercurile po­
litice diriguitoare de la Wa­
shington. Paris, Londra, mani­
festă aceeaşi „bunăvoinţă“ faţă
de reînvierea Bundeswehrului
vest german, sprijinindu-1 efec­
tiv în acţiunea de înarmare.
Acelaşi Arthur Birling. în a-
nul 1912, afirma cu ifose că
Rusia nu va putea ajunge ni­
ciodată nivelul de dezvoltare al
marilor puteri din Occident. As­
tăzi, afirmaţia Iui Arthur Bir­
ling ca de altfel şi a altor pro­
roci de teapa sa, au fost pe de­
plin dezminţite de evenimente,
DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 3
msasaass
NCHETA NOASTRA Orpnizarea penalului sistematic
din Leningrad  lucra cu fişă limită prin folosirea păstorului electric
La organizarea păşunatului siste­ păşunaf, este ieftin şl poate fi mon­
cunoscut pe Lenin în perioada schimbul de cărţi cu toate bi­ matic, trebuie să ţinem cont de două tat şi demontat cu multă uşurinţă de
formării „Uniunii de luptă aspecte distincte şi anum e: păşunatul orice paznic de vite. El se compune
înseam nă a realiza economiibliotecile publice şi de stat din pe specii şi pe tarlale. dintr-o sursă de curent electric şi
pentru eliberarea clasei mun­ un gard format din 1-3 sîrme prin
citoare“, relatează următoare­ Piter şi provincie, ca şi cu bi­ de materiale Păşunatul pe specii este prima mă­ care circulă curentul electric.
le despre vizitele ei la Biblio­ bliotecile de peste hotare (Fin­ sură ce trebuie generalizată. Trebuie
teca publică din Petersburg: să delimităm păşuni separate pentru
„II vedeam adesea aici pe Vla­ landa, Suedia etc.). Atenţia noastră, a construc­ materiale pe sorturi, necesare vacile cu lapte în primul rînd, apoi Sursa de curent este compusă din-
dimir Ilici care, înconjurat de torilor, este îndreptată în pri­ pentru tineretul bovin, boii de muncă, tr-un acumulator de 6 volţi şi un
un maldăr de cărţi, citea mult ... Sala de lectură a bibliotecii mul rînd înspre executarea u- realizării programului de lucru. vacile sterpe, oile cu lapte, oile ster­ pulsator de curent care trimite'' spre
şi cu rîvnă şi mai ales scria. trebuie să fie deschisă, aşa nor lucrări de bună calitate Maistrul şef de lucrare distri­ pe şi tineretul şi separat pentru ca­ sîrmă impulsuri de curent de înaltă
De după mormanul de cărţi cum se face in ţările civilizate şi care să fie predate la ter­ buie pe echipe cantităţile de baline. Prin aceasta se realizează o tensiune. Sîrmă în grosime de t,5-2
se intîmpla să i se vadă nu­ în bibliotecile particulare şi menul stabilit. Pe lingă acea­ materiale. Eu, ca şeful unei e- repartizare justă şi rajională a păşu­ mm. este galvanizată şi se aşează
mai capul cu minunata lui bibliotecile pentru oamenii bo­ sta, o mare importanţă acor­ chipe de zidari, cunoscînd lună nilor după compoziţia floristică. Prin prin izolatori pe 'stîlpi de fier subţiri,
frunte înaltă. Avînd acelaşi gaţi. Zilnic, inclusiv sărbăto- dăm şi realizării de economii. de luna consumurile limitate acest sistem se pot folosi în întregime lungi de 1 , 2 0 m., plantaţi în pămînt
drum, cîteoăată ne întorceam riie şi duminicile de la ora 8 de materiale mi-am organizat toate resursele păşunabile şi totodată la distanţă de 10-15 m. unul de
împreună de la bibliotecă, el dimineaţa pînă la 11 seara“. Echipa de zidari pe care o în aşa' fel munca îneît să rea­ se uşurează organizarea în mai bune altul. Cu acest gard se poate imprej-
locuia pe stradela Kazaci nu conduc lucrează de mai mult lizez economii cît mai mari. condiţii a pazei şi îngrijirii vitelor mui suprafaţa destinată păşunatului.
