Page 76 - 1960-04
P. 76
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA!
mul sesislm Brigada condu
să de comunistul
Andrei Ciuciu din
sectorul I B al
minei Lupeni exe
cută lucrări de
Amil XII Nr. 1658 Sîmbătă 23 apriîie 1960 4 pagini 20 bani înaintare. Lună de
lună ea îşi depă
şeşte planul şi e-
xecută lucrări de
A 9 0 - A A N I V E R S A M A N A Ş T E R I I LUI V. I. L E N I N bună calitate.
In clişeu : Cîţi-
Adunarea solemna din Capitali va membri din
brigadă: Andrei
Ciuciu, Ioan Bur-
Vom îndeplini cu cinste La 22 aprilie, în sala Teatru P.M.R., ai guvernului şi Pre ghelea, Ioan Ti-
anga jám entele lui de operă şi balet al R. P. zidiului Marii Adunări Naţiona găreanu, Anostin
Romîne a avut loc adunarea so le, conducători ai organizaţiilor Kanradi, la ieşi-1
lemnă organizată de Comitetul obşteşti şi ai instituţiilor cen rea din mină.
orăşenesc Bucureşti al P.M.R. trate, reprezentanţi ai oamenilor
cu prilejul celei de-a 90-a ani muncii din întreprinderile şi in
Oamenii muncii 600.000 lvleicrisălerLiiepnîainnă.nlaaşterii lui Vladimir stituţiile Capitalei, activişti ele
In prezidiu au luat loc tova partid, vechi militanţi ai miş
din întreaga ţară SABIN BOTICIU sfîrşitul anului, să cării muncitoreşti din ţara noa
se pregătesc să directorul Trustului minier sporească producti răşii : Gheorghe Gheorghiu-Dej, stră, oameni de ştiinţă şi cul
întimpine cu noi vitatea muncii cu 4 Chivu Stoica, Gheorghe Â- tură, generali şi ofiţeri superiori
succese în muncă Deva postol, Emil Bodnăraş, Petre ai forţelor noastre armate.
la sută şi să ter Borilă, Nicolae Ceauşescu. Ale
xandru Drăghici, Alexandru Mo- Au luat parte şefii unor mi
cel de-al IIMea mine cu 56 zile ghioroş, Dumitru Coliu, Leonte siuni diplomatice acreditaţi la
Răutu, general de armată Leon- Bucureşti şi alţi membri ai cor
Congres al Partidului Muncitoresc înainte de termen, adică Ia 7 Noiem pului diplomatic. j ¦/
Romîn. brie 1960, străpungerea galeriei ~ de l a 24 de blocuri — 1 bloc
O expresie vie a modului în care coastă de Ia flotaţie Ia mină. INIŢIATIVA
înţeleg oamenii muncii din patria Realizarea acestor angajamente va tin Sălăjan, Ştefan Voitec, A, Adunarea solemnă a fost des CONSTRUCTORILOR construit din econom
noastră să întîmpine Congresul al fi asigurată prin îmbunătăţirea cali A. Epişev, ambasadorul Uniunii chisă de tov. Florian Dănălâche, HUNEDORENI
III-Iea al partidului, o constituie che tăţii produselor miniere, reducerea Sovietice la Bucureşti, Janos membru al C.C. al P.M.R., prim-
marea adresată de colectivele celor consumului de materiale (lemn de Fazekaş, Floiian Dănălâche, a- secretar al Comitetului' orăşe Consfătuirea organizată la Hunedoara de Consiliul
19 întreprinderi fruntaşe către toţi mină, explozivi, reactivi), combustibili cademicienii Atanase Joja, lo r nesc Bucureşti al P.M.R. sindical regional şi ziarul „Drumul socialismului“
muncitorii, maiştri, tehnicienii şi ingi şi energie electrică, creşterea indici gu Iordan şi Mihai Beniuc, Vii»
nerii din întreaga ţară pentru desfă lor de utilizare a instalaţiilor de pre gil Troîin, prim-secretar al G.®. Expunerea consacrată celei In întrecerea socialistă colectivul de muncă de la grupul Intrucît din luna martie şi pînă
şurarea iargă a întrecerii socialiste parare a minereurilor, mai buna or al U.T.M., AI. Codescu, Erou al de-a' 90-a aniversări a naşterii nr. 4 de şantiere de construcţii de locuinţe din cadrul I.C.S. Hu iri decembrie mai rămîneau de
