Page 77 - 1960-04
P. 77
Pag. fc m i m u n m e iA m m m m Nr. 165 8
Iniţiativa La 3 4 de b locu ri —1 bloc Noul în întrecere
A existat o peri — flvă. Pe baza stu-
constructorilor . -* «« oadă in care la Quvîntul tov. GHEORGHE MIHAILA, d!uIui tehnlco-eco-
I.G.S.H. consfătui
f o n iir o it dara econom iihunedoreni \ rilor de producţie preşedlntele comitetului sindicatului no,n'^ ^ a plarTU*L*
lunare nu li se dă 1,9,S,H- de măsuri s-a In-
Tocmit un referat
dea importanţa —- care s-a prezentat
cuvenită. Din această cauză ele erau în cadrul consfătuirii de producţie ţi
Sa ce constă iniţiativa R E A L IZ Ă R II D IN E C O N O M II formale, fără rezultate corespunzătoare, nută în cadrul grupului. Constructorii
constructorilor nu venit la consfătuire cu noi propu
hunedoreni f A BLOCULUI m Dîndu-şi seama de acest lucru, co neri şi angajamente. Ne-am dat astfel
mitetul sindicatului a pus în centrul seama că noul în întrecere a fost pri
preocupării sale organizarea cît mai mit cu satisfacţie de constructori.
bună a consfătuirilor de producţie. In
scurt timp consfătuirile de producţie Dar munca noastră nu s-a oprit
au devenit adevărate şcoli ale pro aici. Ne-am dat seama că este nece
( Urmare din päg, I-a) cut ca zidarii din brigada lui CÜ CONTRIBUŢIA CELORLALTE BLOCURI ducţiei, schimb de experienţă, mijloc sar să acţionăm, pentru asigurarea
Damian Dîrlea să se angajeze DtN CADRUL ŞANTIERULUI DE LOCUINŢE. de analiză a problemelor producţiei şi succesului angajamentului luat, în pro
tament, 0 altă măsură, care va să execute prin muncă patrioti de stabilirea de măsuri tehnico-orga- blema ridicării calificării muncitorilor.
duce la- realizarea’ de 125 iei că 90 m.c. zidărie la bloc; bri OB MATERIALE IM P O R T A N T E g nizatorice. Nu odată muncitorii con Ca urinare am organizat cursuri de
economii pe apartament, constă gada condusă de Samuel Son 'C V ’CARE CONTRIBUE FIECARE BLOC-IN BAZA structori, în cadrul consfătuirilor au calificare, ia care participă un nu
în înlocuirea conductorilor nleitner s-a angajat să execute ANGAJAMENTELOR LUATE DE MUNCITORI SI MAIŞTRI. făcut propuneri deosebit de valoroase măr mare de constructori. Lecţiile
N.G.A. şi a tuburilor Bergmann şarpanta blocului .şi 320 m.p. pentru îmbunătăţirea muncii pe şantie predate au o parte teoretică şi una
cu conductori „INTENG". Re cofraje, brigada lui Ştefan Ro- 6LQC M ATER IALE M O M iie re. In consfătuirile de producţie practică. De asemenea, pentru răs-
ducerea consumurilor specifice şianu să execute lucrările de CĂf—Ut«ACt.a* oVx«r.tr cmXCx.s* cKaUa.i s-au născut multe iniţiative preţioase. pîndirea metodelor înaintate de muncă
prin micşorarea pierderilor ad tencuieli interioare la 5 aparta as p¦hMmC. ra. m NiSItTRUlM Printre acestea se numără şl cea pri pe şantier s-a organizat o consfătuire
misibile la' otel beton, de la 3 mente, ş.a.m.d. 36 — — tz —1 4o NBAi'U OH- vind construirea din economiile reali cu şefii de brigadă’ pe această temă.
la 1 la sută, la cărămidă de Ia — — 30 ZAHARIG NIC. zate peste plan la cele 24 blocuri, a
4 Ia 2 la sută, aduce o econo Pe şantier s-a creat o puterni — 21 unui bloc cu 24 apartamente. Asemenea consfătuiri am organizat
mie de 78 lei pe apartament. că opinie în favoarea iniţiativei. —— 03 — 25 — 45 NELAGU GH. şi cu maiştrii, cărora li s-a vorbit
S-a hotărît astfel de către con Cu prilejul discutării cifrelor de plan despre rolul maistrului în procesul de
Pe lîngă acestea se va fo structori ca manopera să se e- 9 6 46 pe anul 1960 in faţa muncitorilor, mai producţie.
