Page 71 - 1960-04
P. 71
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 1«58
bkt. !?saca
In p re a jm a ce le i «le a 9 0 -a juiXimale şlL ri • xJXlrruaifî ş iir â • jiiü m e lß şU ri «xiUlmelB ştiri*
a n iv e rs ă ri a m aşterii In i Ye I. L e n in
Moscova 20 (Agerpres). scrisori primite din partea te numeroase articole con
— Recent, in editura pentru unor ţărani ăintr-un îndepăr sacrale vieţii şi activităţii lui
literatura străină a apărut tat cătun rusesc, adaugă noi V. I. Lenin, citate din opere
culegerea ,Mersuri despre Le- amănunte chipului lui Lenin, le sale, amintiri ale contem
nin“. Cartea cuprinde versuri ajută la pătrunderea in la poranilor despre acest ge
uparţlnînă imul număr de nial conducător al mişcării
42 de poeţi din diferite ţări boratorul glnăirii leniniste. muncitoreşti internaţionale. IP r o p m w il® sc a ie ţi© Vizita premierului
ale lumii — Aragon, Hilcmet. In uzine şi fabrici, în insti Ciu En-lai în India
Neruda, Brecht. Vapţarov, S-a scris mult despre acest tuţii, şcoli, institute superi lei g le sw fâ ltă ^ ii
Go Mo Jo, Tuvim, Nezval. Ra- oare de invăţâmînt, au loc
fael Alberti etc. Traducerile om care s-a născut acum 90 adunări consacrate acestei
numeroaselor poezii cuprinse memorabile date. Asociaţia de
în această culegere :stnt sem de ani intr-un oraş de lingă prietenie germano-sovietică e o l a h o r â r i i ©eon®sfBi©©
nate de cunoscuţi poeţi so organizează expoziţii despre
vietici ca P. Antokolski. N. marele fluviu rusesc Volga.
Aseev, M. Svetlov, M. Golod- viaţa şi activitatea lui V. I.
nîi, S. Kirsanov, A. Bezi- Natura generoasă şi societa Lenin. a inttroggii E&srap© NEWi DELHI 20 (Agerpres), 11 însoţesc au vizitat miercuri
menslci, M. AligTier, M. Ma- tea omenească l-au înzestrat
tusovski, 'M. Lukonîn şi alţii. La muzeul „V. I. Leninf din In dimineaţa zilei de 20 a- mormlntul lui Gandhi unde au
cu geniul extrem de rar de Leipzig, deschis în casa în GENEVA 20 (Agerpres). La Ţinînd seama de interesul prilie, premierul Ciu En-lai şi depus o coroană de flori.
ir care la începutul anului 1912 20 aprilie s-a deschis Ia Gene- imens care se acordă în întrea- vicepremierul Cen I au făcut
a sezitsa cu secole înainte Viadimir ilici s-a întilnit cu va cea de-a 15-a sesiune a Co- ga lume problemei dezarmării, o vizită primului ministru Ne- înalţii oaspeţi chinezi au
MOSCOVA 20 (Agşrpres). misiei economice a O.N.U. pen- evident că cea mal mare aten hru la reşedinţa sa. fost însoţiţi de A. A. Baig, şe
_ TASS anunţâ: Peste 30.000 viaţa planetei noastre. Iată membrii fracţiunii bolşevice ţie a participanţilor la sesiune ful protocolului de stat al Re
de oameni au vizitat in ul de ce de numele lui Lenin tru huropa. Va fi atrasă de propunerea so- Din partea indiană au fost publicii, Parthasarathi, amba
timele trei zile muzeul V. I. oamenii sovietici îşi leagă vii din Duma de stat, precum şt Comisia economică a O.N.U. vietică cu privire la studierea prezenţi la întrevedere Swarăn sadorul Indiei în R.P. Chine
Lenin din Moscova. Porţile aspectelor economice ale dezar- Singh, ministrul Oţelului, Sub ză, şi de Pan Ţzi-li, ambasa
străvechii clădiri aflate la torul. in casa-muzeu din Leipzig, are menirea să contribuie la . mării, mai ales sub trei aspec- solului şi Combustibilului, dorul R.P. Chineze in India.
