Page 8 - 1960-04

Pag 4 u DRU MU l SOCIAL ÎSMI ’LUI jxvo^.gtsrsgggtKgaa&s^ :^ Nr. 1641
j»’??t.*?!jgjy- F K ? r.tmwj-rrAssas^iAdi^vs^AiCüA&’XMi^s^sEítzQíOiiXú^g&g?&ga!
i^rretr^s^xassstssM

ele sAlln l • xiltimeJLe s i i r i • juLtuirie-le siln l» ............................ .............t^..... Răspunsurile lui Y . Â. Zorin la Ji a

unui corespondent al televiz engleze

Vizita lui N, S. Hruşciovîn Franţa LONDRA 1 (Agerpres) TASS repartizarea acestor măsuri pe plicat de asemenea că Uniunea
anunţă : La 31 martie televiziu­ etape şi termenele înfăptuirii Sovietică este pentru înfăptui­
nea din Londra a transmis un lor, măsurile de control inter­ rea riguroasă a controlului in­
film arătînd pe V. A. Zorin, şe­ naţional asupra acestor acţiuni ternaţional asupra dezarmării, a-
ful delegaţiei sovietice în Co­ dică pentru ca controlul să se
mitetul celor 10, răspunzînd la în cadrul asigurării îndeplinirii efectueze de la începutul şl pînă
întrebările Iui Gaian Coneil, co­ de către state a obligaţiilor Ia slîrşitul măsurilor de dezar­
respondent al societăţii londone­ luate de comun acord. mare, iar controlorii Internaţio­
nali să poată verifica oricare
ze de televiziune „Britisch In­ Delegaţii occidentali încearcă din aceste măsuri. Cu alte cu­
dependent Televizion“. însă să canalizeze lucrările co­
mitetului nu spre elaborarea de
In comitet, a declarat V. A. comun acord a planului de vinte ea doreşte să nu existe
dezarmare fără control şi con­
Di e n o u Sa P a r i s Zorin, răspunzînd la una din dezarmare generală şi totală sub trol fără dezarmare.
întrebări, s-au vădit deosebiri un control internaţional eficient
cl spre elaborarea, detailată nu­ In prezent, a subliniat V. A.
în definirea sarcinei principale

a Comitetului celor 10. Delega­ mai a unui sistem de control, Zorin, în lume există şl acţio­

(Urmară din pag l-a) dv., dar, după părerea mea, este se află reşedinţa şefului guver­ rls, despre viaţa clase! munci­ ţiile Uniunii Sovietice şi celor­ refuzînd să precizeze cu ce mă­ nează forţe puternice care se
o producţie bună şi felicit ad­ toare din Franţa. pronunţă pentru coexistenţa
mare pancartă pe care sc ria : ministraţia, inginerii, muncitorii, nului sovietic. lalte ţări socialiste consideră că, suri de dezarmare vor fi de a- paşnică, pentru excluderea răz­
„Salutăm pe tovarăşul Hruş- Sosirea la Paris s-a încadrat Reprezentanţii celorlalte orga­ în conformitate cu rezoluţia cord şi în care etapă. boiului din viaţa societăţii ome­
ciov”. Haideţi să stăm de vor­ pentru realizările lor. Ţineţi nizaţii sindicale, prezenţi la în- Adunării Generale a O.N.IJ neşti. Aceste forţe trebuie să se
bă cu muncitorii, a spus el o- seama, însă, a continuat Nikita în obişnuitul program încărcat al tîlnire, au oferit de asemenea Iui din 20 noiembrie 1959, sarcina In scopul apropierii poziţiei
prindu-se într-o secţie. „Bună Sergheevici, că aveţi un concu­ vizitei. In cursul zilei Nikita N. S. Hruşciov în amintire al­ principală a comitetului constă părţilor, a continuat V. A. Zo- manifeste în cea mai mare mă­
ziua”, s-a adresat el muncitori­ rent foarte puternic — industria Hruşciov a primit Ia reşedinţa bume, cadouri, desene şi i-au în elaborarea unui tratat cu pri­ rln, noi am declarat că dacă
lor în franceză, interesîndu-se de automobile sovietică cu pro­ sa un grup de activişti ai miş­ înmînat mesaje şi scrisori de vire Ia dezarmarea generală şl puterile occidentale vor accepta sură în lupta pentru preîntîm-
de vechimea lor în întreprindere, ducţia ei automatizată în lanţ. salut. totală, iar la început — în pu­ interzicerea totală a armei nu­
de salarii, de condiţiile lor de Să ne întrecem, ne vom strădui cării sindicale din Franţa. Erau cleare cu distrugerea tuturor pinarea războiului şi pentru în­
muncă. Aflînd că în această să îmbunătăţim producţia. Cred prezenţi şi cîţiva reprezentanţi N. S. Hruşciov a mulţumit cu nerea de acord a principalelor stocurilor de aceste arme, Uniu­ făptuirea visului de veacuri al
secţie ziua "de muncă este de 9 că această colaborare ne va a- căldură delegaţilor pentru daru­ prevederi ale acestui tr a ta t: Vo­ nea Sovietică va tl gata să în­
ore şi jumătate, N. S. Hruşciov duce foloase şi unora şi altora. ai sindicatelor care fac parte din rile oferite şi le-a strîns cordial lumul total al măsurilor de făptuiască aceste măsuri în ori­ omenirii — dezarmarea genera­
Confederaţia franceză a munci­ mîna. dezarmare generală 'şi totală, ce etapă de dezarmare. Am ex-
Din nou şoseaua. Cele 26 de torilor creştini şi „Force Ouvrie­ lă şi o lume fără arme şi răz­
re” , precum şi delegaţi din par­ Apoi între N. S. Hruşciov şi boaie.

