Page 73 - 1960-04

Pag. 2 DRUMUE SOCIAEISMDECn Air 1 55 7

Călăuză neabătută O audiţie
neobişnuită

Marile transformări revoluţionare iatorl. Ea ne ajută să înţelegem că în

din ţara noastră au pus şi pun în UCTAVIAN PLOCA întreaga istorie a omenirii, ca şi în Azi după-amiază, Ia Librăria
faţa producătorilor de bunuri mate­ directorul Muzeului regional cea a Romînlei, prin urmare, rolul noastră din Deva va avea loc
riale şi culturale măreţe sarcini. înde­ determinant în dezvoltarea societăţii o interesantă audiţie pe discuri
plinirea acestor sarcini — fie că e Aşezămintele noastre muzeale de­ îl deţin .masele populare — cele mai închinată aniversării a 90 de
vorba de bunuri materiale, fie că ne vin, astfel, unităţi culturale vii, care măreţe pagini fiind înscrise de pro-, ani de ia naşterea iui Vladimir
referim la valorile spirituale — tre­ nu se mulţumesc, ca în trecut, cu sim­ Ietariat şl partidul său. ilici Lenin.

L am cunoscut pe Lenin Marele lenin d-' buie dusă în conformitate cu concep­ pla conservare a pieselor, sau pune­ Iată cîtejva principii de bază care în prima parte a audiţiei se
corăa o mare a- ţia revoluţionară unitară, leninistă, şi rea acestora Ja dispoziţia unor cercuri ne ajută şl ne călăuzesc în permanen­ vor putea asculta o serie dc
tenţie muncii la în pas cu cerinţele specifice condiţiilor favorizate. Lenin spunea că „a păstra ţă în munca de masă, principii a că­ cîntece revoluţionare, inspirate
ziarul partidului. construcţiei socialiste din ţara noa­ moştenirea, nu înseamnă cîtuşi de pu­ ror actualitate este mereu vie şi care din iupta eroică a comuniştilor
stră. ţin a te mărgini Ia moştenire". (Ope­ au intrat în tezaurul marxismului, îm­ pentru pace şi socialism.
Deseori putea fi văzut pi­ re voi. U, pag. 496). Ea trebuie va­ bogăţind teoria şi practica culturii so­
uă noaptea tîrziu lucrînă Un vast cîmp se deschide în aceas­ lorificată în mod critic; moştenit ceea cialiste. in partea a doua, se va da citire
în redacţie. tă privinţă activiştilor culturali, oame­ ce este progresist şi democratic. în traducere românească uneia
nilor de ştiinţă şi cultură, atît sub In desfăşurarea revoluţiei culturale din cuvîntările însemnate ale lui
Acest fapt l-a inspirat raportul organizatoric, cît şi în ce pri­ Sub regimurile burghezo-moşiereşti, partidul nostru se călăuzeşte după în­ Lenin ţinute în faţa muncitorilor
pe artistul N. dulcov, care veşte activitatea de cercetare, propa­ clasele stăpînitoare din 'ţa ra noastră văţătura leninistă. Noi avem la în- şi soldaţilor din Petrograd în
a realizat desenul de gandistică sau de altă natură. au împiedicat masele muncitoare să-şî demînă nu numai arma teoretică a 1919. Apoi se va prezenta im­
faţă. dezvolte cultura; s-au străduit să in­ învăţăturii leniniste ci şi exemplul şi primată pe discuri aceeaşi cu-