intrarea în Piaţa Roşie slnt dezvoltarea colaborării economi- t e : Influenţa pe care o exeroi- Parthasarathi, ambasadorul In
in permanenţă deschise, in Astăzi, cînd întreaga ome consacrată ]ziarului „Iskra“, ce a întregii Europe. In ultimii diei în R.P. Chineză şi func După aceea înalţii oaspeţi
decurs de un an muzeul a nire vorbeşte cu respect des ani s-au remarcat eforturile a- tă dezarmarea asupra dezvoită- ţionari superiori din Minis chinezi au făcut o vizită pre
fost vizitat de un milion de unde in urmă cu 60 de ani cestei organizaţii în direcţia lăr- rii comerţului intereuropean şi terul Afacerilor Externe al şedintelui Indiei, Rajendra
oameni. pre puternicile hidrocentra girii comerţului reciproc avan- Indiei. Prasad, la reşedinţa sa.
a fost publicat primul nu tajos între Europa occidentală mondial, asupra, acordării de a-
Cele 19 săli ale muzeului le care s-au înălţat şi se înal şi răsăriteană. juifor ţărilor "slab dezvoltate, a- Din partea chineză au fost k
constituie o universitate pen măr al acestui ziar, vin in supra dezvoltării economiei sfa- prezenţi la întrevedere Pan
tru întreaga omenire; oricine ţă pe marile fluvii ale Participanţilor la cea de-a telor europene şi ridicarea nive- Ţzi-li, ambasadorul R.P. Chi DELHI 20 (Agerpres). China
are ce să înveţe aici, la ce aceste zile numeroşi vizita 15-a sesiune a Comisiei econo- lufui de trăi a! popoarelor, neze în India, şi persoanele Nouă anunţă: La 20 aprilie la
să reflecteze, ce să înţeleagă. U.R.S.S., ideea genială a lui tori. mice a O.N.U. pentru Europa care îl însoţesc pe premierul Delhl au început tratativele
Lenin despre electrificarea Ie va fi prezentat printre altele In memorandumul sovietic Ciu En-lai în vizita sa în In dintre primul ministru al In
In prima sală se află un memorandumul guvernului so- dia. diei, J. Nehru şi premierul
portret înfăţişînd pe Lenin întregii ‘Rusii vine să se vietic, în care sînt propuse o se pune din nou problema im- Consiliului de Stat al R.P.
cînd era copil şi carnetul de serie de măsuri pentru dezvol- portantă a convocării cît de cu- k Chineze, Ciu En-lai. Prima în-
note din timpul şcolii; în concretizeze deja ca o reali tarea continuă a economiei ţă- rînd a uriei conferinţe a miniş- tîinire a conducătorilor de
ultima 'sală — se află stea tate apropiată. rilor Europei şi intensificarea trilor Comerţului Exterior ai ţă- DELHI 20 (Agerpres). Pre stat ai Indiei şi R.P. Chineze
guri roşii cu benzi negre de riior europene.. Telul acestei emi mierul Ciu En-lai, vicepremie a avut loc în dimineaţa zilei
doliu. Două d a te: naşterea Se traduce in viaţă şi pre de 20 aprilie şi a durat apro
şi moartea. Intre aceste două ferinţe ar fi dezvoltarea coqti- rul Cen I şi persoanele care ximativ 2 ore.
date — viaţa, nimeni de pe viziunea lui Lenin că în cele
glob n-a făcut atît de mult
pentru omenire. Din viaţa din urmă Rusia va depăşi Tirajul total al operelor lui
lui ‘Lenin învaţă oamenii.
America.
Aidoma lui Newton care a
descoperit o importantă lege k V. I. Lenin. editate In R.D.G.
a naturii — legea atracţiei
universale — Lenin a făcut PRAGA 20. Corespondentul se ridică la 7.293.000 exem
'marca descoperire in viaţa 'Agerpres transm ite: Asocia
societăţii: el a descoperit le ţia pentru răspîndirea cu plare.