în vederea obţinerii de produse de ganizare a procesului tehnologic. Muncii Socialiste, Costache An- lui Vladimir llici Lenin a fost nedoara a pornit, la începutul a cestui an, o valoroasă iniţiativă : predat 570 apartamente, adică
calitate superioară, cu preţ de cost toniu, artist al poporului, Du făcută de tovarăşul Dumitru să construiască din economiile r ealizate la cele 24 blocuri în aproximativ 24 blocuri cu cîte
cît mai scăzut. Tot în acest scop, noile obiective mitru Udrea, ajustor la uzinele Coliu, membru supleant al Bi construcţie, un bloc cu 24 apartamente. In acest scop, toa 24 apartamente fiecare, însem
Industriale miniere vor fi date la ,,23 August“, Maria Lăzărescu, roului Politic al G.G. al P.M.R., te echipele şi brigăzile de pe şantier şi-au luat angajamen na că iniţiativa e posibil de în
Chemarea la întrecerea socialistă termeri în funcţiune, mijloacele de maşiniste la îabrica de confec preşedintele Comisiei ePtrolului te concrete privind economiile ce le vor realiza. făptuit datorită faptului că ma
lansată de cele 19 întreprinderi a fost producţie vor fi mai bine îngrijite, ţii „Gheorghe Gheorghiu-Dej“, şi de stat. terialele ce se economisesc la
primita cu mult entuziasm de colec accidentele de muncă şi de producţie Atarin Bobe, cazangiu la uzinele In scopul cunoaşterii mai profunde a iniţiativei şi a ex fiecare bloc echivalează cu un
tivele întreprinderilor din regiunea vor fi înlăturate, se va îmbunătăţi „Mao Ţze-dun“. Expunerea' a fost subliniată în tinderii ei pe toate şantierele din regiunea noastră, Consiliul apartament.
noastră. factorul de putere la maşinile con repetate rînduri cu vii aplauze. sindical regional şi ziarul „Drumul socialismului“, au orga
sumatoare de energie electrică, iar La adunarea solemnă au par nizat în ziua de 18 aprilie, la Hunedoara, un schimb de ex Studiul întocmit de colectivul
Răspunzînd acestei chemări co planul de extindere a normelor cu A fost prezentat apoi un con- perienţă. La schimbul de exp erienţă au participat munci de descoperire a rezervelor in
lectivul Trustului minier Deva se motivare tehnică va fi depăşit. ticipat membri ai G.G. al feert festiv. tori constructori fruntaşi, mai ştri, tehnicieni, ingineri şi con terne a scos în evidenţă faptul
angajează ca în cinstea celui de-al tabili de pe şantierele de construcţii de locuinţe.
III-Iea Congres al Partidului Mun Sîntem hotărîţi să ne îndeplinim , (Agerpres). că principalele economii se pot
citoresc Romîn să îndeplinească şi să cu cinste angajamentele luate, con In cadrul schimbului de experienţă, tov. ing. Jean Za- realiza1 la capitolul materiale.
depăşească planul de stat pe anul vinşi fiind că prin aceasta vom con Adunarea festivă din leva haria, şeful grupului nr. IV al I.C.S.H. a prezentat un re Astfel, înlocuirea duşumelelor
1960 la foţi indicii, să dubleze eco tribui la ridicarea permanentă a ni ferat în care, a arătat în ce co nstă iniţiativa constructorilor
Vineri după-amiază a avut întreprinderea minieră Deva. de aici. Pe marginea referatului s-au purtat ample discuţii. oarbe de sub pardoselile de par
nomiile la preţul de cost de Ia velului de frai material şi cultural a) loc în sala cinematografului La adunarea festivă au luat
„Filimon Strbu“ adunarea fes chet cu un strat de 3—4 cm.