... in anii puterii sovietice, timp la blocul 1.(5.0 , cu 18 a- Dar nu numai atît. Fiecare om' şi a lucrărilor de întreţinere a pă­ Şocul de curent simţit de animalul
v A . a / \ A A A A A / * ' a a -a /A / A ^ v ^ >A.yv y y y activitatea bibliotecii „Saltîlcov- partamente. Lucrările sînt a- din echipă cunoaşte cît anu­ şunilor. care atinge sîrmă este nepericulos,
Scedrin“ a luat o amploare vansate. Acum executăm ten­ me fiîaterial trebuie să consu­ dar fiind ca o lovitură neplăcută,
In preajm a a n ive rsă rii cuieli exterioare. Aceste lu­ me la un anumit volum de Păşunatul pe tarlale (parcele) se face ca animalul după 2-3 atingeri
naşferiî lui Lenin considerabilă, in prezent, ea crări vor fi gata la sfîrşitul lucru. Pentru a nu face risipă, poate aplica cu succes în toate zo­ să evite a se mai apropia de sîrmă.
dispune de 12.000.000 cărţi,re­ lunii aprilie. Chiar de la înce-' eu, împreună cu ceilalţi oa- nele geografice, (la şes, Ia deal în
departe de porţile Izmailov- perea noului bloc, adică din 17 îneni, în afară de faptul că zona păduroasă şi la munte). Prin La instalarea gardului şi stabilirea
viste şi alte tipărituri şi ma­ noiembrie anul trecut, am ho- manipulăm cu atenţie cărămi­ păşunatul pe tarlale se micşorează mărimii parcelei se ţine seama de
slci“. tărît, împreună cu tovarăşii da şi deci evităm spargerile suprafaţa necesară de păşune pentru producţia şi mărimea păşunii şi de
In anii dinainte de revolu­ nuscrise — de patru ori mai din echipă, să realizăm cît la transport, folosim1 toate bu­ acelaşi număr de animale cu 20—30 numărul de animale ce vor păşuna,
mult ăecît în 1913. In privin­ mai multe economii de mate­ căţile de cărămizi la zidurile Ia sută, creşte productivitatea anima­ în aşa fel calculat îneît animalele
ţie V. I. Lenin se îngrijea ca riale. Trebuie să spun că pen­ mai groase. La ciment, dato­ lelor cu cel puţin 10—15 la sută, (de­ să stea pe o parcelă 3-5 zile şi să
cititorii Bibliotecii publice să ţa fondurilor 'sale, ea ocupă tru urmărirea operativă a e- rită unei bune' manipulări şl oarece ele consumă în permanenţă revină pe aceeaşi parcelă după mi­
găsească aici literatură socia­ conomiilor noi folosim fişa li­ dozări, şi evitînd risipa admi­ iarbă tînără şi cu multe vitamine), nimum 25 zile.
listă şi trimetea din emigrare unul din primele locuri din lu­ mită de materiale. De altfel sibilă de' mortar, reuşim dé nu sînt pierderi de iarbă prin căl­
Ia toate blocurile care se con­ asemenea’ să realizăm econo- care sau îmbătrînire, se pot combate Dn acumulator, fa păstorul elec­
publicaţii ale partidului. In me alături de asemenea co­ struiesc Ia Cugir Se foloseşte fnii. Cîteodată, datorită grabei, buruienile şl se poate introduce sis­
„Registrul cărţilor donate bi­ fişa limită de materiale. unii oameni din echipă uită că temul de folosire a pajiştelor prin ro­ tric, poate fi folosit la o singură
bliotecii în anul 1909“ în ru­ lecţii de cărţi ca biblioteca lucrăm1 cu fişă1 limită dé mate­ taţie ca păşune şi ca fîneaţă.