losi balast de la o distantă mai xecute la majoritatea lucrărilor, 9 7 43 - 2 j 2$ 45 s in e n ic o ia e ştrilor, tehnicienilor şi inginerilor con
mică — rial Gerna —şi deci prin muncă patriotică. Prin a- 9 8 13 - 2 3 se — 45 SIRB NICOLAf structori s-a pus sarcina de a munci Iniţiativa noastră pune însă şl pro
mai ieftin. S-a trecut la execu ceasta se vor realiza alte eco 9 2 20 ¦5000 5 E 46 04 30 PAUL IQAN astfel îneît să realizeze cît mai multe blema ţinerii unei evidenţe operative
tarea lucrărilor în lanţ, fapt ce 9 9 24 I200 2 4 L3 02 40 SIRB NICOIAE economii la preţul de cost. Tot atunci şi suplimentare. De aceea, comitetul
a dus Ia o simţitoare creştere nomii. O parte mică din mano 400 21 5000 2 5 52 02 40 SIRB MICOLAE colectivul grupului nr. 4 construcţii de sindicatului a îndrumat conducerea ad
a productivităţii muncii şi la re pera, care nu va fi executată m 15 600 1 4 42 - 30 s6ei ludovic locuinţe şi-a luat angajamentul să e- ministrativă să ia măsuri pentru ţine
ducerea preţului de cost. Para prin muncă patriotică, se va 403 10 1200 2 6 36 Ol 42 Soci 0100-/10 corcomisească peste sarcina de plan rea evidenţei consumului de materiale
lel cu aceste măsuri, colectivul face cu plata din economiile rea 409 45 2200 5 5 24 06 51 ORBAN C. ţ 700.000 lei, sumă din care să con pe flecare echipă în parte. Această
de inovatori şi-a intensificat ac lizate Ia capitolul materiale. 440 10 5600 4 5 28 .06 51 OR6AN C. struiască un bloc cu 24 apartamente. evidenţă este acum bine pusă la punct.
-!02 7 5000 2 4 51 04 50 SOCIILUDOVIC
tivitatea ; de la începutul anu In ce priveşte cheltuielile cu 101> 16 7000 3 6 46 o<3 4562 PAUL IOAN Noua formă pe care urma să o îm Măsurile prevăzute în planul nos
lui fiind analizate 5 propuneri utilajele necesare executării blo 105 11 6000 3 5 51 -05 NEAGUIOANA brace angajamentul constructorilor a tru au început să prindă viaţă. Acea
de inovaţii, ă căror aplicare va cului din economii, vor fi supor 10B 11 6000 3 5 51 >05 02 NEACUIOANA trezit mult interes. De aceea, sub în sta ne face să întrevedem că angaja
tate din economiile realizate ia 407 11 ¦6000 3 5 51 <05 52 NEAŞUMOANA drumarea comitetului de partid şi cu mentul luat de a construi un bloc cu
aduce de asemenea însemnate utilajele folosite la celelalte 4B3 15 <8000 4 7 26 15 42 S5ci LUDOVIC sprijinul consiliului local al sindica 24 apartamente din economii se va
blocuri. Iii <5 ¦7)600 3 5 27 1 40 ORBANC. , telor am studiat atent această inlţta- realiza. De altfel aceasta este hotărî-
economii.' Din aceste inovaţii UZ 15 ,9500 3 S 27 1 40 ORRANC. rea tuturor constructorilor noştri.
amintim aceea a tovarăşilor Şte Pentru evitarea surprizelor ce 95, 25 U2.000•4 10 60 OO 50 ZAHARIENIC.
se ivesc de obicei la' sfîrşitul lu 95 25 12000 4 10 60 Ob 60 i&HARlENIC.
fan Fira şi Sămuei Sonnleitner crărilor, s-a introdus un sistem 94- 25 1200C 4 IO 60 05 50 ZAHARIENIC.
