Page 74 - 1960-04
P. 74
Nf, 165? DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 3
Ritm Intens de lucru T o a te s in d ic a te le dim
pe şantierele de construcţii o ra ş să s p rijin e eltilb ii!
industriale Pe panoul de o- e n ita ira l I
noare al minei A-
La unele agregate siderurgice planificată colrajele pentru tur ninoasa au apărut De cîteva luni, în oraşul Pe Pe lingă clubul cultural 'din
de la Hunedoara se execută a- narea primului şir de fundaţii de curind !olo Petroşani, afară de aceste 4
nul acesta importante lucrări la prelungirea halei. Brigada grafii ale frunta troşani a luat fiinţă clubul brigăzi artistice de agitaţie, îşi
pentru mărirea capacităţii lor de fierari betonişti condusă de şilor din brigada desfăşoară activitatea şi o e-
de producţie şi pentru crearea Ioan Gheorghe a scurtat cu 11 condusă de co cultural orăşenesc, formă su chipă de teatru (a sindicatu
condiţiilor în vederea obţinerii zile termenul de executare a ar munistul Dumitru lui U.R.U.M.P.), un cor de 80
unei producţii de calitate mai Codrea de la sec perioară de organizare a acti persoane (al sindicatului lu
bună şi cu cheltuieli mai mici. măturii pentru acest şir de fun torul II. Această crătorilor din învăţămînt), două
In cadrul acestor lucrări, la daţii. brigadă işi înde vităţii culturale de masă, la formaţii de dansuri şi o echi
laminorul bluming s-au termi plineşte ritmic sar pă de recitatori şi solişti vo
nat de curînd lucrările de con Prin gospodărirea cu grijă a cinile de plan. realizarea programului căreea cali. Echipa de teatru a pre
strucţie Ia cel de-ai treilea cup materialelor şi îmbunătăţirea so zentat deja un spectacol cu
tor adine din cele şase prevă luţiilor de executare a anumitor IN CLIŞEU : sînt chemate să-şi aducă con piesa „Se împrăştie norii“ de
zute să fie executate în acest lucrări, constructorii de pe şan Schimbul I din ca C. Popa şi Al. Popescu, urmînd
an. Acum se desfăşoară din tierul cuptoarelor adînci de la drul brigăzii lui tribuţia nu mai puţin de 30 să mai ofere publicului pe-
plin lucrările de prelungire a bluming au realizat în primul Dumitru Codrea, troşenean curînd şi alte repre
halei noilor cuptoare adînci, la trimestru ai anului economii în după ieşirea din de sindicate din localitate. In zentaţii. Toate aceste formaţii
executarea coşurilor de fum şi a valoare de circa 370.000 lei. mină, in faţa pa artistice de amatori pregătesc
fundaţiilor pentru ultimele 3 Numai prin folosirea materiale noului de onoare. primul rînd, aceste sindicate programe speciale în cinstea
cuptoare. Se lucrează de ase lor de construcţii recuperate clin zilei de 1 Mai.
menea la fundaţiile instalaţiei demolări şi excavări, s-a eco CVOO OOO C/ÖO susţin din punct de vedere ma
pentru carul electric automat ca nomisit piatră brută, precum şi La’ prima vedere, s-ar părea
re va transporta blumurile de alte materiale în valoare tota „Să fie Sarg sprijinită terial, din fondurile speciale, că activizarea acestor forma
Ia cuptoare la caja de laminare. lă de peste 30.000 lei. mişcarea de Inovaţii ţii e suficientă pentru asigu
activitatea clubului, apoi a- rarea unei vieţi cultural-ar-
Numai pentru fundaţiile nece La laminorul de 650 mm. se în agricultură şi tistice de amatori bogate in
sare prelungirii halei şi execu apropie de sfîrşit lucrările de silvicultură“ cestea sînt chemate să asigure tr-un oraş ca Petroşani. Pri
tării celor 3 cuptoare adînci a- construcţie a unui nou cuptor vind mai adine problemele, se
îlate în lucru s-au turnat pînă cu propulsie, de mare capacita Sub acest iitlu, in ziarul nos mobilizarea oamenilor muncii poate constata însă că faţă
acum peste 4.200 m.c. beton ar te. Acesta, ca şi cuptoarele a- tru tir. 1.599 a apărui un ma de posibilităţi, aceasta e foar
