Page 75 - 1960-04
P. 75
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 1657
Sub steagul atotbiruitor ju iftm e le s ilu i • -DUXurueJUe jx ltlrru d ß şJUri •*juüúuelB ş t i r i • >
al leninismului
(Urmare din pag. l-a) — spunea Lenin — după ce a fost cu pricepere întreaga operă de con
îndeplinită sarcina cuceririi puterii de struire a socialismului In Republica
biruitoare. Victoria maselor populare către proletariat... se impune în mod Populară Romînă. Bogatele învăţă
din Rusia a fost victoria proletariatu necesar pe primul plan sarcina fun minte cu privire la industrializarea
lui asupra burgheziei, a fost biruin damentală a creării unui sistem so socialistă, transformarea socialistă a Situaţia politică din Italia 0 seară închinată prieteniei romlne-soviefice
ţa comuniştilor asupra oportunişti cial superior capitalismului şi anu agriculturii, înfăptuirea revoluţiei cul
lor interni şi internaţionali, triumful me : sporirea productivităţii, iar în le turale, construcţia de partid şi de ROMA 21. Corespondentul propriul său partid cît şl din MOSCOVA 21* Coresponden stră, pe care a vizitat-o în mai
ideilor nemuritoare ale marxism-leni- gătură cu aceasta (şi în acest scop) stat etc, prind viaţă pe o scară tot Agerpres transmite: Amintore partea vîrîurilor clericale. A- tul Agerpres transm ite: Grupul multe rînduri.
nismului. o organizare superioară a muncii". mai largă în ţară. Pe timpul Ro- Fântâni, însărcinat cu formarea ceastă situaţie vine să complice de studenţi şi aspiranţi roniînl
mîniei burghezo-moşlereşti, în ţară noului guvern italian, a avut şi mal mult criza politică din care învaţă la Moscova a orga După expunerea prof. Skater-
Obţinînd victoria asupra interven- Aplicînd în mod consecvent indica nu exista o industrie autohtonă dez în ultimele zile întrevederi cu Italia care durează de aproape nizat la universitatea „Lomono soikov a urmat un concert Ia
ţioniştilor, poporul sovietic şi-a reluat ţiile leniniste cu privire la industriali voltată. Acum, tînăra noastră indus reprezentanţi ai partidelor poli 2 luni. sov“ o seară închinată priete oăre şl-au dat concursul tînă-
munca paşnic# de refacere a econo zarea socialistă, statul sovietic şl-a trie are o bază trainică; am construit tice şi ai grupurilor parlamen rul pianist Iuri Voskresenski.
miei şi consolidare a puterii. In acele creat o industrie de prim rang. Din- şi am dezvoltat o Industrie extrac tare ale partidului democrat- In adunări, mitinguri şî ma niei romîno-sovietice. In faţa laureat al concursului „E-nescu“
împrejurări, lucrările şi indicaţiile lui tr-o ţară a întunericului şi mizeriei tivă, siderurgică şi prelucrătoare, a- creştin. nifestaţii de stradă, oamenii celor adunaţi a luat cuvîntul de Ia Bucureşti, studenţii Alexei
Lenin au constituit programul de 6 um era sub ţarism, Uniunea Sovieti vem o puternică industrie energeti muncii condamnă uneltirile Va Victor Skaterscikov, profesor la loslpov (U.R.S.S.), Zdenek Broj
muncă şi luptă în toate domeniile. că a devenit un stat puternic multi că, o industrie producătoare de bu !n cercurile politice din capi ticanului şi ale cercurilor de Conservatorul „Ceaikovski“ din (Cehoslovacia), studenţii romîni
N-a existat sector de activitate în naţional, o fortăreaţă cu baze de ne nuri de larg consum etc. In timpul tala Italiei se afirmă că Fan- capitală. El a prezentat o intere Constantin Amiraz, Gabriel A-
care Lenin să nu fi elaborat prin clintit, o ţară a cărei economie se si exploatării capitaliste şi moşiereşti iani intenţionează să formeze un dreapta şi cer că noul guvern miraz şi Constantin Iliescu de
cipii călăuzitoare şi măsuri concrete tuează pe primul loc în lume din guvern de „centru stînga“ cu să răspundă revendicărilor ime santă relatare despre ţara noa-
pentru aplicarea lor. Nici chiar în multe puncte de vedere. diate ale poporului italian. Ia Conservatorul din Moscova.