de ţinerea evidenţei economiilor 445 27- 14000 8 12 90 09 60 MORARI/DTSU
privind folosirea panourilor tip 444 27 44-000 9 12- •60 09 sa. MORARUD-TRU
inventar la turnarea planşeeior realizate pe fiecare lună şl tri «5 271<14000 6 12 <30 09 .60 MORARU0-TRU
mestru în parte, la cele trei ca •446 27 ¦11.000 e IZ 900 09 '60 .MORARUDfTRU
dirt beton armat. pitole importante — materiale, „Bugetul*4 blocului nr. 8 9
©omitetul sindical de secţie, manoperă, tijilaje — conside-
Nouă, contabili- __ că patriotică. Nu-
sub fadrumarea~orgăriizaţiei de rîndu-se că materialele necesa'-
re construirii blocului din eco ¦äissaüi- lor, ne revine sar- Guvîntul tov. GHEORGHE MOŢ, mal o mică parte
partid, ra’ luat în centrul activi nomii pot fi realizate pe două
oăi. Prima ; direct, prin econo CUVIfclTUL P A R T IC IP A N T IL O n cina de a evidefiţia contabil şef la grupul nr. 4 I.G.S.H, jucrarj va frc.
tăţii sale iniţiativă colectivului. miile fizice,' cum ' ar fi pietriş,
nisip, cărămidă, ciment, mate economiile realiza- — bul plătită şl a-
Pentru ca ea să prindă viaţă, rial lemnos, beton etc. Aceste te la construcţia celorlalte blocuri cît ceasta se vă face din economiile Ia
economii se pot realiza prin re
s-ă trecut la organizarea temei ducerea consumurilor specifice Participanţii la schimbul de expe Tov. TEODOR CHIRA, preşedinte larea materialelor se pierde mult, a şi a urmări modul cum sînt consu fondul de salarii planificat pentru
nică ă întrecerii socialiste pe de materiale la execuţia celor rienţă au arătat că şi pe şantierele le consiliului sindicatelor din Deva, a făcut şl unde consideraţii cu totul mate Ia blocul nr. 89. construcţia celorlalte blocuri.
lalte blocuri. A doua : indirect, din Valea Jiului există multiple re spus că iniţiativa constructorilor hu injuste asupra iniţiaiivei. Spunea prin
baza chemării brigăzii de zidari adică materialele care nu se pot zerve de reducere a preţului de cosi nedoreni a aput ecou şl pe şantierele tre altele că iniţiativa nu se încadrea Iată cum am procedat noi Ia evi @um se evidenţiază munca patrio
economisi fizic, cum ar fi băi de al construcţiilor-,şi de realizare a cit din Deva. Şi aici sînt posibilităţi de ză in nici o lege şi a pus întreba denţierea contabilă a materialelor, tică prestată la construcţia blocului ?
condusă de Ştefan Roşi anu. mat multe economii. Urmind exem îmbrăţişare a iniţiativei. Acest anga rea ( ? ! ) dacă există vreo aprobare manoperei şi utilajelor folosite la Pentru evidenţierea muncii p atrioticei
plul constructorilor hunedoreni, de a jament implică insă o serie de evi a vreunui for superior. Oare tovară construcţia blocului nr. 89, construit fac acte obişnuite, respectiv foaia de a-
Totodată s-a trecut lă organi construi un bloc din economii, parti denţe şi calcule suplimentare. Din a- şul Ienuş consideră necesară aproba din economii. cord şi pontaju! orelor de lucru, fă-â
cipanţii du arătat că iniţiativa va }i ceastâ cauză se mai văd pe alocuri rea? Oare această iniţiativă preţioa ca acesfeă să se plătească însă. Ele
zarea întrecerii socialiste pe me îmbrăţişată şi de constructorii din (mai ales la unii contabili ai T.R.C.IJ.) să, după cum au recunoscut marea In urma angajamentelor luate de vor fl trecute pe oontul de ordine şi
serii, întrecere în care la ora Valea Jiului. Printre altele se Vor putea reţineri. împotriva acestora va trebui majoritate a participanţilor la consfă constructori privind realizarea de e- evidenţă.