brica „Ce anume şi de unde Dar să explic cum lucrăm cu riale şi mai fac risipă. Cu a- încărcare, circa 300 ore, după care
s-a primit“ sub numărul 1978 „V. i. Lenin“ din Moscova, bi­ fişa limită. In baza planului ceştia' stăm de vorbă, le ex­ Pentru a se putea face păşunatul
se poate c itii blioteca Congresului S.U.A. din operativ lunar se întocmeşte plicăm în ce constă greşala şi pe tarlale este necesar ca păşunea să trebuie reîncărcat. Pentru timpul cît
o fişă limită de materiale pe fie împărţită în parcele. Parcelele se
„28 august de la V. Ulianov. Washington, biblioteca Mu­ fiecare bloc, avînd în vedere bineînţeles1 că ei ţin seama păşunează succesiv şi ele sînt deli­ acumulatorul este la încărcat, păsto­
îGeneva — 38 broşuri şi mani­ volumul de lucrări planificate mitate fie prin semne naturale ca văi,
feste şi numerele 43 ale ziare­ zeului britanic din Londra şi a fi executate. Aici 'sînt înre­ dé sfaturi. muchii, perdele de arbori etc., sau rul electric este prevăzut cu un acu­
lor „Proletarii“ şi „Rassvet“... biblioteca naţională din Paris. gistrate toate cantităţile de semne convenţionale ca brazde, mo­
Atenţia noastră este îndrep­ vile, ţăruşi. mulator de rezervă de aceeaşi ca­
Lenin considera că mîndria Ea primeşte cărţi în 54 de
şi gloria oricărei biblioteci pu­ limbi din 72 de ţări ale lumii, tată înspre un consum cît mai Cea mai bună delimitare a parce­ pacitate.
blice constă „nu în numărul face schimb de ediţii cu bi­ lelor este prin garduri de lemn sau
rarităţilor, al ediţiilor din se­ de sîrmă. Acest sistem s-a practicat Pentru garanţia funcţionării, gardul
colul al iXVI-lea sau manuscri­ blioteci, instituţii şi organiza­ pînă acum în regiunea noastră, dar
selor din secolul al X-lea pe deşi este foarte bun, este costisitor. electric este prevăzut cu izolatori pen­
care le conţine, ci în faptul ţii ştiinţifice din peste 40 de
cît de largă este circulaţia ţări. Spre a se evita ridicarea preţului
cărţilor în rindul poporului, de cost în organizarea păşunatului pe
cîţi cititori noi au fost atraşi, economicos şi raţional. Că am tarlale şi spre a se permite ca acesta tru sîrmă pe toată lungimea, izola­
cît de repede este satisfăcută să se facă în condiţiunile cele mal
orice cerere pentru o anumită P eşti dinG.A. C reuşit să facem acést lucru fap­ bune, centrul mecanic din Oraşul Sta- tori şi minere de poartă, paratrăs­
carte...“ Şi cliiar din primele tele o confirmă. Folosind fişa lin fabrică aşa-numitul „păstor elec-
zile ale puterii sovietice Vla­ Iric" sau „gard electric". nete, plăci avertizoare de pericol şi
dimir Ilici a cerut ca munca
Bibliotecii publice din Petro­ limită de materiale, am reu­ Păstorul electric înlocuieşte com­ alte accesorii.
grad să fie reorganizată ime­ şit ca în primul trimestru al
diat, arătînă că „... biblioteca O nonă livadă dor Sa'lade, Nicolae Mărginea- anului acesta să economisim plect gardul de lemn sau orice alt Ţinînd seama că păstorul electric
publică (fosta Imperială) tre­ nu lui loan şi alţii.. 7.544 cărămizi şi 1.304 kg.
buie să treacă ăeîndată la Cele 8 ha. plantate cu pomi ciment. mod de delimitare a parcelelor de prezintă atîtea avantaje, trebuie in­
fructiferi de către colectiviştii L V. TAUTU
din Daia Romînă, raionul Sebeş,- corespondent SAMOILÂ HUBER trodus în majoritatea gospodăriilor
în urmă cu 9 ani. au devenit şef de echipă zidari
în prezent insuficiente faţă de Seara, îa căminul Şantierul nr. 4 — Cugir agricole colective. Pînă în prezent
dezvoltarea mare pe care a lua­ cultural
t-o gâspodăria'. Anul trecut, la al T.R.6 .H. s-au procurat şi experimentat în re­
propunerea organizaţiei de par­ In comuna Daia Romînă,
tid, colectiviştii au hotărît să campania agricolă de primăva­ giunea noastră un număr de 2 0 păs­
planteze o nouă livadă. Astfel, ră se desfăşoară din plin. Sea­
ra, întorşi de Ia muncă, tinerii tori electrici şi ei se vor folosi în
în toamnă, au fost săpate gro­ se adună Ia căminul cultural.