dînci de la bluming, vor asigura terial pe marginea consfătuirii Ia îmbogăţirea activităţii cul te puţin. Deocamdată, unele
mat şi simplu. Constructorii si- condiţii pentru îmbunătăţirea inovatorilor din agricultură şi manifestări cultural-artistiee
derurgişti grăbesc ritmul aces procesului de producţie şi spo silvicultură. In material, era turale de piasă din program, organizate prin club sînt a-
tor construcţii pentru ca ele să rirea producţiei de laminate. criticată secţia agricolă a Sfa proape întîmplătoare. Aceasta’
poată fi date procesului de pro tului popular regional şi ser la traducerea în viaţă a sar în bună măsură din pricina
ducţie înainte de termenul pla Alte colecffve de constructori viciul S.M.T. regional pentru faptului că din cele 30 de sin
nificat. lucrează intens îa mărirea ca că nu s-au ocupai în suficientă cinilor cultural-politice puse dicate afiliate la club doar cî
pacităţii de producţie a lamino măsură de îndrumarea muncii teva se îngrijesc în mod efec
Organizînd mai bine locurile rului de 800 mm. Se execută de inovatorilor şi nu le-au acor în faţă. tiv de susţinerea manifestări-:
de muncă, dulgherii din briga lor organizate aici. Unele din
da lui Aâatei Weber au termi asemenea o instalaţie pentru Pe urmele Pînă în prezent, în ceea ce comitetele acestor sindicate,
nat cu 10 zife înainte de data maferSalelor cred că dacă varsă fondurile
producerea minereului autofon- sis sa s priveşte activitatea cultural- rezervate activităţii culturale
publicate de masă la clubul cultural-
dant necesar furnalelor. a9 o artistică se poate spune că orăşenes’c sînt absolvite dte sar
s-au obţinut unele rezultate cina de a mai desfăşura mun
ca educativ-politică în rîndul
mulţumitoare. In acest sens, salariaţilor lor. Din această
pricină neglijează organizarea
în primul rînd merită a fi de manifestări cultural-educa
tive în întreprinderile sau in
C înd exista preocupare evidenţiat faptul că pe lingă stituţiile respective, neglijînd
acest club activează patru bri şi mobilizarea oamenilor mun
In ultimii ani, mişcarea de găzi artistice de agitaţie (ale cii la traducerea în viaţă a
inovaţii şi raţionalizări la pre- prevederilor programului zil
paraţia din Petrila a luat un aplicării acestei inovaţii, au fost sindicatului U.R.U.M.P., sfatu nic al clubului orăşenesc. In
mare avînt. Muncitorii acestei reduse 3 posturi neproductive. lui popular raional, sindicatu acest sens, trebuie să li se a-
întreprinderi au venit cu valo lui medico-sanitar şi C.C.V.J.). tragă atenţia în mod serios
roase propuneri de inovaţii a In prezent, la prepăraţia Pe Dintre aceste brigăzi unele au să-şi îndrepte munca pe un
căror aplicare a dus la obţine trila este în curs de experimen prezentat deja cîteva progra făgaş nou responsabililor cul
rea de însemnate economii, la tare un număr însemnat de ino me în faţa publicului specta turali din cadrul unor sindica
mărirea duratei de funcţionare a vaţii a căror aplicare va duce tor. E vorba de programul in te ca cel al muncitorilor de
agregatelor şi la îmbunătăţirea la îmbunătăţirea procesului de spirat din viaţa uzinei, a bri la depoul C.F.R., de la şantie
condiţiilor de muncă. preparare a cărbunilor şi la' re găzii de la U.R'.UJM.P., intitu- rul de construcţii, întreprinde
ducerea preţului de cost. Prin rea locală „6 August“, Institu
Comitetul sindicatului, sub tre cele mai importante inovaţii ) lat „Prezenţi la datorie“, rea tul de mine, I.F.E.T., I.G.O.,
îndrumarea comitetului de par întreprinderile de transporturi
Ea planţşful pomilor tid, a analizat în mod periodic oare sînt în faza de experimen lizat cu concursul actorului auto, O.C.L., finanţe-bănci etc.