tea unor mari întreprinderi in­ ------------------- Hssac;------------ — .

a declarat!' Ha noi în prezent automobile formînd cortegiul o- dustriale din regiunea pariziană. participanţii Ia întîlnire a avut Traiaiive potrivnice intereselor
ziua de muncă este de 7 ore, ficial s-au îndreptat spre P a ­ Eugen Henaff, secretar general loc o convorbire cordială.
iar interlocutorului său Andre ris. Ceaţa care de dimineaţă se al Uniunii sindicatelor din de­ păcii şl securităţii popoarelor
Jouan’draux, lăcătuş la secţia de partamentul Sena în numele tu ­ După-amiază, a avut Iog o
asamblare, care îi face cunoscut întindea asupra întregii regiuni turor celor prezenţi a adresat recepţie la ambasada sovietică. PARIS (Agerpres). — TASS In ce priveşte standardizarea oamenilor continuă să râmînâ
cît plăteşte pentru asistenţa me­ s-a împrăştiat şi tabloul pitoresc înaltului oaspete sovietic o Spre seară, în jurul orei 20, ora anuhţă : La cartierul general al armamentelor, presa relatează intactă, că cursa înarmărilor
dicală la policlinica uzinei, îi scurtă cuvîntare de salut. EI a locală, Nikita Hruşciov a plecat N.A.T.O. s-a deschis la 31 mar­ că este vorba de producţia în continuă şi că este necesar să
spune: In U.R.S.S. asistenţa al împrejurimilor Parisului a a- mulţumit lui N. S. Hruşciov la castelul Rambouillet, situat tie conferinţa miniştrilor de Răz­ comun de către „partenerii a- i se pună de urgenţă capăt“.
părut în toată splendoarea sa. pentru faptul că i-a primit şi a la 50 km. de Paris, în mijlocul boi ai ţărilor membre ale blo­ tlantici" a „tehnicii militare, in­
medicală este gratuită. Intre timp, capitala franceză a declarat că oamenii muncii fran­ pădurii :le stejari. EI este înăl­ cului Nordatlantic. Deşi ordinea clusiv a armelor rachetă". Arătînd că standardizarea
După vizitarea uzinei. în sa­ recăpătat atmosfera sa sărbăto­ cezi vor fi foarte mişcaţi de a- ţat pe locul unei fortăreţe din de zi a acestor tratative este se­ şi producţia în comun a arma­
rească. Din nou pe străzi dra­ ccastă dovadă de respect şi prie­ secolul XIV şi este reşedinţa cretă, presa pariziană arată că Tratativele militare de la P a­ mentelor de către participanţii
lonul "de onoare domnul Pierre pelele sovietice, din nou mari de vară a preşedinţilor Republi­ principalele probleme care vor ris stirnesc îngrijorarea legiti­ la N.A.T.O. vor permite Ger­
Dreyfus, ’directorul uzinelor Re­ grupuri de oameni în aşteptarea tenie. cii Franceze. Se aşteaptă ca sîm- fi discutate în cursul acestor mă a opiniei publice franceze. maniei occidentale să devină în
nault. t-a rugat pe Niftita' Hruş­ conducătorului sovietic. Prin pă­ Henaff i-a urat Iui N. S. bătă spre prînz să fie dat publi­ două zile vor fi crearea de baze scurt timp „arsenalul nr. 1 al
ciov să primească un automobil durea Saint Germain şi prin tu- cităţii comunicatul final asupra militare vest-germane pe terito­ „Miniştrii de Război ai ţărilor Europei occidentale'. ziarul
oelul Saint Cloud cortegiul a Hruşciov multă sănătate şi mari convorbirilor, iar în cursul după riile unor state străine şi stan­ membre ale N.A.T.O., scrie zia- scrie: „Este limpede ce urmă­
"de ultimul tip produs de uzină intrat în Paris, fiind salutat cu succese în activitatea sa îndrep­ amiezii de sîmbătă să aibă loc dardizarea armamentelor ţări­ zul „Libération“, se vor consul­ reşte Strauss ; el doreşte să ac­
ra dar din partea uzinelor Re­ căldură ele mii de parizieni. tată pentru binele poporului so­ o conferinţă de presă a şefului lor N.A.T.O. ta la Paris. Aceste consultări celereze prin toate miiioacele
nault. Semnîn’d în cartea oâs- vietic şi al popoarelor din în­ care sînt destinate în întregime crearea de baze militare vest-
oeţilor "de onoare a uzinei, şe­ Automobilele au intrat în treaga lume. Apoi el a oferit lui guvernului sovietic, precum şi o Din relatările presei rezultă pregătirii unui eventual război germane în Europa sub parava­
ful guvernului sovietic, adresîn- Place de la Concorde, au tra­ N. S. Hruşciov în dar două ta­ expunere televizată asupra re­ că ministrul de Război al R. F. împotriva Uniunii Sovietice şi nul N.A.T.O. şi unificarea for­
du-se celor prezenţi, a so n s: versat Sena şi s-au oprit în faţa blouri care, după cum a spus zultatelor vizitei sale în Franţa. care se desfăşoară în perioada
...Am cunoscut numai în fugă palatului Ministerului Afacerilor Henaff. îi vor aminti despre Pa-
procesul de producţie al uzinei Externe, la Qual d'Orsay unele