anii de suferinţă, cînd o boală grea
l-a cuprins el nu şi-a încetat activi In atenţia marelui Lenin a stat me noi aveam o agricultură înapoiată, participarea în afară de parti ----------------------- SSS2 S ------------ -------------
tatea. Şi atunci continua să dea în reu electrificarea ţării socotind-o ca o fărâmiţată într-o puzderie de gospo dul democrat creştin, a partide
drumări partidului şi guvernului, să necesitate vitală pentru popor. El sub
se intereseze îndeaproape de proble linia că fără electrificare, construirea dării individuale supuse mizeriei si lor social-democrat şi republi Lucrările Comileiului ©<el«r sece
mele de partid, economice şi de stat. comunismului este de neînchipuit; co sărăciei. Aplicînd indicaţiile leniniste can. Intrucît cele 3 partide nu
Dar boala de care a suferit a fost munismul întruchipînd „puterea sovie
necruţătoare. In anul 1924, după o tică plus electrificarea întregii ţări“. în domeniul agriculturi^ în ţara dispun de o majoritate în came state pentru dezarm are
suferir.ţă grea, moartea l-a smuls pe Poporul sovietic a mers neabătut pe noastră a luat fiinţă şi se dezvoltă ra deputaţilor pentru a asigura
Lenin din mijlocul tovarăşilor săi de calea indicată de Lenin. Lampa lui vertiginos sectorul socialist al agri Învestitura guvernului se urmă
luptă. Prin moartea Iui Lenin Ilici, îşi reflectă lumina sa puternică
P.G.U.S., guvernul şi popoarele Uniu pînă în cele mai îndepărtate colţuri culturii. In sprijinul muncii la sate reşte să se obţină ca partidul — Cuvîntarea şefului delegaţiei sovietice V. A. Zorin —
nii Sovietice, toţi oamenii muncii din ale U.R.S.S. şi altor ţări. s-a introdus tractorul, combina şl socialist al Iui Nenni să se ab
întreaga lume au suferit o grea pier
dere. Au pierdut pe omul neînfricat Nemuritoare vor fi învăţăturile lui multe alte unelte agricole de mare ţină de la vot, sau să voteze în GENEVA 21 (Agerpres). — cale care să îndepărteze Gomi- că să denatureze caracterul şi
şi dîrz, pe omul care nu cunoştea Lenin cu privire la înfăptuirea socia productivitate. favoarea noului guvern. In a- La 20 aprilie în Palatul naţiu tetuil celor zece de sarcina de să minimalizeze importanţa mă
niciodată oboseala, care nu se văică lismului la sate. In celebrul său plan ceste cercuri se afirmă totodată nilor a avut Iog, sub preşedin zarmării generale şi totale pe surilor luate de Uniunea So
rea niciodată, pe continuatorul atot cooperatist, Lenin a arătat partidului In trecut ţara noastră era recu că încercarea Iui Fanfani de a ţia reprezentantului Franţei, o G are o are de înfăptuit. vietică în mod unilateral în do
biruitoarei învăţături marxiste, pe perspectivele dezvoltării satului, căile noscută ca o ţară înapoiată din realiza o astfel de formulă de nouă şedinţă a Gomitetului ce meniul reducerii considerabile a
genialul conducător şl organizator al pe care trebuie atrasă ţărănimea mun punct de vedere cultural; neştiinţa „centru stînga“ este o operaţiu lor zece state pentru dezarmare. Delegatul sovietic a arătat în forţelor lor armate şi a arma
luptei maselor populare pentru o via citoare în scopul îmbunătăţirii traiului de carte şi obscurantismul puteau fi ne dificilă. continuare oă măsurile în do mentelor clasice declarînd că ea
ţă liberă şi fericită. său şi angrenări! ei în opera măreaţă găsite la tot pasul. Astăzi noi avem După cum s-a aflat, delegatul meniul reducerii forţelor arma „nu este o adevărata dezarma
de construire a socialismului. o bază culturală înaintată; ştiinţa Intr-adevăr, Fanfani are de Poloniei, Naszkowski, în decla te şi armamentelor clasice pro re“.