Important rol revine sub acest raport troducă în conştiinţa oamenilor prin experienţa bogată pe tărîm muzeal a- vîntare, cu care prilej cei pre­
aşezămintelor noastre culturale, inclu­ şcoală, presă, aşezăminte culturale şi cumulată de muzeistica şi ştiinţa isto­ zenţi vor avea fericirea să audă
siv muzeelor, în valorificarea monu­ de arfă, muzee etc., concepţia bur­ rică sovietică. vocea iui Lenin transpusă de pc
mentelor de cultură materială, în pre­ gheză. Marele Lenin arăta în aceas­ placă de grâmaîon.
zentarea mersului societăţii de-a lun­ Aplicarea învăţăturii marxist-leni-
gul veacurilor şl pînă azi, cu scopul tă privinţă că burghezia „forţa pe oa­ niste face astfel ca promovarea ştiin­ Această neobişnuită audiţie va
educării ştiinţifice, al ridicării nivelu­ meni să-şi însuşească o mulţime de ţei să se îmbine armonios cu dragos­ avea loc la orele 17, în sala li­
lui ideologic şi al educării patriotice cunoştinţe inutile, de prisos, lipsite tea de patrie, astfel îneît instituţiile
a maselor. de viaţă, care îndopaţi capetele şi noastre culturale sa contribuie activ brăriei.
transformau tînăra generaţie în func­ Ia educarea ştiinţifică şi patriotică a
Călăuza neabătută a acestor acti­ ţionari ciopliţi după acelaşi calapod“. maselor în spiritul înaltelor idei de Apoi, cei prezenţi vor putea
vităţi o reprezintă învăţătura leninistă. (V. I. Lenin: „Marx-Engels — m an
Potrivit acesteia, sarcina principală a xism“. Ed. P.C.R., 1947, pag. 446), pace şi progres ale oamenilor muncii. viziona expoziţia de imagini 3in
instituţiilor noastre muzeale constă în-
tr-o muncă educativă de masă, care Ştiinţa marxist-Ieninistă ne învaţă viaţa lui Lenin, organizată aici.
să contribuie la crearea noii conştiin­ că în organizarea aşezămintelor mu­
Anii am început să mi-i număr mull ne a sufletului şi minţii şi ne stă în ţe socialiste, Ia înlăturarea din con­ zeale şi în valorificarea monumentelor
mai tîrziu după ce inima lui Lenin faţă continuu exemplu... ştiinţa oamenilor a rămăşiţelor vechii de cultură materială trebuie avut în
şi-a oprit bătăile (încărcată de marea mentalităţi şi să sădească în inima lor vedere rolul mijloacelor de producţie
sa dragoste pentru cei oropsiţi). Şi Cine nu l-a întîlnit pe Lenin şi nu
totuşi, am cunoscut fericirea să-l cu- î-a cunoscut aceste trăsături, e ca şi dragostea şi devotamentul pentru pa­ în formarea societăţii, în naşterea şi
nosc şi să-l simt aproape din nou, cînd nici nu s-ar fi născut, de parcă
chiar acum, la 90 de ani de la naş­ ar fi hibernat ani de zile înlr-o ca­ tria noastră şi sentimentul internaţio­ dezvoltarea diferenţierilor de clasă —
terea sa, în primăvara acestui an. vernă, departe de lume...
! nalismului proletar. relaţiile dintre exploataţi şi exploa-
Fără ca ei să ştie, pe Lenin l-am