Recepţia dela ambasada sovietică din Paris Germane, Strauss, va prezenta tratativelor dintre /Macmillan - jelor armate ale ţărilor N.A.T.O.;
raportul cu privire la crearea Eisenhower şi De Qaulle-Hruş- apoi, peste doi ani, cînd armata
bazelor militare ale Bundesweh- ciov, şi chiar în toiul pregătiri­ germană va reprezenta aproape
rului în străinătate. Invocînd lor pentru conferinţa la nivel
PARIS 1 (Agerpres). TASS cut prin sălile ambasadei, a dată. Aceasta înseamnă că vrea să vă salut pe dv. şi în teoria hitieristă a „lipsei de spa­ înalt, sînt cu totul anacronice. a jumătate din forţele armate ale
anunţă: In seara zilei de 31 salutat pe oaspeţi, a răspuns orice lucru important are ne­ persoana dv. întregul popor Aceste consultări ne amintesc N.A.T.O., el va cere un •¦C CO-
martie ambasada Uniunii So­ prieteneşte la saluturile lor. prieten al Franţei şi să vă do­ ţiu vital“, el va cere satisfacerea însă de faptul că maşina mili­ respumă tor în cornane
vietice la Paris a organizat o voie de timpul său. Ce-i drept resc din inimă fericire şi pros­ pretenţiilor revanşarzilor de la tară de exterminare în !j^isă a acestei coaliţii“.
mare recepţie în cinstea pre­ La recepţie şeful guvernului noi am adus o rectificare Bonn.
şedintelui Consiliului de Miniş­ sovietic, N. S. Hruşciov, şi pri­ peritate.
tri al U.R.S.S., N. S. Hruşciov, mul ministru al Franţei, Mi­ substanţială acestei zicale: In Pentru prietenia franco-so- REMEDIU SIGUR
care face o vizită oficială în chel Debré, au rostit cuvîntări. ultimii 8 ani am reuşit de
fapt să creăm o ,,a doua Mos­ vietică, pentru pace în întrea­ Contele Ro.mtro de Gomes y are nişte id e i! Trebuie su- rîţt care ştiu ce vor. Nu-şi >
Franţa. Cuvîntarea cova“. In ceea ce priveşte su­
prafaţa noilor case de locuit ga lume I
şi clădirilor publice construite Vive la Paix ‘Trăiască