Lenin a' murit, dar învăţătura sa. de carte a luat locul stării de îna făcut faţă împotrivirii faţă de raţia sa, a arătat că măsurile puse de puterile occidentale ou
întreaga sa figură genială, a rămas Făcînd bilanţul realizărilor obţinute poiere şi mizerie. Avem o reţea lar un guvern „centru stînga“ atît propuse de puterile occidentale pot fi considerate ca măsuri Şeful delegaţiei U.R.S.S. a
veşnic vie, a rămas în inimile tutu de poporul sovietic în anii de după gă de şcoli, cămine culturale, clu nu sînt măsuri de dezarmare, reale ale dezarmării a căror subliniat că reducerea efectivu
ror oamenilor muncii şi o păstrează Marea Revoluţie Socialistă din Oc buri, cinematografe, biblioteci, col din partea aripei de dreapta din întrucît ele se reduc la control înfăptuire ar putea aduce vreo lui forţelor armate şi a arma
ca pe bunul cel mai de preţ. învă tombrie şi îndeosebi după cel de-al ţuri roşii, formaţii culturale şl artis şi doar în etapele tîrzii se pre contribuţie substanţială la re mentelor clasice, efectuată de
ţătura leninistă a rămas far călăuzi: doilea război mondial, Congresul al tice, cu o bogată activitate realist- Evoluţia noii comete vede o reducere extrem de ne zolvarea sarcinii dezarmării ge Uniunea Sovietică, are o uriaşă
tor ăl luptei popoarelor Uniunii So XXI-lea al P.C.U.S. a constatat că sociaiistă. din constelaţia însemnată a forţelor_armate. Na- nerale şi totale. importanţă internaţională. El a
vietice pentru construirea socialismu succesele remarcabile înregistrate în szkowski a suBTInlat că poziţia citat în legătură ou aceasta de
lui si comunismului. Teoria leninistă, toate domeniile de activitate sînt ro învăţătura leninistă are o deose Pegas puterilor occidentale este îo con Noi sîntem de părere, a spus claraţiile guvernelor Indiei, In
exemplul personal a Iui Lenin. abne dul muncii eroice a maselor populare bită actualitate în toate domeniile ac tradicţie cu rezoluţia1 O.N.U. cu V. A. Zorin, că pentru a face doneziei şi a altor ţări, precum
gaţia şl dragostea părintească ce-a care au aplicat consecvent învăţătura tivităţii noastre constructive. Ideile STALINABAD 21 (Agerpres). privire la1 dezarmarea genera într-adevăr un pas serios în di şi declaraţiile mu'ltor cunoscuţi
avut-o Lenin pentru fiii poporului.au leninistă de construcţie a socialismu sale cuprind mase tot mai largi de TASS anunţă : La 20 aprilie la lă şi ¦totală pentru care au vo recţia îndeplinirii sarcinilor de oameni de stat, oameni politici
însufleţit şi însufleţesc pe toţi oa lui şl comunismului. Datorită acestui oameni ai m uncii; figura măreaţă a Institutul de Astrofizica al A- tat în unanimitate toţi membrii zarmării generale şi totale, este şi fruntaşi ai vieţii publice din
menii muncii în lupta lor pentru o fapt, Uniunea Sovietică are în prezent lui Lenin a devenit cunoscută la noi cademiei de Ştiinţe a R. S. S. 0.N .U ., inclusiv membrii Gomi- necesar ca în c ă ia începutul pro diferite ţări.
viaţă nouă socialistă. create toate condiţiile pentru a se pînă în cele mai îndepărtate comune. Tadjice a fost fotografiată în tetului celor zece.
situa pe primul loc în lume în toate constelaţia Pegas noua cometă gramului unei astfel de dezar Din păcate, a arătat V. A.