realiza economii de 410.000 iei prin să luptăm cu toată fermitatea. tuire, trebuie neapărat încadrată în conomii de materiale şi a studiului
actuală sînt antrenate aproape fontă,_radiatoare, cazane de băi, folosirea la tencuieli şi mortare a ce paragrafele vreunei legi? tehnico-economic făcut pentru desco Pe scurt aş vrea să arăt şi felul
toate brigăzile. timplărie etc., care se vor pro auşei de termocentrală, 100.000 lei In cuvîntul său, tov. MĂRGĂRIT perirea de noi surse de economii s’-’a cum facem urmărirea realizării eco
cura din economiile valorice ce prin folosirea agregatelor locale şt NIC A, şeful şantierului din Cugir al Noi considerăm că n u / stabilit concret ce anume cantităţi nomiilor de materiale, manoperă şi u-
In consfătuirile de producţie se reaiizea’ză prim schimbări de circa 30,000 prin folosirea zgurei de T.R.C.H., s-a referit mai mult la... Tov. FOLTICSKA FRANCISC, di de materiale, respectiv cărămidă, ci tilaje. Aceasta va fi urmărită prin
organizate pe grupe, comitetul la cazanele industriale. greutăţile care există pe şantier. De rectorul T.R.C.H., a arătat că aceas ment, cherestea, fier-beton, piatră avizele de control bugetar care se
sindical de sesţie a arătat con soluţii, reducerea oheltuieliilor pildă, cheresteaua este de slabă cali tă iniţiativă a trezit interesul lucră spartă. etc. se pot economisi la con dau la fiecare consum de materiale
indirecte etc. Constructorii de pe şantierele din tate, greutatea reală a colacilor de torilor trustului, că e bună şi mobili strucţia fiecărui bloc planificat a se pentru fiecare bloo în parte cît şi
Valea Jiului şi-au propus să studie fier-beion este mai mică cu 5—6 kg., zatoare prin faptul că efortul construc construi în acest an. Odată stabilite prin întocmirea trimestrială a situa
structorilor însemnătatea apli Pe baza unui anfecalcul teh ze posibilităţile de folosire a ceauşei pe şantier lipseşte cărămida, care u- torilor iii ce priveşte reducerea costului aceste cantităţi, le-am scăzut din ne ţiilor comparative între consumurile
cării iniţiativei zidarilor din Gi nic s-au stabilit în mod concret de termocentrală in locul cimentului neori este şi de calitate slabă. Unele lucrărilor se concretizează în ceva fizic, cesarul prevăzut în deviz pentru fie specifice planificate şi cele efectiv
neşti de a economisi cîie 5 bu ce economii se pot realiza la şi a unor elemente de prefabricate. lucruri sint reale. Dar Gine este vi palpabil, iii bloc. A arătat că şl pe care bloc. realizate.
căţi cărămizi la m.o. de zidărie. fiecare bloo planificat a se con novat, ce a făcut conducerea şantie şantierele T.R.C.H. există preocupare
Inţelegînd şi aplicînd ’ această strui în acest an, pe cele mai Economii importante se realizează rului pentru evitarea primirii pe şan pentru realizarea de economii scoţind Pentru a evidenţia cantităţile de Evidenţele contabile ce se vor ţine
valoroasă iniţiativă, în prezent, importante materiale. Aceste e- şi la materialul lemnos, prin folo tier de materiale de slabă calitate, In evidenţă faptul că ta Deva şl în materiale economisite (a celelalte la acest bloc vor fl în măsură ca la
zidarii grupului realizează o e- conomii au fost repartizate pe sirea de grinzi la panourile demonta- despre aceasta tov. NIC A nu a spus Valea Jiului, prin eforturile construc blocuri, pentru blocul 89 am deschis sfîrşitul construcţiei blocului nr. 89,
conomie de 8 bucăţi cărămizi la brigăzi, în baza angajamente bile de cofrag. o vorbă. Nici despre iniţiativa con torilor se realizează însemnate eco o fişă contabilă de control bugetar realizat din economii, să ne arate
m.c. de zidărie. lor luate de acestea; ele sînt structorilor hunedoreni, despre posibi nomii prin folosirea materialelor lo în care toate înregistrările se fac în valoarea acestuia, preţui Iui de cost.