Aici se organizează seri litera­ primăvara aceasta de gospodăriile a-
pile, iar odată cu venirea pri­ re, recenzii etc. gricole colective Teiuş, Apoldu de
măverii a -început plantarea po­ In prezent, tinerii din Daia Sus, Turdaş, Teliuc, Rîu-Bărbat şi
Romînă pregătesc un frumos
milor. Noua livadă se întinde program artistic pe care-I vor- altele.
pe o suprafaţa' de 40 ha. şi nu­ Ing. AUREL GERNELEA
Secţia agricolă a Sfatului
popular regional
mără 6.000 pomi fructiferi. De prezenta în cinstea aniversării
asemenea, au fost complectate a 10 ani de la înfiinţarea gos­
podăriei agricole colective. Cei
fruntaşă în muncă. Brigada sil- şi golurile din livada veche prin mai preocupaţi sînt tinerii din 22 APRILIE 19G0
plantarea a f40 pomi. brigada artistică de agitaţie, ca­
vica or.•: r î r* 1i NIM Hu/c«şeoAanrr na este Tfrr lu( nn ­ re pregătesc un program cu DEVA : in zgomotul roţilor;
-ri t- Toate lucrările au fost efec­ ALBA IULIA: Amnarul ferme­
tuate prin muncă voluntară. tema : „Zece ani de Ia înfiin­ cat ; Casa părintească; BRAD f
taşă şi în acţiunea de colectare S-au evidenţiat în mod. deosebit Pe ţărmuri îndepărtate; HA­
colectiviştii Visalon Gibu, Ro­ ţarea G.A.C. „Iile Pintilie". ŢEG : Viaţa e în mîinile ta le ;
a fierului vechi. Recent, mem­ mulus Gibu, şeful de echipă Is-i- ILIA : Avalanşa ; ORĂŞTIE : O
E. ALBU
brii brigăzii au colectat canti­
corespondent
tatea de 1.500 kg. fier vechi.
ANDREI NASTASE
corespondent
® — 'm — slujbă importantă; Mama vi­
tregă ; SEBEŞ : Torentul; PE­
de /- B. PRIESTLEY Birling a izbutit să aducă Ia Remfză din resurse TROŞANI : In zgomotul roţi­
lumina rampei, ca de altfel şi lor ; Despre prietenul m eu;
de desfăşurarea istoriei. Uniu- vine victima dezmăţatului Erich tafea teatrului minerilor. Inţele- Lucian Temelie, în rolul lui E- locale SIMERIA : Paginile trecutului;
nea Sovietică a depăşit net An- Birling. Ramîne ^însărcinată, gînd pe deplin înaltul mesaj rich Birling, figurile unor tineri LONEA: Fata din K iev; TE­
glia, Franţa şi în curînd va Refuză să primească bani de la social al piesei, necesitatea evi­ care, cu toate că undeva în In satul Peţelca, raionul Alba, IUŞ : Avalanşa; ZLATNA:
Erich, furaţi de acesta. Recurge denţierii fenomenelor care co- străfundurile conştiinţei lor au a fost construită în primăvara Pentru 100.000 de m ărci; A-
sosi ziua cînd şi supremaţia e- la ajutorul unui comitet de „bi­ respund societăţii capitalisto sălăşluit idealuri frumoase, ele acestui an o remiză necesară POLDU DE SUS: Kociubei.
eonomică „invincibilă“ a S.U.A. nefacere“ prezidat de mama lui contemporane, ei a creat un au fost distruse de otrava mo­ depozitării materialelor de stins
va rămîne de domeniul trecu- Erich, Sybile Birling, dar este spectacol curat, omogen. ravurilor unei societăţi duşma­ incendii. Astfel, pompierii vo­ m m m m w M tm m
alungată. înlănţuirea acestor ne omului. In interpretarea sa, luntari din localitate au posi­
tului. fapte, duc la sinuciderea Evei Jocul actorilor a fost orien- Lucian Temelie a fost mai ex- bilitatea să-şi păstreze la adă­ PENTRU 24 ORE
Ideea de bază a piesei „In­ Smith. tat spre folosirea unor mijloace post materialele necesare şi pot
Pfesi.v’ redind mai convingător acţiona cu mai multă îndemâ­ Vreme schimbătoare cu ce­
spectorul de poliţie“ este lipsa Inspectorul părăseşte familia de interpretare ogat^ nuanţate, zbuciumul pnn^ care trece_ per nare în caz de incendiu. rul mai mult noros. Vor mai că­
de etică a societăţii capitaliste. sonajul. Deşi in buna măsură dea ploi slabe izolate. Tem'
Naraţiunea e simplă, însă plină O R O NICA Spectacolul a urmărit îndea-> acelaşi lucru a rost realizat şi Toate materialele necesare peratura staţionară va oscila
de tîtcuri, idei semnificative. proape scoaterea în relief a idei- de Anca Ledunca — 'Pavlescu, construirii acestei remize au ziua intre 15 şi 20 grade iar
teatrală lor majore ale piesei, oglindind totuşi ea a fost mai puţin con.' fost procurate din resurse loca­ noaptea între 5 şi 10 grade.