gea „atracţiei universale“ a noştinţelor politice şi ştiinţi
popoarelor spre 'socialism. A- fice a organizat cu prilejul k
cum mai bine de 40 de ani aniversării a 90 de ani de
Lenin a spus ziaristului fran la naşterea lui Lenin un PHENIAN 20 (Agerpres). — colaborării între aceste ţări şi nuă a comerţului pe o bază ge- -!S3-
cez Naudotl „Viitorul ome 'seminar cu lectori şi propa In capitala R.P.D. Coreene au
nirii ? Nu slnt profet, dur un gandişti. Au participat oa început manifestările cultu alte ţări ale lumii. nera! europeană iargă. Visita Iui W alter Nash
lucru pot spune cu certitu meni de ştiinţă şi activişti rale In vederea celei de-a
dine — vechea orînduire este culturali din întreaga repu 90-a aniversări a naşterii lui Printre măsurile propuse îigu- Propunerile sovietice prevăd
condamnată la pieire. Ome blică. Referatul „Lenin şi
nirea păşeşte în mod inevi timpurile noastre“ a fost pre V. I. Lenin. La 18 aprilie a rează de pildă studierea posibi- de asemenea discutarea unor Moscova
tabil spre socialism“. zentat de directorul Institu avut loc o serată muzicală lităţii de colaborare în dezvol- probleme concrete privind lăr-
tului de filozofie de pe lingă destinată aniversării naşte-'
Acum 40 de ani lumea ve Academia cehoslovacă de rii marelui conducător al tarea bazei energeti.ee şi de corn- girea contactelor şi intensiîica- MOSCOVA 20 (Agerpres) — zînd la salului rectorului", pre-
che n-a tntîmpinat cu flori proletariatului mondial. in
'socialismul care se născuse. Ştiinţe, dr. Arnost Kolman. Cadrul seratei au fast inter*- bustibif în Europa, în construc- rea colaborării tehnico-şti inţi!ice TASS anunţă : După vizitele iă- mierul Noii Zeelande a spus că
Şi a fost nevoie de clarvi pretate simfonia a 'XI-a de
ziunea genială a lui Lenin în întreprinderile din re ŞostaTcovid şi „Apassionata“ {ia marilor sisteme hidroenerge- — schimbul de informaţii, spe- cute lui A. I. Mikoian şi K. E. este bucuros de faptul că s-a
pentru a prevedea ce forţă de Beethoven, sonata prefe
puternică va deveni socialis giunea Bratislava 'se orga rată a lui Lenin. In sala ti- tice etc. cialişti etc. Voroşilov, primul ministru şi întîlnit cu reprezentanţii ştiinţei
mul. In cursul dezvoltării is neretului a fost organizată o ministrul Afacerilor Externe al sovietice oă:re în prezent ocupă
torice noua orînduire 'socia nizează festivaluri ale filmu seară de poezii la care au -m - Noii Zeelande, Walter Nash, şi primul loc în lume.
lă şi-a demonstrat în mod fost recitate poemul Viadi
convingător superioritatea a- lui, la care se vor prezenta mir Ilici Lenin de Maiakov- Oamenii de ştiinţă s o v ie tic i persoanele care îl însoţesc au DUpă aceea înaltul oaspete a
supra sistemului capitalist, ski şi alte poezii ale unor salută apropiata conferinţă început vizitarea Moscovei. . vizitat cîteva pavilioane ale Ex
transformlnd ideliîe leninis filme din viaţa lui Lenin. autori coreeni şi străini, de i W. Nash şi-a exprimat dorin poziţiei unionale a realizărilor
te ăintr-un adevăr teoretic dicate lui Lenin. ţa de a vizita cabinetul de lu economiei naţionale a U.R.S.S.