Lenin este întemeietorul politicii de privinţele şi îndeosebi, să ajungă din Lenin este preţuit de toţi oame descoperită în decembrie anul Reprezentantul S.U.A., Eaton, mări să se prevadă o reducere Zorin, pînă în prezent Tjici unul
pace şi duşmanul de moarte al răz urmă şi să depăşească S.U.A. în ce nii de bună credinţă ai zilelor noas trecut de astronomul american referindu-se la1declaraţia sa an substanţială a forţelor armate din statele occidentale nu a ur
boaielor de cotropire şl jaf. El a luptat priveşte producţia pe cap de locuitor tre. învăţătura sa internaţlonalistă Bamham. terioară în care erau enumera şi a armamentelor clasice, ceea mat exemplul Uniunii Sovietice
fot timpul pentru înţelegerea dintre Ia toate produsele. De altfel, în do îşi găseşte întruchiparea în coeziunea te măsurile prevăzute de pla ce ar permite să se pună un în ce priveşte reducerea unila
popoare, a condamnat pe asupritori, a meniu! ştiinţei şl tehnicii, încă de pe şi uriaşa mişcare comunistă interna La 20 martie cometa lui nul occidental, a spus că aş fundament temeinic pentru în terală a forţelor lor armate.
condamnat războiul şi politica expan acum statul sovietic a lăsat în urmă ţională, în relaţiile noi statornicite Bamham a trecut de periheliu teaptă din partea delegaţiilor făptuirea unor măsuri ulterioare
sionistă. Ideile leniniste cu privire ia S.U.A. Lansarea cu succes a rachete între ţările lagărului socialist, în u- şi se apropie din nou de Pă statelor socialiste să „aleagă“ în vederea realizării dezarmării V. A. Zorin a amintit că în
coexistenţa paşnică au stat şl stau la lor cosmice, construirea primului spăr nitatea internaţională a proletariatului. mânt. Ea apare înainte de răsă oricare din aceste măsuri pen generale şi totale. Tocmai o dată după terminarea războiu
baza politicii P.C.U.S, şi a celorlalte gător atomic — „V. I. Lenin” — Im ritul soarelui jos la orizont în tru a' fi discutată, astfel de reducere substanţială lui Uniunea Sovietică a efec.^
partide comuniste şl muncitoreşti. portantele cercetări şi descoperiri în partea de răsărit a cerului şi a forţelor armate şi armamen tuat o largă demobilizare a for
Aceste idei sînt promovate şl apărate cadrul anului geofizic Internaţional, poate fi văzută cu ochiul liber A luat apoi cuvîntul şeful de telor clasice este propusă de ţelor sale armate şi a dat e-
în zilele noastre mai mult ca oricînd. crearea unui nucleu puternic de cer sub forma1unei mici pete cu un legaţiei U.R.S.S., V. A. Zorin. Uniunea Sovietică în prima eta xemplele corespunzătoare.
Astăzi, mai mult ca oricînd, proble cetători ştiinţifici şi a unui număr co El a subliniat că recomandarea pă a programului nostru de de
losal de specialişti în toate domeniile, zarmare generală şi totală (pî Reprezentanţii Angliei şi Fran
ma apărării păcii şl securităţii popoa sînt mărturii convingătoare care de ţei, care au luat apoi cuvîntul
monstrează fără putinţă de tăgadă
relor constituie obiectivul principal al forţa şl vitalitatea puterii sovietice, Gu prilejul aniversării a 90 de ani nucleu central; prin telescop Iui Eaton de a alege din mă nă Ia 1,7 milioane oameni pen au încercat să diminueze însem
politicii externe a statelor sistemului superioritatea ei caiegorică faţă de ca de Ia naşterea lui Vladimir Ilici Le- se poate vedea şi coada come surile propuse din planul occi tru S.U.A. şi U.R.S.S., şi pînă nătatea reducerii unilaterale de
iilh, masele populare de pretutindeni dental orice punct care să fie la 650 de mii pentru Anglia şi către Uniunea Sovietică a for
socialist. Eforturile uriaşe ale guvernu pitalism. îşi manifestă cu toată convingerea în tei. examinat este inacceptabilă. Franţa).- ţelor armate şi a armamentelor.