felul cum se desfăşoară mişca
rea de inovaţii, cum sîni ajutaţi tare se numără şi cea intitulată Mircea Zabalon de la Teatrul Pentru curmarea acestei stări
muncitorii de către ingineri şi vătămătoare de lucruri se cere
Membrii organizaţiei de bază de bază U.T.M., Augugtin Ştan- tehnicieni la rezolvarea şi tra „Indicarea automată a nivelu de stat. Acest program sur însă o mai mare grijă din
IJ.T.M. din satul Nădăştia In ciu. Cornelia Danciu şi alţii. ducerea în viaţă a propunerilor partea Consiliului sindical lo
ferioară au plantai în două zile cu care vin la cabinetul tehnic. lui silozurilor“ propusă de co prinde o serie de aspecte po cal Petroşani, care are obliga
100 de meri în livada gospodă După terminarea lucrului, ti Datorită muncii susţinute care ţia să sprijine prin toate mij
riei colective „1 Mai“. nerii au vizionat la căminul cul s-a dus în această direcţie se munistul Traian Moldovan din zitive şi negative din viaţa u- loacele cluburile culturale oră
tural filmul sovietic „Pe Donul poate arăta că din cei 67 de şeneşti. Aceasta — în scopul
In munca voluntară depusă, liniştit“, inovatori de la preparaţi a Pe secţia brichetaj. De asemenea, zinei, evidenţiind fruntaşi în întăririi conţinutului Pruncii
trila, peste 60 sînt lăcătuşi, e- se află în curs de aplicare producţie ca Cioara Iosif, Pro-
s-au evidenţiat tinerii Matei CAROL BUDIIJI. lectricieni, preparatori. inovaţia „Modificarea' procedeu covan Vasile, Lazăr Nicolae,
Voina — secretarul organizaţiei lui de tăiere şi fixare a pînzei Ştefan Vasile, Svoboda Adal-
corespondent In acest an, la cabinetul teh de filtru“ propusă de comuniştii bert etc. şi criticînd pe cei
nic al întreprinderii au fost în codaşi, pe chiulangii, birocraţi
registrate peste 20 de propuneri Iosif Hog şi Ioan Toth.
de inovaţii şi raţionalizări, din
D in activitatea u n u i com itet Je femei dat sprijin pentru a pune in care 13 au şi fost aplicate, res Pentru intensificarea mişcării etc. De un succes bine meri
practică inovaţiile şi raţionali tul fiind în faza de experimen tat s-a bucurat şi spectacolul
Femeile din’ comuna Băiţa’, bilunară a „Orei femeii“ prin zările. de inovaţii a fost întocmit un brigăzii artistice de agitaţie a
raionul Brad, aduc' un însemnat staţia de radioficare şi în acti tare. Printre cele mai impor Sfatului popular raional Petro
'aport în activitatea obştească. vitatea culţufal-artistică. De a- In răspunsul pe care secţia plan tematic de inovaţii, în care şani, „Ediţie specială“, reali
Astfel, ele au contribuit Ia ter semenea, tovarăşele Fiorică Nic- agricolă l-a trimis redacţiei tante inovaţii care au fost a- zat cu sprijinul actorilor Ion
minarea căminelor culturale din şa, Ana Tripon, Valeria Bogdan noastre, rezultă că în acest sînt prevăzute cele mai impor Cristescu şi AI. Jeles de la
an mişcarea de inovaţii şi plicate în acest an. se numără Teatrul de stat. Acest pro
satele Băiţa, Gîînel şi Hărţă- şi Victoria Iovan-, din proprie raţionalizări din agricultură va tante probleme economice de a gram, după ce a evidenţiat o
iniţiativă, s-au oferit să sprijine deveni o mişcare de masă. „Raţionalizarea cablurilor fără serie de succese din toate sec
gani, efectiiînd numeroase zile planul economic al cooperativei, Secţia agricolă şi serviciul căror rezolvare depinde îmbu toarele de activitate din oraş,
de- muncă voluntară. însemnat prin vînzarea de produse cas S.M.T. regional ne aduc la fine pentru manevrarea*1 vagoa nătăţirea procesului tehnologic obţinute în ultimul timp, com
nice. cunoştinţă că s-au luat o se bate unele deficienţe din mun
este şi aportul pe care femeile rié de măsuri menite să ducă nelor“ propusă de tov. Ioan de preparare a cărbunilor. Fie ca fabricii de pîine, a I.G.O.,
din Băiţa' îl aduc la prezenta EL,VIRA IVAŞCU la activizarea mişcării de ino care dosar de inovaţie este pus T.A.P.L'. etc.