care a înflopit parcă toată pentru a-1 întîlnit din nou în una din după- -3ssas*
cinsti. amiezile acestea. !Ajutaţi de o minune

L-ai văzut şi tu, drag cititor, l-au a tehnicii moderne, cinematograful, Umăr la umăr. ao
zărit şi tovarăşii tăi — în fotogra­ ne-am întors împreună în timp, în
fii, în picturi, pe ecran, zugrăvit în vremurile grele ale anului 1918 şi am
cărţi, l-am auzit vocea imprimată pe poposit pe treptele palatului Smol-

discuri, cuprinşi de tulburătoare emo­ nîi, în filmul „Lenin în Octombrie". D e spaimă, Antal scăpă ex­ pe Sandu, s u s ! îi spusese a- scris ultimele rînduri la 6 lec­
ţie... Toţi l-am avut lîngă noi şi ni Deşi filmul era vechi, precipitînd ima­ clamaţia în limba ma­ cesta lui Antal. Pînă atunci ţie ce urma s-o ţină curînd
l-am simţit lingă inimă, dar oare ginile de pînză, simţămintele create ghiară : eu şi Saşa întărim bandajele. în faţa unor tineri, care n-au
am ştiut întotdeauna să preţuim cli­ Ajută-i omului să mai aducă apucat să simtă de cît puţin
pa întîlnirii cu el ? ! de această nouă întîlnire cu el, sînt — Figyelem (Atenţiune), Nî- vreo doi stîlp i; luaţi şi nişte ceea ce a însemnat stăpînirea
cu totul deosebite de cele anterioare. cule... A pornit abatajul I şpraiţuri... burghezo-pioşierească pentru
De acum, nouă, chipul lui drag ne-a Poartă în aburul ior ceva din nedu- minorităţile naţionale. Lecţia
devenit atît de familiar, incit putem mirirea fericită a trezirii la o nouă Romlnui înţelese doar din Astfel, cu forţe- unite, doi ro- purta un titlu simplu, dar su­
să-l descriem cii precizia unui pictor ultimele cuvinte şi din tonul cu mîni, un maghiar şi un ucrai­
sau scriitor. Ii auzim convingerea ce-o înţelegere a Koziovei, femeia amărî- care fuseseră spuse, primejdia
tă din cartierul Vîborg al Retrogradu­