Tov. VALENTIN SMARANDESCU, lităţile de aplicare a ei peşantierul cale şi înlocuitorilor, prin reducerea acelaşi mod ca şi la celelalte blocuri. Odată blocul terminat şl recepţionat
Ideea' izvorîtă din rîndul con cunoscute şi cleja au început să de la baza de utilaj şi transporturi a din Cugir iov. Nica nu a vorbit ni cotei de organizare şi neprevăzute. Deosebirea constă însă în aceea că pentru a fi dat în folosinţă, pentru
structorilor a' cuprins întreaga se realizeze. Pentru a se putea T.R.C.H., a arătat că muncitorii de nu se raportează realizările de ia el nu se va face situaţie de plată,
masă a lor. Pe de altă parte, urmări economiile a fost pusă aici sînt hotăriţi să sprijine realizarea blocul nr. 89 nici ca producţie, nici ci se va preda întreprinderii de gos
creşterea maturităţii politice a îa punct evidenţa contabilă pe angajamentelor pe care şi le vor lua
constructorilor, creşterea califi băZă de fişe în care se trec e-
cării tehnice, a' spiritului gospo conomlile realizate.
dăresc al acestora, oa şi dorin
ţa de a da viaţă ideilor, au fă Dacă Iniţiativa era privită la
început cu neîncredere, în pre
Discuţii zent, datorită muncii' politice de
masă desfăşurată de comunişti
în rîndul constructorilor, nu e-
xîstâ om pe şantier care să nu
fie convins că ea va deveni rea
litate. Aceasta cu atît mai mult
tovărăşeşti cu oît fiecare constructor vede constructorii. Astfel, prin economiile mic. Oare consideră tov. M. Nica că A spus in continuare că trustul dis ca fond de salarii. podărie orăşenească Hunedoara’ pe
realizate In acest an ei vor executa constructorii din Cugir nu pot reali pune de însemnate rezerve, care fac Blocul din economii va fi con bază de proces-verbal, sub formă de
Schimbul de experienţă de la în ce anume se concretizează
Hunedoara a început cu vizita economia realizată de el. gratuit, la apartamentele ce se vor za economii ? Posibilităţi există su posibilă aplicarea acestei iniţiative şi struit, aşa cum s-au angajat con donaţie, iar I.G.O. va trece acest bloc
rea şantierului noului cvartal de construi din economii, toate lucrări ficiente. pe şantierele T.R.C.H. structorii în mare parte prin mun- de locuinţe la mijloacele fixe.
locuinţe. Interesul stîrnit de ini Blocul ce se va construi din
ţiativă a făcut ca mulţi parti economii are nr. 89. La acest le mecanice necesare, cu utilajele pro Tov. AURELIAN IENUŞ, contabil ----------------------- ----------------------- ------------
cipanţi la schimbul de experien bloc s-a primit deja amplasa
ţă — constructori de pe alte mentul şi s-au executat, prin prii. . De asemenea, vor executa vo şef la şantierul nr. 1 Deva, după ce A W v\A /V W V W vV > CONCL
şantiere — să se intereseze în muncă patriotică, săpăturile luntar toate transporturile de mate a arătat o seamă de posibilităţi in
pentru fundaţii. Munca' la acest riale, prin economiile de carburanţi realizarea de economii scoţind îndeo
deaproape de organizarea mun bloc se desfăşoară cu multă în
cii, de metodele de muncă etc. sufleţire, fapt care arată că an realizate în acest an. sebi în evidenţă faptul că la manipu
gajamentul constructorilor de
La locul de muncă al brigă a-1 da în folosinţă în cinstea
zilei de 7 Noiembrie va fi înde
plinit.
zii complexe conduse de tov. In cadrul schimbului de experienţă, organizat ia Hu- ceasta, este necesar ca nivelul consfătuirilor de produc-
nedoara privind extinderea iniţiativei constructorilorgru- ţie să fie ridicat. Consfătuirile de producţie vor trebui
Damian Dîrlea, brigadă ce lu L u c ră rile pului nr. 4 al I.G.S.H. s-a reuşit a se cristaliza toate să analizeze cele mai importante probleme ale şantieru*
crează după metoda lucrului în problemele legate de căile şi posibilităţile existente pen- lui, să vină şi să dea soluţii de rezolvarea unor ches-
lanţ, am surprins o discuţie. au început tru construirea unui bloc din economii. Din discuţii a tiuni de ordin tehnic, economic, orxnizatoric etc.