tntf-un adevăr practic. k la nivel în a lt cru şi locuinţa lui Lenin la In seara aceleiaşi zile, Nash
Kremlin. După ce le-a vizitat, şi persoanele care îl însoţesc
In preajma aniversării a k DJAKARTA 20 (Agerpres). MOSCOVA 20 (Agerpres).— boiul ca mijloc de soluţionare primul ministru al Noii Zeelan au asistat la Teatrul Mare al
— La 19 aprilie, în sala sin TASS anunţă: în legătură cu a problemelor litigioase“. de a făcut următoarea inscrip U. R. S. S. la spectacolul de
90 de ani de la naşterea lui TIRANA 20 (Agerpres). — dicatului muncitorilor fero apropiata conferinţă la nivel ţie în Cartea oaspeţilor de onoa balet „Romeo şi Julieta“ de Pro
La 19 aprilie în toate cine viari din Djakarta s-a des înalt care va avea loc la Pa Subliniind rolul important re : „O dimineaţă de neuitat“. kofiev. La spectacol au asistat
Lenin, fiecare om 5sovietic matografele din Albania au chis o expoziţie consacrată ris, preşedintele Academiei de pe care l-a avut în destinde de asemenea Frol Kozlov, prim
început să fie prezentate fil sărbătoririi a 90 de ani de Ştiinţe a U.R.S.S., Aleksandr rea încordării internaţionale Şeful guvernului Noii Zeelan vicepreşedinte al Consiliului de
vrea să cunoa'scă cit mai me artistice şi documentare la naşterea lui V. I. Lenin. Nesmeianov, membru al Pre întîlnirea dintre N. S. Hruş- de a vizitat de asemenea Pala Miniştri al U.R.S.S., Andrei
consacrate vieţii şi activită zidiului Comitetului Sovietic ciov şi D. Eisenhower, Nes tul Mare al Kremlinului. Gromîko, ministrul Afacerilor
bine viaţa conducătorului re ţii lui V. i. Lenin. Pe ecra La deschiderea expoziţiei au pentru Apărarea Păcii, a dat meianov declară : „Trebuie să Externe al U.R.S.S., Nikolai Mi
ne rulează filmele „Familia participat conducători ai par publicităţii o declaraţie în ca ne dublăm eforturile pentru Timp de cîteva ore oaspeţii
voluţiei. Oamenii caută cu Ulianov“, „Lenin în anul tidului comunist din indo re subliniază că oamenii de a infringe pe deplin împotri din Noua Zeelandă au vizitat hailov, ministrul Culturii al
1918“, „Povestiri despre Le nezia, reprezentanţi ai sindi ştiinţă sovietici salută confe virea acelora care trag profi
perseverenţă şi găsesc scri nin“, „C o m u n istu l„ A ici a catelor, ai organizaţiilor de rinţa la nivel înalt. Convoca turi de pe urma „războiului Universitatea din Moscova. Pri U.R.S.S. Spectatorii au salutat
trăit Lenin“ etc. rece“ şi cursei înarmărilor“. mul ministru Walter Nash a fost
sori puţin cunoscute ale lui tineret şi de femei din capi salutat de acad. Ivan Petrovşki. cordial pe înaltul oaspete.
Numeroase caravane cine tala Indoneziei, reprezentanţi rectorul • Universităţii. Răspun-
Lenin care au sosit odinioară matografice au plecat la sa diplomatici ai ţărilor socia
te, unde vor prezenta oame liste. Secretarul general al •ÍHS-
pe meleagurile lor, documente nilor muncii filme consacra Comitetului. Central al P.C.
te lui Viadimir Ilici. din indonezia, Aidit. a rostit rea acestei conferinţe, a de Aleksandr Nesmeianov con Apelul F.i.T.D. eu prilejul Zilei
despre biografia lui, mate- o scurtă cuvintare. El a su- clarat Nesmeianov, demon sideră că dezarmarea genera internaţionale a solidarităţii tineretului
La facultatea de filologie şi bliniat însemnătatea uriaşă strează că „lupta îndelungată lă şi totală, interzicerea şi
i riale despre acei care in pe care o are învăţătura le pentru victoria spiritului tra distrugerea armelor de exter
ninistă în lupta popoarelor tativelor a început să dea roa
> lupta revoluţionară au stat din Asia şi Africa pentru li BUDAPESTA 20 (Agerpres).