vaţii. Aşa, de pildă, s-au re Rădescu din secţia de transport, în discuţia colectivului de ino
rea' conferinţelor, la susţinerea' corespondentă constituit colectivele de inova vaţii şi raţionalizări, în termene Şi programele celorlalte
ţii din S.M.T. şl s-a iniocmit care aduce economii anuale în scurte, iar pe panoul inovatori două brigăzi artistice de agi
• 4 B ----— — - .................. un plan cu ieme de inovaţii pe lor în mod periodic sînt afi taţie de pe lingă clubul cul
anul curent care a fosl avizat valoare de 85.000 lei. însemna şate realizările oamenilor mun tural orăşenesc din Petroşani
Primul avans bănesc de Direcţia tehnico-ştiinţifică din cii. De menţionat este faptul că sînt axate pe probleme de
Ministerul Agriculturii. te economii se obţin şi prin a- inginerii şi tehnicienii din sec strictă actualitate. Programul
Pentru zilele-muncă efectuate 8 lei. Cele mai mari sume le-ău ţiile întreprinderii nu mai tără brigăzii artistice de agitaţie de
în gospodăria colectivă, în ziua primit colectiviştii Ioan Rusan, De asemenea, in acesi an, plicarea inovaţiei: „Deservirea gănează rezolvarea dosarelor, la C.C.V.J. e intitulat: „Raid-
de 13 aprilie s-a împărţit co Iosif Gavrilă. Aurel Tudorescu, vor fi înregistrate şi popu iar referatele despre utilitatea anchetă în combinat“, iar cel
lectiviştilor din satul Aurel Ioan Popa, Gheorghe Şerban şi larizate ioaie inovaţiile şi ra mesei de alimentare Petrila de propunerilor sînt făcute în ter al brigăzii sindicatului medico-
Vlaicu primul avans bănesc Elena Avrămescu. ţionalizările de la sate. sanitar : „In vîrful siringii“.
din acest an, în sumă de 25.400 către mecanicul Benzii de tran mene scurte.
lei, revenind la ziua-muncă cîte I. AVRAMESCU Prin aplicarea celor 13 ino
sportat cărbuni bruţi“. In urma
corespondent vaţii, economiile antecalculaie
pînă la sfîrşitul anului, depă
şesc suma de 159.000 lei.
i. g o d a sz
«XXX^SÎOSXX>OOCXXXX!0 0 CXîOCţ X X XX^OOO G030COoosÂXîO OOOÔ îXX>O CO OCOSXîO O€XXXXXXXXXX50 a o o c x x x > c c o o c » 3 0 o o o o c o o a o c c - o o o o c G o c G i x x x > c c G c a o o c x ^ % K cultural-educative depuse de
sindicate şi în acelaşi timp şi
Guvtntarea tovarăşului tru condiţii de viaţă mai hune, ororile şi suferinţele unui nou re luptă cu abnegaţie milioa pentru îmbunătăţirea calităţii
pentru progres social, pentru război au un profund ecou ne de oameni simpli din toa programelor organizate aici,
Gheorghe Gheorgkiu-Bej pace. Partidele comuniste şi în cele mai largi straturi tă lumea. Chiar şi apologeţi făcîndu-le mai variate, mai a-
muncitoreşti care numără în populare din lumea capitalis convinşi ai capitalismului măr tractive, mai mult legate de
(Urm art din pag. t-a ) Intr-o scrisoare a sa, referin- té ale momentului dat a eta prezent peste 33 de milioane tă ; succesele mari pe care le turisesc că sistemul capitalist problemele producţiei.
du-se Ia valorile artistice ca pelor ce trebuie parcurse In de membri sînt urmate de obţine Uniunea Sovietică, sis nu este în stare să contrapu-
niste, care o îmbofâţese ne re fuseseră date spre păstrare drumul spre ţel. sute de milioane de oameni, temul socialist mondial în în nă ideilor socialismului idea L 1 . S.