Tov. Petru Găvan, şeful unei reieşit că posibilităţi pentru aplicarea iniţiativei au şi
brigăzi de tencuitori-zidari de Peste drum de clădirea nou ]n scopul ridicării productivităţii muncii pe şantiere
pe şantierul Livezeni-Petroşani, lui teatru din Hunedoara, un pa
şi Nicoiae Muga, maistru pe nou atrage atenţia tuturor tre alte şantiere din regiune. Ele insă nu au fost valonii- este necesar a se lua toate măsurile corespunzătoare în
şantierul noului oraş muncito cătorilor. Panoul arată că acolo
resc din Călan, s-au interesat se va construi blocul nr. 89, cate. Din această cauză, nici un şantier al T.R.G.H. nu ce priveşte folosirea timpului de lucru. De aceea este
de organizarea muncii brigăzii, bloc ce se va construi în între
discutînd cu şeful unei echipe, gime din economiile realizate are un angajament concret privind construirea de apar- bine să se treacă la forme noi de organizare a mun-
tov. Gheorghe Cora.
tamente din economii. Iată de ce se impune ca în cel cii. Aşa de pildă, este necesar să s e organizeze munca
mai scurt timp ia toate şantierele de construcţii de lo- în acord global. Pentru urmărirea operativă a economii-
cuinţe ale T.R.G.H. să se treacă la întocmirea de stu- lor conducerile şantierelor vor trebui ca la fiecare echipă
dii tehnico-economice, care să scoată în evidenţă eco- să introducă fişa limită de materiale,
noimile ce se pot realiza. In felulacesta conducerile Organizaţiile ds partid vor trebui să desfăşoare în
— Munca în lanţ, a spus tov. peste pian. şantierelor, organizaţiile de partid şi organele sindicale jurul iniţiativei constructorilor hunedoreni o susţinută
Gn. Cora, asigură un randa Cu bucurie poţi constata că au datoria de a aplica în mod creator iniţiativa de lamuncă politică de masă. In convorb irile lor, agitatorii
ment mare. In fiecare lună;- noi în aceste ziie constructorii gru grupul 4 I.G.S.H. să arate importanţa iniţiativei, în ce constă ea şi sti-
ne depăşim sarcina de plan cu pului nr. 4 a! I.C.S.H. au por Acţiunea pentru îmbrăţişarea iniţiativei nu trebuie sfi mulentul care-I dă întrecerii. De asemenea şi activul
50— 100 m.c. de zidărie. Nu mai nit ia înfăptuirea angajamentu se oprească aici. Este necesar ca, organizaţiile de partid fără de partid va trebui atras în stu dierea şi aplicarea
vorbim de calitate. Ea este ire lui. Prin muncă patriotică s-au şi organele sindicale, conducerile şantierelor să desfă- acestei iniţiative.
proşabilă. săpat în întregime fundaţiile. şoare o muncă susţinută pentru asigurarea succesului Să nu fie şantier de construcţii de locuinţe din re-
In cadrul schimbului de expe Zilele acestea au început să se angajamentelor luate. Organele sindicale vor trebui ca giunea noastră care la sfîrşitul acestui an să nu ra-
rienţă participanţii au urmărit toarne şi primii metri cubi de ii
în viitor să orienteze întrecerea socialistă astfel ca ea să porteze cu mîndrie că din economiile realizate la mate-
şi felul în care lucrează echipa .,r r i n r ..-, . nriirr beton la fundaţii. se desfăşoare pe baza unor obiective concrete. Muncito- riale, manoperă şi utilaje peste sarcina de plan a con-
condusă de tov. D. Dumitru la Aşa cum s-au angajat con rii să fie ajutaţi să-şi axeze obiectivele întrecerii pe cele struit un număr de apartamente, apartamente în care se
montarea parchetului pe beton l'ASPECT DIN SALA UNDE 'A AVUT DOC SCHIMBUL DE structorii, la 1 Mai fundaţiile mai importante probleme ale şantierului. Legat de a- vor muta tocmai aceia care le-au construit.
EXPERIENŢA, !vor fi-turciate în întregime.
rjim egiils 1