In familia industriaşului Ar­ le. S-au efectuat de către cetă­ Vînt potrivit cu intensificări
thur Birling se sărbătoreşte un Birling. Odată cu aceasta, com­ drama celor oropsiţi în societa- vingătoare. deficitară în această temporare din sectorul est
eveniment de seamă ; logodna ponenţii ei nutresc speranţa că tea capitalistă, lipsa de scru­ ţenii din sat un însemnat nu­ şi nord-est.
fiicei sale Sheila cu fiul indus­ de fapt nu se va întîmpia ni­ pule a îmbuibaţilor zilei. Rit­ direcţie, neexprimînd întreaga
triaşului Gerald Groft. Gu toa­ mic, vor ieşi basma curată. Spe­ mul de desfăşurare a spectaco­ gamă de frământări a persona măr de ore de muncă voluntară. PENTRU URMĂTOARELE
te motivele de bucurie, în casă ranţa lor este sporită de Gerald lului este în majoritate cel a- 3 ZILE
domneşte o atmosferă apăsătoa­ Groft, care-i anunţă că inspec­ deovat. ju,ju j Gu această ocazie s-au eviden­
re, nefirească. în care Arthur torul n-a fost de la poliţie. Nu Vreme cu cerul variabil şi
Birling îşi expune „principiile“ se ştie cine e. Membrii familiei Decorurile care aparţin tot In' roM inspectorului Goole, ţiat Ionaş u.ortea, loan Bu- temperatura staţionară.
de viaţă. Egoismul, lipsa de Birling răsuflă uşuraţi. Dar nu­ lui Horea Popescu sînt deose­
scrupule, ignoranţa stau la ba­ mai pentru scurt timp. Sînt a- bit de sugestive, servind pe de­ loan Pavlescu s-a ridicat la ni­ tureanu şi loan Rusu.
za acestor principii. nunţaţi telefonic că în acea sea­ plin spectacolului.
ră s-a sinucis o fată şi că un velul cerut 'de calitatea sa. Prin NICU TRAISTARU
Aparenta fericire a familiei inspector de poliţie, de astăda- Piesa a beneficiat de o dis- corespondent
este stăvilită de ivirea inspecto­ tă adevărat, porneşte spre casa tribuţie corespunzătoare, fapt ce jocul său a comunicat umanis­
lor spre a le pune cîteva între­
rului de poliţie Goofe pentru a bări în legătură cu acest caz. a contribuit la succesul specia- mul, aspiraţiile spre mai bine
face o anchetă în legătură cu
sinuciderea tinerei Eva Smith. Pretextul folosit de I. B. colului. Astfel, în rolul egois- ale autorului piesei. Redînd cu BIÍ1PROGRAMUL BE
Aroganţa de la început a mem­ tului, cinicului şi ignorantului
brilor familiei Birling dispare Arthur Birling a fost distribuit înţelegere năzuinţele unui spirit
treptat, treptat. Inspectorul Gheorghe lordănescu, care a
Goole conduce cu abilitate an­ luminat, folosind o gamă bo­
cheta. Cei 'ce la început se cre­ creat un personaj veridic, con-
deau ca fiind cu totul străini gată de nuanţări în jocul său, 22 APRILIE 1960
vingător.