crederea în triumful deplin a! învă Strălucirea cometei creşte Totodată delegatul francez Mcch
lui Uniunii Sovietice, susţinute de ce Pină şl cei mal înverşunaţi adver ţăturii leniniste, ale păcii şi înţele Toate punctele enumerate de In continuare, şeful delega
gerii între popoare, ale construcţiei treptat. La 9 aprilie ea a fost Eaton, cu excepţia unuia, nu ţiei sovietice a subliniat că in şi-a’ exprimat chiar „regretul“
lelalte ţări socialiste în direcţia des sari al socialismului au fost nevoiţi unei societăţi noi şi merg neabătute ca o stea de mărimea' 7-a iar sînt decît măsuri de control, şi tr-un termen scurt — de cel în legătură cu faptul că acea
pe calea trasată şi luminată de ma în prezent ea este ca o stea de anume măsuri de control asu mult 12-18 luni — se propune stă măsură a Uniunii Sovietice
tinderii în relaţiile internaţionale con să recunoască realizările uriaşe ale rele Lenin. mărimea 6-a. să se Efectueze nu numai re este întreprinsă în mod unila
pra înarmărilor iar nu asupra ducerea substanţială a forţelor teral. Delegaţii occidentali au
stituie cea mal vie mărturie a bunelor .statului sovietic. Adepţii războiului rece La 27 aprilie cometa lui dezarmării. De aceea delegaţia armate sub controlul internaţio încercat în continuare să pre
Bamham sc va afla la cea mai sovietică nu poate porni pe o nali corespunzător, ci şi redu zinte lucrurile ca şi cum în
nu mai sînt în stare să acţioneze de cerea substanţială corespunză Uniunea Sovietică ar avea loc
mică distanţă de Pămînt — 30
milioane km.
toare a armamentelor clasice şi o simplă înlocuire a tehnicii mi
a tehnicii militare. Totodată, se litare învechite.
Evenimentele din C oreea de sud propune, spre deosebire de „pla Gonducătorul delegaţiei so
nul occidental“, ca armamente vietice, V. A. Zorin, răspunzînd
intenţii de care aceste guverne sînt pe poziţii de forţă; în faţa faptelor le clasice care urmează să fie la declaraţiile reprezentanţilor
stăpînite în relaţiile lor cu alte state. au fost nevoiţi să bată serios în re S Sifuafia continuă să rămînă încordată reduse să nu fie stocate, ci să occidentali a subliniat că Uni
tragere. fie distruse sub control interna unea Sovietică înlocuieşte ar
Deosebit de actuale şi de valoroase Ei D e m i s i a g u ve rn u lu i s u d - c o r e e a n ţional. mamentul vechi prin armament
Eliberat de povara grea a exploa nou, aşa cum fac şi ţările oc
sînt principiile leniniste cu privire la tării capitaliste şi moşiereşti, sub con SEUL 21 (Agerpres). După zii şi arestări în masă. ince- ră extrem de încordată, conti Dar, a continuat V. 'A. Zorin, cidentale. Insă Uniunea Sovie
ducerea P.M.R., poporul nostru merge cum relatează agenţiile de pre pînd de la 19 aprilie, numai la nuă să evolueze cu repeziciune. puterile occidentale nu doresc tică efectuează totodată reduce
industrializYarea socialistă, transforma- să accepte o asemenea măsură.