avea în g la s : îi citim gîndurite-to- lui, pe care vedem cum a ajutat-o care-I ameninţa... Sări brusc nean au reuşit să stăvilească gestiv : „Lenin şi problema na­

rente zbătîndu-i-se în clocot sub frun­ Lenin într-una din cele mal grele de o parte. Tocmai la timp. năbădăile muntelui, prinzîndu-1 ţională“.

tea înaltă, cupolă pe care se sprijină clipe ale vieţii. In locul care se aflase cu o în chingi de lemn şi fier, do- In lecţie, propagandistul a-

universul comunismului; durerile lu­ Pe cînd plecam de la această în­ clipă înainte se rostogoli cu molindu-1 pentru a-i smulge rnintea şi de aceste două în-

mii, pe care a vrut toate să le ogo- tîlnire cu Lenin, dintr-o simplă sală bufnet înfundat, de sus, un bo­ cu şi mai mare ardoare bogă­ tîmplări, pentru a demonstra
iască, i-au strîns riduri stelate la ră­ de spectacole, afară se întunecase. Pe lovan cît o roată de car... Din ţiile din măruntaie, — aurui clarele previziuni ale lui Le­
dăcina ochilor, adinei ca fîntînite su­ străzi, vînzătoarele de flori ofereau fugă tînărui prinse un stîlp negru, pîinea industriei... nin în ceea ce priveşte buna
fletului său mare, pornirea braţului trecătorilor stînjenei albaştri. Am luat înţelegere intre oamenii de na­
său, ştiută la mitinguri, a rămas în­ şi eu un buchet siniliu ; culoarea flo­ pe care i-l Jntinse ajutorul [mi­ fn acest timp, afară, la ţionalităţi diferite posibilă nu­
tipărită în zboru-i spre noi ca o trier® rilor îmi părea în acea clipă o frîn- ner, un flăcău tomnatec, înalt, ziuă, undeva într-un sat mai întrHo democraţie adevă­
tură din caldul cer al speranţelor por­ tăcut şi harnic lipovean de o- colectivizat de pe malurile rată, unde exploatarea omului
actuală chemare la victorii paşnice, bîrşie, pripăşit prin Valea Jiu­ !Mureşului, un copil alerga pe de către om a fost lichidată.
spre bine şi fericire, prin muncă, mo­ nite spre împlinire, pe care amintirea lui de vreun an, doi... împreu­ sub pomii înfloriţi, strigînd în
destie şi cinste ; simplitatea portului lui Lenin le trezeşte în fiecare an în nă cu acesta şi cu Antal se­ gura m are: „Cită dreptate avea genia­
său izbeşte ca o palmă orice goliciu­ sufletul oamenilor. cuiul din Odorhei toţi trei por­ lul conducător al proletariatu­
niseră să stăvilească surpa­ — Ui, măi oameni, ui fhăi lui, întemeietorul primului stat
I. STRAUŢ rea...- tată, imamă I S-a surpat ţăr- socialist foiri lum e! gîndea
murele cu dig cu tot către omul cu părul cărunt în ace­
SIM POZION Bandajele coperişului prin­ grădina de legume a colecti­ le clipe. Iată, la noi în ţară
seseră să se bombeze şi ele, vei... Ui, măi oameni, ne ia numai regimul de democraţie
Zilele trecute, Societatea de stanţe tru Susan, („Lenin şi problemele ar­ chiar şi dincoace de front, din apa răsadurile. populară a rezolvat just acea­ V. I. LENIN LA SMOLNJ! ÎN ZILELE MARELUI OCTOMBRIE
istorice şi filologie şi Societatea de tei şi culturii") şi Olimpia Stan („Le- care se desprindeau tot mai stă problemă, foatorită parti­ după un tablou de V. G. Ţiplakov
matematică şi fizică, filiala Deva, au rdn şi dezvoltarea ştiinţelor natu­ des bulgări de cărbune şi şist... Satul, împărţit în două şi­ dului credincios învăţăturilor
organizat în sala Şcolii medii mixte rii"). De asemenea, prof. Rodica Tor- ruri de case de patimile isca­ lui Vlafoimir Ilici. Şi prin faţa Ideile leniniste — nesecat Izvor de învăţăminte
„Decebal" un simpozion despre viaţa san şi Constantin Clemente au citit Schneider, responsabilul de te de stăpînirile trecute, acum bătrînului propagandist înce­
şi activitatea lui V, I. Lenin. Au pagini din literatura sovietică şi ro- brigadă, Fritz cum îi spuneau demult îngropate, în cele ale pură să se' perinde imagini Controlul îndeplinirii
prezentat comunicări prof. Constantin mînă, închinate marelui Lenin („V .I ortacii, era plecat în concediu romînilor de o parte şi ale ale trecutului, cînd clasele stă­
Bulz, directorul Şcolii medii mixte Lenin" de V. Maiakovski, „Şase ani de odihnă... In locul lui rămă­ saşilor d’e alta, începea să vu- pînitoare căutau tot felul de hotărîrilor — cheia succesului
„Dr. Petru Groza" („Viaţa şi activi­ cu Lenin" de S. K. Chil şi poezia sese să-i ţină locul Niculae, iască. Oamenii se strigau pe mijloace mîrşave pentru înve-
tatea lui Vj 7. Lenin"), prof. Dumi­ „Lenin" de Mihai Beniuc). şeful schimbului I. nume: nin'area relaţiilor dintre naţio­