actorul a adus încă o dovadă
Pe linia unei comportări me-
a continuei sale ascendenţe, a PROGRAMUL I: 5,55 Sfatul maţii de muzică uşoară; 15,00
ritorii s-a situat şi jocul Anei medicului: Amigdalita acută ; „Viaţa nouă a satului“ — pro­
resurselor variate de interpre­ 6.15 Emisiunea pentru sate: gram de cintece şi jocuri; 16,15
Din experienţa fruntaşilor; 7,30 „Făurim o viaţă nouă“, emi­
ti j Jţnill1p siune de cintece; 17,50 Cro­
Jocuri populare romîneşti;
tar®, C.are , IS„pime- . x 9.00 Frumoasă-i tinereţea noa­ nica economică; 19,00 Actuali­
* cI|1Tllr Jurascu, înterpre-
stră — program de muzică u- tatea din ţările socialiste ; 20,32
tind rolul lui Gerald Groft, a
şoară; 10,30 Traista cu po­ Compozitori sovietici cîntă lup­
adus în scenă cu pondere şi si-
guranţă tipul omului de afaceri
crescut la şcoala egoismului şi
de sinucidere sînt nevoiţi să dea Priestley în această piesă este Colda, m ro!uI_ Sy iei n ing. individualismului la care senti- veşti : „Orologiul minunat“ de ta) Partidului Comunist; 21,15
înapoi în faţa faptelor, se au- ingenios. Inspectorul de poliţie Ea a izbutit sa redea trasatu- ,, , . Vasile Vămanu; 11,03 Teatru Orchestre de muzică populară
todemască, îşi impută unul al­ Goole, în ipostaza căruia se iile esenţiale ale personajului în la microfon: „Omul cu arma“; din ţări prietene ;" 21,45 Meri­
pune chiar autorul piesei, este toată complexitatea lui. Uzînd mantele curate, orice pornire no- 13,05 Concert din muzica po­ diane liriceV ersu ri închinate
tuia lipsa de omenie, necinstea. o ficţiune, el reprezentînd însăşi de mijloace artistice ^adecvate, bilă n-au preţ.
Arthur Birling o concedíase pe
Deşi a avut doar cîteva apa-
Eva Smith în 1910 în urma unei mustrarea de conştiinţă. In faţa cu o doză de răutate bine as- rjţjj episodice, Ştefania Donca, poarelor ; 16,15 Vorbeşte Mos­ iui V. I. Lenin; 22,00 Pagini
greve, aruneînd-o pe' drumuri. sa, ca şi în faţa unui tribunal cunsă, a ştiut să înfăţişeze ve­ cova!; 18,05 Program muzical eroice din opere; 22,35 „Me­
Fata, după ce a îndurat mize­ suprem, se perindă membrii fa­ în rolul Ednei, a reuşit să se pentru fruntaşii în producţie lodii, melodii"“ — program de
ria şomajului timp de cîteva miliei Birling, fiind supuşi unei nalitatea doamnei Birling, să- din industrie şi agricultură; 'muzică1 uşoară; 23,05 Muzică
luni, îşi găseşte de lucru în- judecăţi drepte. Astfel, piesa lui răcia sa spirituală, şi care de remarcată în scenă prin-
tr-un joc plin de fireso şi căl-
fapt vrea să pozeze în ipostaza
tr-uri magazin. De acolo este I. B. Priestley constituie cu a- unei binefăcătoare. Ipocrizia dură. 19,20 Curs de iniţiere muzica­ de cameră.
concediată din pricina unui ca­ devărat un rechizitoriu neiertă­ doamnei Birling. dorinţa de a Spectacolul cu piesa „Inspec­ lă „Concert ghicitoare“ (XX);
priciu al Shelei Birling. Fără tor împotriva moravurilor so­ pare nevinovată, aroganţa ei 21.00 Cîntă Rodica Bujor; BULETINE DE ŞTIRII 5,00;
lucru, trăind intr-un mediu o- cietăţii capitaliste. constituie impresiile pe care le torul de poliţie“, se înscrie în­ 21.15 li mulţumesc partidului; 6,00; 7,00; 11,00; 13,00; 15,00;
trăvit, păşeşte pe calea atîtor lasă evoluţia în scenă a Anei tre realizările de valoare din 22,30 Concert simfonic; 23,17 17,00; 19,00; 20,00; 22,00; 23,52
tinere din societatea capitalistă: Regizorul Horea Popescu de Colda. ultimii ani ale colectivului Tea­ Concert de valsuri. (programul I) 14,00; 16,00;
este sedusă de Gerald Croft, de­ la Teatrul C.F.R. Giuleşti din trului de stat din Petroşani. 18,00; 21,00; 23,00 (progra-
venind amanta acestuia. Apoi e Capitală, punînd în scenă, a- Actriţa Anca Ledunca — Pav­ PROGRAMUL II: 14,07 For- lmul ii).
părăsită. In condiţii tragice de- V. FULESI
ceastă piesă, a izbutit să în­ lescu, evoluînd în rolul Sheilei
scrie un nou succes în activi-