pacea 1

Din partea Uniunii Sovietice în această perioadă, ea este Cuvîntarea tui Santa Barbara stă întins in- pravegheat. Nu mai poţi a- poate da totuşi seama, el *¦
egală cu suprafaţa tuturor ca­ tr-un şezlong pe veranda râ- vea încredere în nimeni as- Don Ramiro, cum se face că
lui N. S . Hruşciovla recepţie au participat N. S.

Hruşciov, preşedintele Consiliu­ Stimate d-Ie prim ministru! selor construite ia Moscova în Michel Debré coroasă a bungalowului său şi tăzi. Tot el a afirmat că Si- tocmai in regiunile de la
lui de Miniştri al U. R. S. S., Stimate doamne şi stimaţi cei 800 de ani ai existenţei se străduieşte să-şi domoleas- tuaţia mortalităţii este fî- frontiera cu Congo Belgian
R. N. Kosîghin, vicepreşedinte domni !
sale. Răspunzînd şefului guvernu­ că neliniştea, în timp ce doi rească, de vreme ce in 'An- focul răzmeriţelor arde cu
ai Consiliului de Miniştri al
In timpul şederii în Franţa Desigur să construieşti edi­ lui sovietic, primul ministru al flăcăi negri îl apără tăcuţi de gola — care are o populaţie cea mai mare violenţă... l-au

U.R.S.S., A. A. Gromîko, minis­ am avut. numeroase întreve­ ficiul păcii este cu mult mai Franţei, Michel Debré, a de­ muşte şi de ţînţari. Treburile de peste 4 milioane de oa- fost aduse la cunoştinţă sem­
tru al Afacerilor Externe al deri, am avut convorbiri sin­ greu decît să construieşti un clarat că dacă există o zicală
U.R.S.S., şi alte personalităţi cere şi utile cu preşedintele De oraş; aşa cum realizările gîn- despre faptul că Moscova nu merg din ce în ce mai prost meni şi o întindere de aproa­ nele unor astfel de „friguri“

oficiale care îl însoţesc pe şe­ Gaulle, asupra unor probleme dirii umane permit în prezent s-a construit într-o Singură zi, pe domeniul său. pe care stră- pe 23 de ori mai mare decît pînă şi pe domeniul său, în­

ful guvernului sovietic în că­ care interesează ţările noas- oamenilor să creeze într-un există şi o zicală potrivit că­ moşit — sosiţi în Angola in- cea a scumpei sale patrii, Por- tins cit o provincie. Negrii se

lătoria sa în Franţa, funcţio­ stre. ăată după 1482 cină această tugalia — nu sînt decît 134 organizează, se organizează...