încetat cu noi teze şi conclu în Rusia de guvernul roi/iîn în Iar rîndurile acestei mari ar trecerea paşnică cu capitalis luri care să însufleţească po
zii de mare însemnătate teo timpul primului război mon Lenin arăta că factorul hio- mate a muncii cresc an de mul sporesc imens prestigiul porul. Vechea societate capi Se întăreşte
retică şi practică. Deosebit de dial. Lenin scria că aceste va tărîtor pentru, victoria noii an, în ciuda opreliştilor, tero ţărilor socialiste, prestigiul so talistă, vechile clase dominan gospodăria colectivă
valoros este în această privin lori „trebuie păstrate cu cea orînduiri este construirea eco rii şi calomniilor prin care cialismului şi comunismului. te, teoriile şi concepţiile lor
ţă aportul Partidului Comu mai mare grijă, spre a fi pre nomiei socialiste, făurirea ba clasele dominante din lumea şi-au trăit traiul: viitorul este In urma muncii politice do
nist al Uniunii Sovietice, par date în bună stare poporului zei economice a socialismului. capitalistă încearcă să înăbu In vremea noastră învăţătu al socialismului, al comunis masă desfăşurată de comunişti
tid care constituie o pildă rornîn după doborîrea contra Noi preţuim comunismul, spu şe mişcarea comunistă. Adver ra leninistă cu privire la co mului 1 în rîndul ţăranilor muncitori din
înaltă pentru partidele comu revoluţiei romîne“. nea el, numai atunci cînd el sar neîmpăcat al tuturor fal existenţa paşnică a fost îm comuna’ Gîrbova, raionul Sebeş,
niste şi muncitoreşti din toa este fundamentat economiceş- sificatorilor marxismului, al bogăţită cu teza despre posi A 90-a aniversare a naşterii încă 53 de familii au intrat în
te ţările. A trecut de atunci un sfert te. După cum se ştie, partidul reformiştilor, revizoniştilor şi bilitatea excluderii războiului lui Lenin este un înalt imbold această primăvară în gospodă
de secol şi clasa muncitoare, nostru îşi concentrează efortu oportuniştilor de tot soiul, Le mondial din viaţa omenirii în pentru comuniştii din toate ria’ agricolă colectivă.
Numele lui Lenin este pro In alianţă cu ţărănimea mun rile principale în direcţia dez că înainte de victoria deplină ţările, pentru partidele co
nunţat cu veneraţie în toate citoare, sub conducerea parti voltării economice a ţătii, a nin cerea comuniştilor din toa a socialismului în lume. A- muniste şi muncitoreşti din Printre cei care au depus ce
limbile lum ii: în ţara noastră dului comunist, a doborît con sporirii producţiei industriale şi te ţările să păstreze ca lumi ceastă teză decurge din în toate colţurile lumii, pentru reri pentru a intra în gospodă
ei a devenit scump întregului trarevoluţia burghezo-moşie- na ochilor unitatea lor, să fie săşi realitatea contemporană, toţi oamenii devotaţi idejlor ria colectivă au fost membrii
popor muncitor, care ştie că rească în ţara noastră deve agricole, a ridicării nivelului de intransigenţi faţă de duşma-' din existenţa Uniunii Sovietice progresului, democraţiei şi pă comitetului întovărăşirii în frun
numele lui Lenin este indiso nind stăpînă pe toate avuţii trai al oamenilor muncii. A nii marxismului, să fie credin şi a celorlalte ţări ale lagăru cii de a lupta eu avînt şi băr te cu tovarăşii Petru Radu, Ni-
lubil legat, de cauza socialis le ţării, care înainte slujeau ceste obiective se vor afla în cioşi internaţionalismului pro lui socialist, a unor ţări ne- băţie pentru triumful acestor colae Părăian, Gheorghe Cră
mului şi comunismului, de la îmbogăţirea minorităţii ex centrul dezbaterilor apropiatu letar. Tăria partidelor comu socialiste iubitoare de pace, idei nobile. ciun, Vasile Făţan şi alţii.