300.000 Iei, angajament . iniţial, Ia poporului nostru. tivă organizată de către Co parte conducători ai întreprin
mitetul orăşenesc Deva al derilor de stat şi economice, beton de rumeguş aduce o eco
ai instituţiilor regionale, acti
P.M.R. cu prilejul celei de-a vişti de partid şi de stat şi Iii ce constă Iniţiativa nomie antecafculată de circa
90-a aniversări a naşterii ma ai organizaţiilor de masă, re 652 lei pe apartament; executa
relui conducător şi învăţător al prezentanţi ai oamenilor mun constructorilor hunedoreni ! rea zidurilor de 25 cm. grosime
proletariatului internaţional, cii din întreprinderile şi insti cu înlocuitori de cărămidă, adu
Vladimir llici Lenin. tuţiilor oraşului. In consfătuirea Din referatul prezentat de lităţi de a rea ce economii/de circa 124 lei pe
de producţie ca tov ing. JEAN ZAHAR1A, liza la fiecare a- apartament. Pe de altă parte,
In prezidiul adunării au Expunerea tov. PETRU FUR re a avut loc şeful grupului de şantiere nr. 4, partament 1.200 folosirea panourilor tip inven
luat loc tovarăşii: PETRU DUI, prim-secretar al Comi în luna ianuarie lei economii. tar demontabile la cofrajele
FURDUI, prim-secretar al Co tetului regional Hunedoara al
mitetului regional Hunedoara P.M.R. consacrată celei ăe-a
al P.M.R., DAVID LAZAR, AN 90-a aniversări a naşterii lui cu prilejul pre I. 6 . S. Hunedoara In acest an planşeelor de b’efon armat aduc
DREI CERVENCOVICI şi AU V. I. Lenin, a fost subliniată lucrării sarci grupul de şantie economii de 284 lei pe apar-
REL BULGĂREA, secretari ai de puternice aplauze. Cei pre nilor de plan pe T960 a încolţit re nr. 4 are planificat să dea
ideea materializării economiilor
Comitetului regional de par zenţi au manifestat cu căldu realizate în acest an, în con în folosinţă 700 apartamente. (Continuare in pag. 2-a)
tid, DUMITRU DEJEU, mem ră pentru atotbiruitoarea învă struirea unui bloc cu 24 aparta
bru al biroului Comitetului re ţătură marxist-leninistă, pen mente. Sub îndrumarea organi -m -
gional de partid, preşedintele tru unitatea de nezdruncinat a zaţiei de partid, comitetul sin
Comitetului executiv al Sfatu partidelor comuniste şi munci dical de secţie a format un co luate fertile pentru intensifioarea
lui popular regional, NAGY E- toreşti, pentru puternicul la lectiv de muncitori fruntaşi, teh însămînţării porumbuluiI
TELCA, secretara Comitetului găr al socialismului în frunte nicieni şi ingineri, stabilindu-i-
regional de Cruce roşie, VI cu U.R.S.S., pentru pace şt se ca sarcină studierea posibi Din situaţia operativă comu mînţării porumbului atinge doar
CHENTE BĂLAN, preşedintele prietenie între popoare. lităţilor şi descoperirea rezerve nicată secţiei agricole a Sfatu 51,85 la sută, este necesar să se
Consiliului sindical regional, lor interne care să asigure rea lui popular regional, rezultă că mobilizeze toate forţele pentru
SABO CAROL, prim-secretar al In încheierea adunării festi lizarea de cît mai multe econo în raioanele unde au fost folo
Comitetului regional U.T:M., ve, corul clubului C.S.H., co mii. site toate forţele de muncă e- grăbirea însămînţării porumbu
FEDORANICI LADISLAU, prim- lectivul Teatrului de Stat „Va xistenie. s-au obţinut rezultate
Colectivul 'de muncă 'de la laminorul 'de 650 mm. din secretar al Comitetului orăşe lea Jiului“ şi al Teatrului de Bazîndu-se'pe experienţa acu mulţumitoare la însămînţarea lui.
Hunedoara a realizat econom ii la preţul de cost în luna Stat de estradă Deva, au pre mulată în anii trecuţi şi pe une
martie In valoare de 528.000 lei. nesc Deva al P.'M.R., LA zentat un bogat program ar le soluţii tehnice noi, acest co porumbului. Astfel. în raioanele SITUAŢIA' ÎNSĂMÎNŢĂRII
tistic care s-a bucurat de un lectiv a ajuns la concluzia că Hia şi Sebeş, s-au însămînţat PORUMBULUI LA 21 APRI
In clişeu: Laminatorii fru ntaşi loan Popa, Vasile Fota, ZAR 'MAGDALENA, colectivis frumos rsucces. în cadrul grupului există posibi- cu porumb 7.187 ha. şi respec
Ioan Mina şi Eugen Oniga. tiv 9.347 ha. In raioanele Alba, LIE a.c. .<
tă la G.A.C. „Petdfi Sandor“ Orăştie şi Haţeg, deşi timpul a
permis însămînţarea porumbtn ILIA 77,94%
şi ÍOAN ADAM, miner de la
Iui, totuşi, rezultatele obţinute
-sussas« SCURT PO PA S pînă în prezent sînt încă slabe.