istorie a Universităţii de chidarea colonialismului şi i de concrete“. minare în masă „este un punct Comitetul Executiv al Federaţiei Unite, Comitetului celor zece
Î alături ăc Ilici şt l-au aju imperialismului. i Astăzi, subliniază Nesmeia de plecare pentru stabilizarea Mondiale a Tineretului Demo state pentru dezarmare şi gu
tat. ) păcii şi destinderea încordării crat a adresat un apel tinere vernelor tuturor ţărilor un me
Lenin, a declarat Aidit, nov, „popoarele declară cu internaţionale“. tului lumii cu prilejul Zilei in morandum în care în numele a
( Fiecare rină aşternut de stat din Tirana a avut loc o continuă să trăiască în ini hotărîre marilor puteri care ternaţionale a solidarităţii tine 87 milioane de tineri şi tinere
mile oamenilor muncii, în vor lua loc la masa tratati „Să facem ca luna ma? din retului împotriva colonialismu din 94 de ţări ale lumii cere în
SLenin, fiecare adnotare făcu 'sesiune ştiinţifică consacrată inimile celor asupriţi, tnsu- velor : In secolul nostru pacea acest an să devină o adevă lui, pentru coexistenţa paşnică, făptuirea imediată a dezarmării
tă de mina lui pe marginile flsţindu-î la luptă pentru li şi fericirea trebuie să trium rată primăvară a omenirii, în pentru dezarmare, care are loc
sărbătoririi a 90 de ani de bertate, 'socialism şi pace. fe : trebuie să fie exclus răz- ceputul unei noi epoci — epo la 24 aprilie. generale şi totale. F.M.T.D. cere
( unei. cărţi citite sau a unei ca păcii“, declară Nesmeia încetarea definitivă a politicii
Printre altele, în cadrul a- Preşedîntele De Gaulle F.M.T.D. a adresat de ase războiului rece, promovarea po
la naşterea lui V. I. Lenin. cestei expoziţii sînt pre liticii coexistenţei paşnice între
zentate cărţi, fotografii şi do
cumente care demonstrează despre sarcinile nov. menea Organizaţiei Naţiunilor toate statele.
legătura strînsă dintre naş
Participanţii la această se terea mişcării comuniste din conferinţei la nivel ——- ...... - srsssv-'-------------------------
Indonezia şi numele lui Le
siune au ascultat referate nin. înalt L a S e u l c o n t in u ă d e m o n s t r a ţ iile
le : „Critica leninistă a ma Prin deschiderea acestei ex
poziţii în Indonezia a început
chismului şi criza in arta sărbătorirea naşterii lui V. I. NEW YORK 20 (Agerpres) îm p o triv a regim ului lis în m a n is t
Lenin. Preşedintele Franţei, Charles
burgheză contemporană“.
„Teoria leninistă a reflectă De Gauiie care se alia Ia Qtta- W A S H IN G T O N U L ÎN G R IJ O R A T DE SITUAŢIA DIN COREEA DE SUD
wa într-o vizită oficială, a luat
rii şi problemele psihologiei
cuvîntul la dejunul oferit în cin SEUL 20 (Agerpres). Agen- Măsuri Ie"adoptate de autorită- Din ziua farsei electorale me-
materialiste“. stea sa de primul ministru al tia Reuter relatează că la 20
Canadei Diefenbaker. După cum aprilie la Seul au continuat in Ţie lisînmaniste se dovedesc uită să menţină la putere dic-
anunţă agenţia Associated Press, cidentele sîngeroase. Crunta re-
De Gauiie a declarat că confe ineficiente în faţa valului de- latura lui Li Sîn Man se crede
rinţa la nivel înalt, care va a- presiune desfăşurată de autori-
BERLIN 20 (Agerpres). — vea loc în mai la Paris, va tre tăţile lisînmaniste nu au putut monstraţiil.or populare. Astfel, că şi-au pierdut viaţa aproxima-
In zilele premergătoare celei bui „cel puţin să asigure în înăbuşi acţiunile maselor popu
de-a 90-a aniversări a naş lare care s-au ridicat la luptă în ciuda faptului că circulaţia’ tiv 200 de pvesoane, iar alte
terii lui V. I. Lenin, în pre
sa centrală şi regională din este interzisă după ora 20, în L000 au tost rănite.
R.D. Germană, sînt publica
ceputurile dezarmării nucleare“. împotriva dictaturii lisînmaniste seara zilei de 19 aprilie demon Situaţia din Coreea de sud
O altă sarcină a conferinţei, a şi a metodelor cu care a căutat straţiile au continuat mult du provoacă o vie îngrijorare la
spus preşedintele Franţei, va să se menţină la putere în tim pă miezul nopţii, poliţia şi tru Washington nu numai pentru
trebui să fie slăbirea încordării pul recentelor alegeri. Corespon- pele nereuşind să-i împrăştie ps faptul că regimul lisînmanist
participanţii la demonstraţie. este un aliat de preţ în planu
D in Republica Democrata Germana în relaţiile dintre Est şi Vest, dentul agenţiei United Press rile strategice americane pe
precum şi colaborarea lor în International apreciază că nu Corespondentul agenţiei Fran- continentul asiatic, dar şi pen
dezvoltarea ţărilor înapoiate. mărul celor ucişi se ridică la ce Presse anunţă că armata a tru că pe teritoriul sud-coreean
Ţelul general al conferinţei ce 123, dar adaugă că este impo se află dislocate importante uni
lor patru puteri, a spus De sibil de determinat numărul to înconjurat clădirea universităţii tăţi americane care nu au fost
Gauiie, este „pacea, deşi ne tal al victimelor. din Seul unde studenţii s-au retrase după încheierea armisti-
Uzina „Ernst dăm seama că pentru a ajunge masat în vederea organizării ţiului în Coreea. îngrijorarea
Ia ea va trebui să parcurgem unor noi demonstraţii antigu
un drum lung şi anevoios“. vernamentale.