nari superiori ai ambasadei so­ termen scurt oraşe mari şi reia Parisul, de asemenea, nu parte a Africii căzuse in mii- medici şi vreo 19 farm acişti! Don Ramiro se înfier.bîntă
Vizita noastră în Franţa se frumoase, tot aşa şi triumful s-a construit într-o singură zi. nile colonialiştilor portughezi ,
din ce în ce pînă ajunge la
vietice în Franţa şi ai altor in­ apropie de sfîrşit. Am vizitat — s-au zbătut să-i lărgească
stituţii sovietice din Franţa. diferite oraşe, am luat cunoş­ raţiunii trebuie să ajute ome­ Această asemănare a zicalelor, necontenit hotarele. Prost, o minte clocotitoare. Se ridi-
nirii să frîneze forţele războiu­ a declarat el, este simbolică, că brusc din şezlong, trezin- ^
Din partea Franţei la recep­ tinţă de regiunile industriale lui. Toate popoarele aşteaptă ea dovedeşte expresia gîndu- prost de tot. Bananele s-o.u
du-i din toropeală pe cei doi
ţie au participat Michel Debré, şi agricole, am vizitat locuri­ ca apropiata conferinţă la ni­ rilor ţărilor noastre. copt şi aşteaptă să fie cule­
apărători de ţînţari şi-l lo­
primul ministru al Republicii le bătăliilor istorice împotriva vel înalt să permită crearea Intîlnirile pe care le-aţi a- se. Dar cine s-o facă ? Numă- Cum de a îndrăznit Paolo să veşte amarnic cu cravaşa pe
Franceze, Couve de Murville, duşmanului comun, am văzut unei baze cu adevărat trai­ vut în Franţa, a declarat în rul „bestiilor negre“ de pe raporteze numărul medicilor cel mai apropiat. 'Auzi, el
ministru al Afacerilor Externe, minunatele monumente ale ar­ nice, cimentată prin încrede­ continuare Debré, şi convorbi­ \ plantaţiile sale scade pe zi ce la cel al populaţiei de culoa- caută soluţii, îşi frămintă
L. Jacouinet, ministru fără por­ tei maeştrilor francezi. Ne-am rea reciprocă, nentru construi­ rile cu generalul De Gaulle do­ trece. 'Mor, sfinte doamne, ca re ? Medicii doar nu sînt creeri pentru „binele“ lor,
tofoliu, şi alţi membri ai gu­ întîlnit cu mulţi locuitori ai rea mai departe a măreţului vedesc reluarea dialogului pe muştele. Tocmai acum, bles- pentru negri! Lor le ajung, blestemaţii, ca să nu mai
vernului francez, Chaban- Franţei şi am stat de vorbă edificiu al păcii. temaţii, tocmai acum in to- de bună 'seamă, vracii! Dar moară ca nişte clini şi ei îşi
care ţările noastre l-au pur­
Delmas, preşedintele Adunării cu oameni de diferite concep­ Prietenia dintre Uniunea So­ tat în decursul secolelor. iul muncilor... se zice că mor şi ăştia, ai bat, pur şi simplu, joc de e l!

Naţionale Franceze, Gaston ţii şi convingeri. Vom păstra vietică şi Franţa constituie u- Franţa contemporană nu este E drept, „blestemaţii“ nu naibii, de m alarie! De el, stăpînul lor, care a

Mornerville, preşedintele Sena­ cele mai bune amintiri despre nul din factorii principali ai atît de puternică ca Rusia ţin cont de nevoile urgente Don Rami:o caută înfrigu- făcut din întinsul 'domeniu
tului, Maurice Dejean, amba­ frumoasa dv. ţară, despre po­ asigurării păcii şi securităţii contemporană, însă ambele ale lui Don-Ramiro. seceraţi rat soluţii. Cum să facă să un „colţ liniştit de rai“, unde
sadorul Franţei în U.R.S.S. şi porul francez, plin de dragoste în Europa şi în întreaga lu­ ţări tind spre un viitor mai
de viaţă. de malarie şi de boala som- nu mai scadă numărul scla- nu s-au mai intimplat de
alte personalităţi oficiale. me. Sperăm că întîlnirea noa­ bun şi spre pace. nului el se duc repede pe vilor de pe moşie ? Poliţia mult răscoale. Auzi, el caută

La recepţie au participat de Noi am îndrăgit minunata stră şi tratativele cu preşedin­ In încheiere, Debré a de­ „lumea cealaltă“ propovădu- l-ajută, e drept. îi prinde tn- soluţii pentru fericirea lor şi
asemenea şefii ambasadelor şi dv. capitală. Parisul este în- tele De Gaulle vor contribui clarat : Considerăm cjălătoria se găseşte o spurcăciune 'de
tr-adevăr unic şi pe bună la întărirea continuă a aces­ dV. în Franţa şi apropiata ită încă din amil 1485 de pre- dată pe „contraăados“ (rnun- negru care să-i răspundă
misiunilor străine, acreditaţi tei prietenii. conferinţă la nivel înalt, care, laţii portughezi care au creş- ci_t_o_ri negri, prinşi cu arca- prompt. Cum de vor fi aflat
la Paris. dreptate vă mîndriţi cu el. tPionm atn i- cmui forţa~ pop~u•7l~aţi—a ne- n u li) care încearcă să-şi ia