In raionul Haţeg, de pildă, din
IN VALEA JIULUI cele 6.266 ha. s-au însămînţat HUNEDOARA 69,28%
pînă în prezent doar 740 ha. De
0 importantă descoperiră arheolog m ORAŞUL DEVA SEBEŞ 65,91%
r
dimineaţă senină şl pură de Am intrat la hotel — care nu m-a ALBA 51,63%
primăvară, ca un zîmbet de co decepţionat deloc, cl dimpotrivă —
Privirea călătorului care merge de 06TAVIAN FLOSA scopul închiderii drumului, accesi pil. Mă reîntorc pentru un scurt po căci altfel, prins de entuziasm, cine asemenea, gospodăriile agricole BRAD 42,43%
la Deva spre bazinul Văii Jiului, directorul Muzeului regional Deva bil pe cursul unor văi, spre Sar- pas, după cîţiva ani de absenţă, în ştie dacă nu mai purtam cu mine o de stat, cu toate că au mari ORAŞTIE 33,40%
urclnd spre Merişor, apoi coborind mizegetusa Grădişiei de Munte. oraşul Deva. Cu scrîşnet de frîne şi bună bucată de vreme geamantanele. posibilităţi, nu au însămînţat HAŢEG 11,80%
spre Băniţa-Petroşani, este insistent subiect, apoi continuarea cu insis Astfel, cetatea de la Piatra Roşie, zdrăngănit de tampoane, trenul se o- cu porumb deoît 34,72 la sută
atrasă, In dreptul haltei Peştera tenţă a cercetărilor pe teren, in lu asigura paza văii Boşorodului, ce preşte vestind pentru unii din noi sfîr In sfîrşit, iată-mă liber pentru cî- din suprafaţa planificată.
Bolii, de jorma conică, curioasă şi mina metodelor noi de sezisare a tatea de la Cosleşti pe cea a Orăş şitul călătoriei. teva o re! Q pornesc nerăbdător prin
stincoasă, izolată, a înălţimii dea lucrurilor şi avînd la bază larga tiei, cetatea de la Căpilna, accesul oraş, pe care pur şi simplu îi stră Avînd în vedere faptul că pe
lului Bolii, sau Piatra Cetăţii, cum experienţă a marilor lucrări arheo dinspre Valea Sebeşului, iar cea Deva 1 Sînt nerăbdător să văd cum bat fără nici un plan, aşa la întîm- întreaga regiune proporţia însa-
semnificativ, o numeşte populaţia logice de la cetăţile şi aşezările de la Tilişca dinspre Sibiul de arată astăzi oraşul, ce schimbări s-au plare. Am colindat multe străzi şi
dacice din munţii Orăştiei, au dus astăzi. pemecut de cînd nu l-am văzut... mi-e greu să redau tot ceea ce am Cum foloseşte
locală. la rezultatul valabil dorit. Spriji văzut. Pe strada Gh. Bălan arn po unii timpul
Sint citeva decenii, mai bine de un niţi pe o serioasă documentaţie ma Dar acesi reduit sistem închegat P ornesc spre locul unde ştiam că posit mai mult în faţa a 3 blocuri normal de lu
terială, la care se adaugă poziţia de apărare, fără precedent in is exista un vechi hotel în care noi. Privindu-Ie, nu poţi să nu resimţi cru...