nalităţile conlocuitoare', pen­
— Cheamă-1 şi pe vagonetar, — Ioane, Hang... Mă tu al tru a le putea exploata mai
Iui Raveca... Petre, Karl, Jur- bine', interzicîrifou-le să vor­
Clipe de neuitat jule, Iohan... Săriţi, mă, cu lo- bească altfel foe cît romîneşte, (Urmare din pag. l-a) comune care prevăd măsuri
peţi, sape', roabe, tărgi, că ni fără a mai aminti că nu li se
Am trăit multe clipe emoţionante Dar ceea ce impresionează mai a- popoarelor; pentru fiecare categorie se prăpădeşte bunătatea de dădea nici pe departe posibi­ ni hotărîrilor. Efectuând practice menite să ducă în cel
de oameni al muncii a avut un ca- trudă... litatea să înveţe şi să scrie un astfel de control, comitetul mai scurt timp la realizarea nu
în viaţă şi am văzut multe lucruri dine pe vizitator e chipul lui Lenin. vint de spus, tuturor li s-a adresat în limba maternă ca în pre­ orăşenesc a avut posibilitatea' numai cantitativă ci şi calita­
pe-nţeles şl cu dragoste părintească. Intr-o clipa, cîmpul se um­ zent etc.“ să prevină nu odată din timp tivă a planului de producţie.
interesante. In memorie îmi răminea îmbrăcat intr-un costum de haine plu de oameni — femei, ti­ „Eh, dar ce-a fost a trecut lipsurile, sau dacă ele s-au pro­
La ieşirea din Mausoleu şirul de neri, bătrîni, romîni şi saşi, ca un coşmar ! Azi, ia tă ! la dus, să le seziseze de la înce­ Fiind îndrumate să exercite
de fiecare dată ceea ce am văzut cu care apare In diferite fotografii, oameni, in loc să scadă, era şi mai cot Ia cot — porniţi să dea ce fapte minunate am ajuns. put şi să ia măsuri pentru în­ un control permanent şi siste­
mare. Şi aşa se intimplă in fiecare piept cu furia apelor... Şi-n cî- Alături de romîni, umăr la ti­ lăturarea lor. Aşa de pildă, con­ matic asupra îndeplinirii planu­
multă vreme, irezindu-mi amintiri plă- întins in sarcofag, cu ochii închişi, zi cu program de vizite. Şi fiecărui teva ceasuri, în faţa unei ast­ mar — maghiari, germani, ferinţa orăşenească de partid a lui de producţie şi a angaja­
vizitator, chipul lui Lenin ii rămine fel de forţe, a forţei colective sîrbi, ucrainieni, tătari — toţi trasat ca sarcină organelor şi mentelor luate de oamenii mun­
cule, frumoase. lăsînd impresia că doarme, îţi apa- de oameni liberi, înfrăţiţi, na­ luptă pentru acelaşi vis foe aur organizaţiilor de partid ca în cii în întrecerea socialistă, orga­
pe care Lenin ni I-a lăsat ea acest an în afară de ceilalţi in­ nizaţiile de partid au putut să
Emoţiile care mă stăpineau insă re în faţă Lenin. Capul, ochii, gura, tura trebui să bată din nou în sarcină unică foe înfăptuit — dici ai planului de producţie să intervină operativ atunci cînd
COMUNISMUL“. S. FENESANU acorde o atenţie deosebită ca­ se semnalau deficienţe şi lip­
înainte de intrare şi apoi în timpul bărbia, miinile, întreaga sa figură retragere, neputincioasă. lităţii producţiei. suri şi să ia măsuri corespun­
zătoare de Înlăturarea lor. Creş­
vizitei Mausoleului Lenin-Stalin nu înţeleaptă işi păstrează trăsăturile o- Î n seara aceleeaşi zile,în- Comitetul orăşenesc . de par­ terea competenţei organizaţiilor
tr-o sală de la cabinetul tid controlînd modul în care de partid, a răspunderii lor ta­
le-am avut niciodată in viaţă. Toi riginale. Deasupra feţei sale reflectă neşters in memorie, fiecăruia vizita regional de partid, un bărbat se traduce în viaţă această mă­ tă de sarcinile încredinţate şi
cu tîmple ninse termina de sură stabilită de conferinţa oră­ exercitarea controlului îndepli­
ce-am văzut acolo va cămine veşnic lumina artificială, odihnitoare de cu- Mausoleului îi trezeşte una din amin­ şenească de partid a constatat nirii hotărîrilor, a dus la obţi­
că deşi s-au obţinut succese im­
in memoria mea. loare albastru deschis. E Lenin, o- portante, sînt încă multe defi­ nerea de importante succese în
cienţe şi aceasta din cauză că îndeplinirea şi depăşirea sarci­
La Moscova, în acea vreme tem- nml cel mai drag şl mai scump iu- tirile de neuitat. organizaţiile de partid nu au nilor de producţie. Astfel, în
făcut din problema calităţii un primul trimestru al acestui an,
peratura. aerului era aproape 20 de turor oamenilor muncii de pe globul I. SÎRI3U obiectiv important al muncii lor. ia C.S.H. s-au produs peste
!revederile planului de produc-,
grade minus. Sufla un vînt rece. Din pâmtntesc. ţie 8.267 tone fontă, 25.191 tone