Invitaţii s-au adunat în săli­ Vom păstra pentru totdeauna Ne face plăcere să vedem va avea loc în luna mai, drept grilor-bantu din acel „colţ de lumea în cap. Dar ce poate blestemaţii că el se preocu­
o bună amintire despre pari­
le a'mbasadei înainte de sosi­ zienii amabili şi ospitalieri. aici, la ambasada sovietică, oa­ indicii că speranţele de pace rai“ al Africii. Dar „colţul de face ţyîaţa poliţie cu cei care pă de găsirea unei soluţii ?
rea lui N. S. Hruşciov. Printre meni care în diferite domenii, se înfăptuiesc, că Rusia şi rai“ s-a mutat încet-încet „fug,, definitiv? Şi dacă ar fi Cum ? Don Ramiro se cutre­
ei sc aflau fruntaşi ai vieţii Sperăm să venim din nou la fie în politică, economie sau Franţă depun eforturi în vede­ mură. Auzi, un negru care
politice şi publice, reprezentanţi Paris în luna mai cînd se vor cultură, aduc un aport preţios rea asigurării păcii generale. „dincolo“, „unde nu este nici numai malaria, numai boala trăieşte într-o ţară cu 99 la
ai cercurilor de afaceri şi ai întruni aici în conferinţă con­ Ia dezvoltarea prieteniei fran- întristare, nici suspin“. Bes­
presei. ducătorii celor patru sta te_ co-sovietice, şi în felul acesta N. S. Hruşciov şi Michel De­ tiile negre“ îşi vor găsi acolo im nului... Pe Don Ramiro îl sută analfabeţi, să îndrăz­
bré şi-au strîns reciproc mîi-
alinarea, gîndeşte nemulţumit înfioară un gină ascuţit. A-

Au fost" de asemenea prezenţi Franţa, Uniunea Sovietică, An­ Ia întărirea păcii generale. Aş niie. Don Ramiro. căci aceasta nu-i cum, în martie, anul trecut în nească să înveţe carte toc­