Thălmann“ din Situaţia este atît de încorda Elevii şcolilor secundare din de la Washington a fost impli
tă îneît miniştrii din Cabinetul
Magdeburg este lisînmanist sînt aproape tot Seul au venit în ajutorul stu cit recunoscută de guvernul a-
denţilor asediaţi, hărţuind uni merican care prin glasul secre
una din cele Existenţa sistemelor politice timpul în şedinţă extraordinară, tăţile poliţiei şi armatei oare au tarului de stat Herter a adresat
înconjurat clădirea universităţii, un apel pentru „restabilirea li
mai mari în opuse, a spus De Gauiie, „nu iar spre Seul sînt transportate prin organizarea unei manifes bertăţilor politice fundamenta
taţii oe străzile învecinate. Stu le“ în Coreea de sud. Intr-o în
treprinderi con trebuie să împiedice coexisten- J în grabă trupe considerate „fi denţii sînt în posesia unei im trevedere pe care a avut-o cu
structoare de ţa paşnică“. | dele“ lui Li Sîn Man.
maşini din
R.D.G. Prin portante cantităţi de armament ambasadorul sud-coreean la Wa-
care a fost capturată la 19 a- shington, secretarul de stat
tre principale Declaraţia Casei A lb e cu privire
le produse ale prilie, atunci cînd populaţia a Herter a expus — potrivit a-
atacat depozitele poliţiei din genţiei France Presse — „pă
uzinei sînt şi la relaţiile cu staful Panama
morile de ci Seul. Cu toate "masurile repre- rerile administraţiei americane
sive, grupuri de studenţi au referitoare la criza politică din
ment. WASHINGTON 20 (Ager tnez de la principala sa reven rr feiUuşsiitt —— dduunpăă ncut mm aanmuinn ţt ăi i aq-. (CInorrpepena rd1eo sud“. Se a__r_ată că
pres). — La 19 aprilie Casa dicare : el cuprinde zece puncte genţia France Presse — să se „guvernul ^de la Washington
IN FOTO Aibă a dat publicităţii o decla- care prevăd anumite concesii sustragă de urmărirea poliţie- consideră că manifestaţiile care
în privinţa salarizării şi altor neasca şi să părasea-scâ Seulul s-au desfăşurat în Coreea de
Un tub pentru raţie cu privire la aprobarea de pentru a continua lupta împo sud reflectă nemulţumirea' popu
către preşedintele Eisenhower a condiţiuni de muncă ale cetă triva sîngeroasei dictaturi lisîn-
o moară de unui „program pentru îmbună- ţenilor panamezi angajaţi în lară în legătură cu modul în
zona canalului de autorităţile maniste. Aceste grupuri s-au re
ciment, cu dia tăţirea relaţiilor dintre .Statele care s-au desfăşurat alegerile
Unite şi Panama cu referire la amerreane, dar trece cu totul tras în regiunea muntoasă
metrul de 260 operaţiunile din zona Canalu sub tăcere recunoaşterea drep recente şi sînt o urmare a mă
lui Panama“. Acest program turilor suverane ale poporului long-Mun, situată la sud de
cm. şi 13. m. este în fond o încercare de a panamez asupra zonei canalu surilor de represiune" care au
'abate atenţia poporului pana- lui. SeuL ” fost luate“.
lungime, la ca
re se fac ulti
mele lucrări.
Redacjia şi adm inistraţia z ia ru lu i; str. 6 M a rtie nr. 9. Telefo n: 188] 189; 75. Taxa plătită în numerar conform aprobării D irecţiunii Generale P .T .T R . n r. 263.320 din 6 noiembrie 1949. ^ T ip a ru l: întreprinderea P o lig ra fică s !.i M a i" ^ Deva;