cauza păcii între popoare. ploatatoare iar azi sînt puse lui Congres al partidului nos din creşterea forţelor păcii în
în valoare şi înmulţite pentru tru, care urmează să adopte niste şi muncitoreşti stă în întreaga lume, din amploarea Pentru oamenii muncii din ANA OPRIŞ
Lenin a urmărit cu multă dezvoltarea economică şi cul schiţa planului de perspectivă aceea că ele urmează cu fide pe care a luat-o lupta anti- ţara noastră această glorioasă corespondenţă
atenţie frămîntăriie sociale şi turală a patriei, pentru bună de 15 ani şi planul de dezvol litate aceste învăţăminte ale imperialistă a popoarelor din aniversare este un nou în
lupta proletariatului din toa starea poporului. In opera de tare a economiei naţionale pe Asia şi Africa. Posibilitatea în demn de a-şi înzeci eforturile 23 APRILIE I960
te ţările, printre care şi din făurire a noii orînduiri, parti anii 1960-1965 — program mă lui Lenin, stă în unitatea şi lăturării războaielor din viaţa pentru a înălţa măreţul edi DEVA: în zgomotul roţilor;
ţara noastră In perioada avîn- dul nostru se călăuzeşte nea reţ d’e luptă a poporului nos coeziunea indisolubilă a mişcă omenirii poate deveni realitate ficiu al societăţii socialiste. ALBA IULIA : Amnarul ferme
tului revoluţionar care a cu bătut după teoria marxist-Ie- tru muncitor pentru avîntul rii comuniste şi muncitoreşti prin acţiunea unită a tuturor cat ; Casa părintească ; BRAD :
prins Romînia dună Marea Re ninistă, după învăţăturile lui continuu al economiei şi cul internaţionale. acestor forţe, prin lupta lor Monumentul pe care-1 Inau Pe ţărmuri îndepărtate; HA
voluţie Socialistă din Octom Lenin privind trecerea de la turii, pentru înflorirea patriei împotriva promotorilor răz gurăm este un omagiu adus de ŢEG : Viaţa e în mîinile ta le ;
brie, Lenin a numit Romînia capitalism la socialism şi con noastre, pentru desăvîrşirea o- Ţările socialiste, partidele boiului rece şi ai încordării in poporul nostru lui Vladimir ILIA : Avalanşa ; ORAŞTIE : O
printre ţările pe care revolu struirea orînduirii socialiste, perei de construire a socialis comuniste şi muncitoreşti din ternaţionale, împotriva oricăror Ilici Lenin — marelui geniu slujbă importantă; Mama vi
ţia începe să le cucerească. aplicînd aceste adevăruri la mului. toată lumea duc o luptă per încercări de subminare a pă al omenirii muncitoare a cărui tregă ; SEBEŞ : Torentul; PE
„Flacăra a trecut în Romînia“, condiţiile specifice ale ţării severentă pentru traducerea în cii în orice parte a lumii. învăţătură ne luminează dru TROŞANI: In zgomotul roţi
scria el în 1918 iar mai tîr- TOVARĂŞI, mul "spre un viitor de fericire lor ; Despre prietenul meu ;
noastre. Din operele lui Le viaţă a principiului leninist al DRAGI TOVARĂŞI şi bunăstare. SIMERIA : Paginile trecutului;
ziu după greva generală din Este cunoscut rolul uriaş al coexistenţei paşnice între toa ŞI PRIETENI, LONEA: Fata din K ie v ; TE-
nln, din experienţa Partidu lui Lenin ca învăţător şi con te ţările, fără deosebire de o- Trăiască nemuritoarea învă IÎIŞ : Avalanşa; ZLATNA :
1920, el sublinia c.ă în Romî ducător al mişcării comuniste rînduire socială. Ideile marxism-leninismului ţătură marxist-leninistă I Pentru 100.000, de m ărci; A-
lui Comunist al Uniunii Sovie şi muncitoreşti mondiale. Azi posedă o uriaşă putere mobili POLDU DE SUS':} Kociubei.
nia „mişcarea revoluţionară a aproape nu există ţară în ca Solia de pace a tovarăşului zatoare, ele pun în faţa ome Trăiască unitatea frăţească a
tice, învaţă partidul nostru să re să nu acţioneze partide nirii muncitoare scopvri lumi ţărilor lagărului socialist, a
muncitorilor şi ţăranilor creş marxist-leniniste, pe care ma Hruşciov în mai multe ţări ale noase pentru a căror înfăptui- partidelor comuniste şi mun
unească spiritul creator, ela lumii, iniţiativele de pace per citoreşti din toate ţările I
te mereu“. Lenin avea convin sele muncitoare le privesc ca severente ale Uniunii Sovietice
nul revoluţionar, perspectiva şi ale altor ţări socialiste în Trăiască socialismul I
gerea că în toate ţările oame pe purtătorii de drapel ai vederea lichidării războiului
istorică largă cu studierea te rece şi izbăvirii omenirii de
nii muncii vor cuceri pînă Ia luptei pentru democraţie, pen-
meinică a realităţilor, a con
urmă victoria asupra putredei
diţiilor şi necesităţilor concre-
orînduiri burghezo-moşiereşti.