Maurice Thorez, secretar gene­ glia şi Statele Unite al Ame- M esajul ad resat de N. S. Hruşciov aduce nici o satisfacţie. El are martie, acum doi ani tot în mai pe domeniul său şi încă
ral al C.C. al P.C. Francez, Ja­ ricii. nevoie urgentă de mină de această lună! Caramba! Ciu- să înveţe limba strămoşilor
cques Duelos, secretar al C.C. ecîoriiîui general al U .N .E .S .C .O . ), ml,ucurluta. 'sMi incăMit dme aliucireuftincîa_t...mai d.at.a.. coincidenta! I_n luna săi, portugheza şt încă să în­
si membru al Biroului Politic Convocarea acestei conferin­
al C.C. al P.C. Francez, şi alţi ţe, a devenit posibilă datorită 1 Don Ramiro de Gomes y martie se vroduc, după cum drăznească să-i arunce pe fe­
conducători ai Partidului Co­ faptului că în relaţiile dintre
munist Francez, conducători ai state se conturează o schim­ PARIS 1 (Agerpres) TASS de a contribui la întărirea pă­ Santa Barbara, conte de Co- se pare, cele mai violente re­ reastră in dormitor un bilet
Asociaţiei ..Franţa-U.R.S.S în bare spre mai bine. in ace­ anunţă: La 1 aprilie, reprezen­ cii şi la înfăptuirea in practică
frunte cu generalul Petit, con­ laşi timp însăşi această con­ a principiilor coexistenţei paş­ ama, îşi loveşte nervos ca- volte în Angola. O deosebire cu un conţinut incendiator.
d u c ă t o r i ai mişcării partizani­ ferinţă va fi. sperăm, un pas tantul permanent al U.R.S.S. nice a statelor cu sisteme so­
important pe calea destinde­ pe lingă U.N.E.S.C.O., A. O. ciale diferite, la dezvoltarea i. rimbii cizmelor cu cravaşa şi există totuşi de la un an la Auzi, —i „Cauţi remedii Don
lor păcii din Franţa, oameni de rii continue a încordării in­ Kolajenkov, l-a vizitat pe di­ unei adevărate colaborări în Ramiro ? Nu mai căuta 1 „Re­
cultură. rectorul general al U.N.F..S.C.O., domeniul învăţămîntului. ştiin­ V caută soluţii. Se află în acea a im Revoltele iscate anul
ternaţionale. Bineînţeles că ţei şi culturii între toate sta­ ş stare pe care el o numeşte
La ora 18,10 (ora locală) în toate problemele actuale nu V. Veronesse, şi i-a înmînat tele, fără. nici un fel de dis­
faţa porţilor ambasadei s-a pot fi rezolvate în cursul unei un mesaj al preşedintelui criminări. Bine înţeles că ( in cercul prietenilor „mai 'a- acf sta sint mult mat puter' mediul“ îl cunoaştem noi 1
oprit un autqmobil cu drapelul singure întilniri. De aceea tre­ U.N.E.S.C.O., va putea să ob­
de stat al U.R.S.S. N. S. Hruş­ buie să se înceapă cu proble­ Consiliului de Miniştri al ţină succese în activitatea sa proape de miezul lucrurilor“. ™ce decît cele de anii tre­ Şi îl şti şi domnia-ta, dar nu
ciov şi N. P. Hruşciova s-au mele cele mai importante şi U.R.S.S., N. S. Hruşciov, cu îndreptată spre binele păcii
îndreptat pe un covor roşu urgente, ca de pildă dezarma­ următorul conţinut: dacă va porni de la interesele se străduieşte să afle cum cuţi. I-au parvenit informaţii îndrăzneşti să te gîndeşti la
spre clădirea ambasadei. Mem­ rea generală şi totală, încheie­ tuturor statelor membre şi va
brii ambasadei şi oaspeţii — rea tratatului de pace cu Ger­ Domnule director general, deveni o organizaţie interna­ ar putea rezolva problema confidenţiale alarmante din el... Remediul cel mai sigur
adunaţi în curte şi la intrare mania, încetarea experienţe­ Reprezentantul permanent al ţională cu adevărat universală. mnrtahtătii negrilor. S-a con- regiunile nordice şi sudice este : LIBERTATE PENTRU
au întîmpinat pe şeful guver­ lor cu arma nucleară, în cazul U.R.S.S. pe lingă U.N.E.S.C.O. V7î ssaul,letatcelpeînmă ailşi acpuropai'ajuteto. ar„Dealer al,e A.ngol.ei.. .Angol.e.z.i.i se or- ANGOLEZI 1 Şi libertatea o
nului sovietic cu aplauze căl­ în care in această problemă ne-a transmis amabila dv. in­ Vă rog domnule director ge­
duroase. Un copil a alergat în vitaţie de a vizita sediul le-a respins furios toate pro- 9mizează. Au în fi unte con- vom cuceri !“...
întîmpinarea lui N. S. Hruşciov nu se va ajunge pînă atunci la U.N.E.S.C.O. din Paris. Regret neral să primiţi asigurarea
şi i-a oferit un buchet de o înţelegere. Treptat îşi vor foarte mult că nu pot face uz puneriie. socotindu-le fante- ducători inteligenţi şi holă- MIR6EA 10RDAGI1E
găsi rezolvarea şi celelate pro­ de invitaţia dv. în cursul ac­ înaltei, mele consideraţiuni.
flori. tualei mele vizite în Franţa. ziste. irealizabile. Unele din V
însoţit de ambasadorul bleme. Totodată, aş vrea să mă fo­ N. S. Hruşciov. pre­
La noi în popor se spune : losesc de această împrejurare şedintele Consiliului de ele sînt de-a dreptul duşmă-1
U.R.S.S.. N S. Hruşciov a tre­ pentru a ura succes activităţii ‘Miniştri al U.R.S.S.
Moscova nu s-a construit deo- U.N.E.S.C.O. care are menirea noase, mîrîie el. Auzi. admi-'¦ 0 nouă
nistratorul Paolo cică ar tre-

î bui aduse cîteva tone de chi-( PAR15 1 (Agerpres) TASS februarie, în ziua de 1 aprilie
\ nină şi alte medicamente. anunţă: Guvernul francez a dat 1900, ora 0,15, pe poligonul din

Chinină? ‘Milita, pielea ZorS publicităţii un comunicat în ca- Regane s-a efectuat cu succes
spurcata rit un gram de pi-1 '„ ,, ,.

inie preţioase? ' Paolo â s ta \re sc s Pllne: ”Ca complectare c explozie nucleara de mică pu-

-i-i— experienţele efectuate la 13 tere“.

Redacţia şi administraţia ziarului: str. 6 Martie nr. 9. Telefon: 18S >, 189; 75. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P. I.T.R. nr. 263.320 din 6 noiembrie 1949. — Tiparul: întreprinderea Poligrafică „1 Mai“ K Deva.