viaţa tumultoasă ce pulsează în Mos- In minte mi-au apărut atunci nu-

cova totul mi se părea deosebit de in- meroase imagini din viaţa şi aciivi-

teresani. Dar la gindul că peste citeva tatea lui Lenin, văzute pe ecranele

ore am să văd figura marelui Le- cinematografelor sau citite în opere-

nin, multe lucruri îmi scăpau din le sale nemuritoare. Şi nu poţi, în

atenţie. asemenea momente, să nu te gindeşti

împreună cu tovarăşii care însoţeau ta, puterea şi forţa uriaşă cu care

delegaţia noastră ne-am îndreptat & lovit pe duşmanii clasei muncitoa-

spre Piaţa Roşie — locul cel mai re, la lupta sa titanică cu tot soiul de Ga urmare a acestui fapt orga­ otel Martin şi electric, 15.689

ales şi cel mai plăcut, mai impresio- oportunişti şi pe care i-a zdrobit; nu nizaţiile de bază din secţiile tone aglomerat tieros, 1.292 to­

nani, aiit pentru moscoviţi, cit şi, înde- poate să nu-ţi apară în minte lupta Combinatului siderurgic Hune­ ne cocs metalurgic şi 34.033 to­

osebi pentru un vizitator din altă ţa- sa neobosită pentru făurirea partidu- doara, nu au dezbătut în adună­ ne blumuri şi laminate finite

ră. De-a lungul unei părţi a zidului ve- lui comuniştilor, pentru îndrumarea rile lor această problemă, orien- pline. Rebuturile au fost reduse
fîndu-se mai mult spre realiza­ mult sub procentul admis, iar
chiulul Kremlin şi in prelungire, pe Şi orientarea activităţii partidului şi rea cantitativă a planului. La la preţul de cost al producţiei
Combinatul sidei urgie din Hu­ s-au tăcut economii la efort pro­
o stradă a pieţei, un rind de oameni forţelor progresiste in vederea in- nedoara, se primesc încă multe priu de peste 10.000.000 lei,
reclamaţii din partea întreprin­
— locuitori ai Moscovei şi ai al- făptuirii scopului propus. Nu poate derilor beneficiare privind cali­ Deşi. în munca noastră au
tatea oţelului. In scopul elabo­ tost obţinute rezultate bune, nu
ior localităţi din U.R.S.S. şi din să nu-ţi apară in faţă înalta perso- rării de măsuri practice şi ime­ se poate spune că nu mai avem
diate privind îmbunătăţirea sub­ şi lipsuri. Considerăm ca mai
alte ţări — atrăgeau atenţia. Nici nalitaie a lui Lenin vorbind la tri- stanţială a calităţii producţiei, avem încă de muncit în ce pri­
la indicaţia, comitetului orăşe­ veşte perfecţionarea metodelor
frigul, nici vintul, nici timpul înain- bl‘na revoluţionarilor, în mijlocul nesc de partid s-au organizat de control asupra îndeplinirii
de către comitetul de partid al hotărîrilor cît şi în ceea ce pri­
iat nu influenţau cîtuşi de puţin muncitorilor, la masa de lucru re- combinatului, adunări generale veşte munca de îndrumare pe
comune ale organizaţiilor de teren a activităţii organizaţiilor
disciplina şi ordinea In care era in- dactînd diferite articole, programe, partid de la secţiile furnale, de paritd. Comitetul orăşenesc
cocserie, aglomerator, oţelărie de partid şi biroul său va lua
cadrat fiecare. Toţi ştiam că ne mai decrete, opere filozofice etc. etc. şi laminoare, care concură la' noi măsuri, mai eficace, pentru
realizarea producţiei finite. In ca lipsurile care mai există în
despart doar ore, apoi minute pînă ...In ziua aceea (şi in fiecare zi cadrul acestor adunări s-au dez­ acest 'domeniu să fie înlăturate
vom vedea pe Lenin. cînd au loc vizite) au venit să-l bătut în mod amănunţit proble­ cit mai repede şi pentru pertec-,
vadă pe Lenin oameni de diferite mele îmbunătăţirii calităţii pro-'
... Am intrat in Mausoleu. E neîn­ naţionalităţi. Din toate colţurile lu­ dudiei şi s-au adoptat hotâriri ţionarea continuă a controlului "
chipuit de greu să descriu tot ce mii, sud-africani, francezi, englezi, executării hotărîrilor partidului
simţeam in acele momente. Am ră­ coreeni, japonezi, bulgari, polonezi, şi guvern ului,
mas adine impresionat de construc­ romîni etc., oameni simpli, conducă­
ţia Mausoleului. Marmura aceea nea­ tori de organizaţii, muncitori, ţărani
gră cu fibre 'albe, sau cea roşie, al­ şi intelectuali merg să-l vadă pe
Lenin. Da, să-l vadă pe Lenin, pe
bă sau portocalie, lucrată la un înalt omu[ care a vorbit întotdeauna cu o

nivel arhitectonic ’dădeau o înfăţişare

dr e-a 'dreptul, 'uluitoare. mare înţelepciune pe limbă tuturor V. I. Lenin în Prezidiul primului congres al Kominter nuliă, la Kremlin.
Se văd, de la sînga la dreapta: Klingher, Eberiein, V. i. Lenin şi F. Platten.