rea socialistă a agriculturii, înfăptu
irea revoluţiei culturale, grija faţă de neabătut pe calea arătată de Lenin. să, situaţia clin Coreea de sud Seul au fost arestate peste 450 După cum transmite agenţia Reprezentanţii occidentali dîn- rea forţelor sale armate şi a ar
oamenii muncii şT de nevoile lor ele. Leninismul este izvorul nesecat de continuă să rămînă încordată. de persoane. France Presse, în dimineaţa zi du-şi seama probabil că le lip mamentelor în timp ce în ţările
forţă şi învăţăminte deosebit de pre Pe străzile din Seul patrulează lei de 21 aprilie cei 12 membri sesc argumente care ar putea occidentale acest lucru nu se
Reîerindu-se la industrializarea so~ ţioase pentru partidul nostru. trupe. Palatul prezidenţial şi Guvernul lisînmanist, alarmat ai cabinetului sud-coreean, co să dea o justificare cel puţin a- ştie de ce nu are loc. Uniunea
sialistă, Lenin sublinia necesitatea con alte clădiri guvernamentale sînt de situaţia extrem de gravă a pleşiţi de amploarea demonstra parentă a poziţiei lor negative Sovietică dă un exemplu bun
struirii unei industrii proprii pe baze Insuşindu-şi tezaurul Învăţăturii le păzite de tancuri. Aceste trupe ţinut şedinţe interminabile. Toa ţiilor antiguvernamentale, şl-au în problema respectivă, încear care trebuie urmat.
te ziarele principale din Seul
tehnice noi, a unei industrii de înaltă niniste şi aplicînd în mod creator care iac partd din aşa-numitele au cerut guvernului la 20 apri prezentat demisia în bloc pre
forţe armate ale O.N.U., consti
productivitate — singura care asigură experienţa P.G.U.S. în domeniul con tuite în timpul războiului în lie să organizeze noi alegeri şedintelui marionetă, LI Sîn
victoria socialismului asupra capita strucţiei socialiste, partidul clasei Coreea, au fost aduse în grabă Man. Agenţia United Press In
lismului. „In orice revoluţie socialistă muncitoare din ţara noastră conduce la Seul dintr-o regiune situată prezidenţiale, subliniind că a- ternational anunţă că Li Sîn
ceasta este singura ieşire din si Man a acceptat demisia mem
tuaţia creată.
ia sud de paralela 38, cu asen Partidele de opoziţie au cerut brilor cabinetului.
timentul generalului locoteneni
Cuvîntarea lui Walter Ulbricht Cumming, comandant ad - inte- convocarea imediată a unei se Se anunţă de asemenea că
la postul de televiziune rim al forţelor armate ale siuni extraordinare a parlamen comitetul executiv central al
O.N.U. din Coreea. tului. Partidului liberal al Iul Li Sîn
BERLIN 21 (Agerpres). — mană ca fiind un plan al păcii. Man, compus din 10 membri, a
Autorităţile militare au aver Vr anunţat că intenţionează să de
tizat pe locuitorii oraşului să misioneze.
nu părăsească ^locuinţele decît SEUL 2j[ (Agerpres). — Po
trivit relatărilor agenţiilor de
Luîfid cuvîntul în seara zilei de W. Ulbricht a subliniat că în caz de absolută necesitate. presă, situaţia din Coreea de In Germania occidentală
20 aprilie la postul de televizi R. D. Germană este gata să Politia continuă să efectueze ra sud, unde domneşte o atmosfe
une al Republicii Democrate stabilească relaţii normale în -H8 - Se creează în
Germane în cadrul emisiunii tre cele două state germane.
consacrate planului popular în Cele două părţi — R. D. Ger
problema germană, W. Ulbricht, mană şi Germania occidentală, Usi program al coexistenţei paşnice grabă trope de
primul secretar al <3 G. al a spus el, trebuie să renunţe la dintre cele două state germane tancuri
P.S.U.G., a subliniat că Repu folosirea forţei şi să aducă ast
blica Democrată Germană con
sideră necesar ca poporului ger fel o contribuţie importantă la BERLIN 21 (Agerpres). — Pianul gennani şi membrii sindicatelor ca, BONN 21 (Agerpres). — In
man să i se asigure pacea. rezolvarea problemei germane. popular în problema germană este împreună cu fraţii de clasă din Germania occidentală se crea-
Considerăm că este datoria noa aprobat cu căldură de întreaga opi R.D.G., să lupte împotriva înarmării ză în grabă trupe de tancuri.