veac chiar, de cînd oamenii — cerce şi cadrul geografic al punctului toria străveche a patriei noastre, am mai poposit şi-n alte dăţi. Merg admiraţie faţă de mîinile harnice ale
tători şi amatori, deopotrivă — s-au cercetat', constatăm că pe înălţimea rămînea descoperii spre sud-est, pe pe străzi pe care le-am parcurs cînd- constructorilor, care au ştiut să le dea nu
întrebat şi au căutat să lămurească Piatra Cefăţii se ridica, acum două Valea Jiului şi a Streiului. Tocmai va .şi azi nu le mai recunosc. Sînt un aspect exterior plăcut. Gîndurile
care este originea construcţiei în mii de ani, o străveche fortificaţie acesta era rostul punctului dacic bine întreţinute, au case noi. Pruden mă poartă înapoi, Ia strada Filimon im
piatră care se înălţa odinioară pe dacică, cuprinsă in perioada de fortificat de pe culmea dealului ţa mă obligă să încetinesc pasul şi să Sîrbu, aşa cum am cunoscut-o pe vre
această înălţime şi care a fost ros timp de la Burebista la Decebal, Bolii sau Piatra C etăţii; apăra întreb totuşi de hotel. Ştiu eu bine muri, plină de magherniţe, lipsită de 11
tul aşezării ei aici. secolul I î.e.n.-secolul 1 re.n. rea căii de pătrundere a unui ina unde este, dar... cu asemenea schim orice fel de aspect civilizat. O parcurg
mic oarecare (in primul rind îm bări, poţi avea oricînd surprize. acum. Din cînd în cînd, în mod in
Răspunsurile au venit unul după Pe lingă fixarea în timp şi a ori potriva romanilor), din spre sud, voluntar, consult tăbliţele de pe pe
altul, variate şi contradictorii — o ginii acestui monument, rezultatele pe Jiu in sus, apoi spre Strei — — Vechiul hotel ? Nu mai există reţii caselor. Ea e s te ! Aceeaşi stradă 1
întreagă literatură se formase în cercetării formează şi o valoroasă spre capitala Daciei de la actuala de mult 1 Avem hotel nou, modern — Şi totuşi, nu mai e ea. Locuinţe noi,
căutarea unui răspuns asupra aces contribuţie la lărgirea cercetărilor Grădişte de Munte. mă informează plin de bunăvoinţă un blocuri-garsonîeră, blocuri cu multe
tor întrebări. Dar lucrurile au ră întreprinse în ultimii zece ani la cetăţean, în glasul căruia disting uşor apartamente pentru familişti. Pe stra
mas fără un răspuns valabil. complexul arheologic din munţii Nici un alt punct geografic nu o notă de mîndrie legitimă. da Mihail Emlnescu, acum asfaltată,
Orăştiei, cu aşezarea principală de puiea rezolva mai bine această pro se lucrează de zor. Harnicii construc
In planul de muncă pe acest an, la Grădiştea de Munte. Se cunoaşte blemă a sistemului defensiv dacic, Ii urmez indicaţiile şi după cîteva tori ridică două noi blocuri. Alături
in cadrul cunoaşterii şi valorificării din aceste măreţe descoperiri că în ca înălţimea Piatra Cetăţii, prin minute mă aflu în faţa unui bloc im e o clădire nouă pe care locatarii au
bogăţiilor şi frumuseţilor regiunii sprijinul şi apărarea vastei aşezări situaţia ei privilegiată, cu vederi punător, şi totuşi graţios ca înfăţi luat-o în folosinţă. Care devean nu-şi
noastre şi a monumentelor sale de de la Grădiştea de Munte, centrul unice inire celelalte forlificaţii a- aminteşte de pîrîul mizerabil care pe
cultură materială, Muzeul regional politic, administrativ şi religios al mintite mai sus, la mari depărtări. şare. Hotel „Dacia"... Chiar privin-
centrat Deva şi-a fixat ca obiectiv Daciei libere au fost construite o V. ADRIAN
şi lămurirea, pe bază de cercetări Această nouă descoperire este de dtt-I din exterior îmi dau seama că
noi, a originii şi rostului construc serie de fortificaţii avansate, cu mare importanţă pentru isioria stră
ţiei sirăvechi de pe dealul Piatra bruma de regret ce o resimţeam după
veche a bazinului Văii Jiului si a
Cetăţii. vechiul hotel este o copilărie. La ce
Reconsiderarea critică a biblio întregii regiuni.
bun regrete pentru biete vechituri ?
grafiei mai străvechi asupra acestui
La parterul noului hotel s-a amena
jat un „Bufet expres" bine dotat, a-
fături o frizerie modernă — într-un
cuvînt tocmai ceea ce îi este de tre
buinţă unul călător. (Continuare în pag. 3-a)
i