stră, a declarat W. Ulbricht să W. Ulbricbt s-a pronunţat în nie publică din R.D. Germană. atomice, pentru dezarmarea genera Centrul constituirii lor este
ducem o politică de înţelegere favoarea unui compromis naţio lă şi pentru încheierea Tratatului de şcoala de tanchişti din Mun-
şi să contribuim la destinderea nal între cele două state ger Salutînd această iniţiativă a G.G. pace cu cele două state germane. ster.
încordării în relaţiile internaţio mane şi a menţionat că planul al P.S.U.G., preşedintele Uniunii
nale şi în Germania. popular în problema germană creştin-democrate din R.D.G.. August Cunoscutul savant german, prof. Ziarul „Neue Rhein Zeitung“
vine să confirme că R. D. Ger Bach, a declarat că planul popular aminteşte că în 1935 tot acolo
Arătînd că poporul german mană doreşte să se ajungă la în problema germană face apel la Manfred Von Ardenne, a spus că în au luat fiinţă trupele hitleris-
este răspunzător el însuşi pen un astfel de compromis. conştiinţa naţională a muncitorilor te de tancuri care au atacat
tru rezolvarea problemei naţio vest-germani. A. Bach a apreciat a- ţelegerea reciprocă pe baza planului apoi tîlhăreşte statele europene.
nale, W. Ulbricbt a subliniat W. Ulbricht a arătat, de a- cest document drept un măreţ pro
necesitatea tratativelor dintre semenea, să în Berlinul occi gram al coexistenţei paşnice dintre popular în problema germană ar con Unul din conducătorii şcolii
cele două state germane. dental trebuie creată o situaţie cele două state germane. de tanchişti a declarat unui
cu adevărat paşnică. stitui un triumf al raţiunii în Ger redactor al ziaruluî „Neue
El a declarat de asemenea Willi Perk, secretarul conducerii Rhein Zeitung“ : „Nu avem
că în condiţiile actualei situaţii Referindu-se la apropiata con centrale a Uniunii sindicatelor . libe mania. \ nici un minut liber. Trebuie
internaţionale există posibilita ferinţă la nivel înalt, W. U l re germane, a subliniat în declaraţia să instruim ofiţeri, subofiţeri
tea de a exclude pentru tot bricht a declarat că poporul s a : Conducerea centrală a Uniunii Planul popular în problema ger şi specialişti în mînuirea apa
deauna războiul din viaţa po german aşteaptă de la partici sindicatelor libere, salută planul popu mană corespunde întrutotul şi pe de ratelor“. In fiecare an şcoala
poarelor şi a caracterizat pla panţii la conferinţă măsuri me lar în problema germană şi cheamă plin ţelului măreţ şi uman de men de tanchişti este promovată
nul nopuiar în problema ger nite să asigure dezarmarea şi din nou pe toţi muncitorii vest- ţinere a păcii, a subliniat Gunther de 5.500 persoane.
Schneider, deputat în Camera popu
menţinerea păcii în Germania.
lară, preşedintele organizaţiei regio
nale din Leipzig a Partidului liberal- Turneul Iui Adenauer în Ja ponia şi S.U.A. — un turneu
democrat. a! „războiului rece“.
Redac{ia şl adm inistraţia z ia ru lu i: str. 6 M a rtie nr. 9. Telefo n: 183; ISO; 75. Taxa plătită în numerar conform aprobării D irecţiunii Generale P . l . I . R . nr. 263.320 din. 6 noiembrie 1949. _ T ip a ru l: întreprinderea P o lig ra fică B1 M a i“- ~ D eva.
