Page 80 - 1960-04
P. 80
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 1658
Şagiîs3ţa fe s tlw ă d e ia Hicgscewa L • xxiXixrvsie sJtini • juliimdbs şiwâ *juUiraelß
® & i?3ac& »aiă ©e8©i d e « a S O -a i
afi?ih?©B*§ăB»I a ira a ş te ^ ii
lu i W* I. LEHIH
MOSCOVA 22 Agerpres). — zidiului şi secretar al C. C. al
TASS anunţă : La 22 aprilie, la P.C.U.S.
Palatul sporturilor din Lujniki
a avut loc şedinţa festivă a or- MOSCOVA 22 (Agerpres) —
ganizaţiilor de partid, sovietice TASS anunţă: In dimineaţa zi
şi obşteşti din Moscova, consa- Iei de 22 aprilie, Mausoleul din A mintireaIui Lenin Vizita Sui Csu En-Sai
erată celei de-a 90-a aniversări Piaţa Roşie a fost vizitat de nu-
a naşterii lui Vladimir llici Le- meroşl muncitori din fabricile şi îra iradia preşedintelui celei de-a 15-a sesiuni
nln. uzinele Moscovei, de vechi bol- DELHI 22 (Agerpres). in a Demisiei economice O.N.U. pentru Eismpa
după-amiaza zilei de 21 apri
c in s tită în lu m e a î n tr e a g ăIn sala cu peste 10.000 de şevlci, tineri, şcolari. El au cin-
lie, a avut loc cea de-a 3-a
locuri a palatului s-au adunat stit memoria luminoasă a Iui PRAGA 22 (Agerpres). — La sovietic, V. I. Lenin, a fost pre convorbire între J. Nehru, pri MOSCOVA 22 (Agerpres) — după război un^exemplu de co-
muncitori din întreprinderile şi V. I. Lenin cu prilejul celei de-a 21 aprilie a avut loc la Praga zentat de Jiri Hendrych, mem mul ministru al Indiei, şi Ciu TASS anunţă : N. S. Hruşciov, laborare rodnică între ţările eu-
de pe şantierele din Moscova, 90-a aniversări a naşterii sale. şedinţa festivă consacrată celei bru 'al Biroului Politic şi se En-lai, premierul Consiliului de preşedintele Consiliului de Mi- ropene în problema dezvoltării
colhoznici din regiunea Mosco- Au fost depuse numeroase flori de-a 90-a aniversări a naşterii cretar al G.G. al P.G. din Ce Stat al R.P. Chineze, care a niştri al U.R.S.S. a adresat Iui şi întăririi legălurilor economi-
vei, oameni de ştiinţă şi cultu şi coroane. Iui V. I. Lenin. La şedinţă au hoslovacia. sosit în India la invitaţia lui Tomasso Notarangeli, preşedin- ce şi tehnico-ştiinţifice. Rolul şî
ră, ostaşi ai armatei sovietice participat membrii Biroului Po Nehru. tele celei de-a 15-a sesiuni a însemnătatea Comisiei economi-
şi aî flotei maritime militare, Mausoleul a fost vizitat de litic al C.G. al Partidului Co 'k Comisiei economice O.N.U. pen- ce O.N.U. pentru Europa creş-
tineri. asemenea de ambasadori şi munist din Cehoslovacia în frun In seara aceleiaşi zile, Pan tru Europa, şi lui S. Tjomioja, te şi mai mult în prezent, cînd
membri ai ambasadelor ţărilor te cu Antoniq Novotny, prim-se- SOFIA 22 (Agerpres). La .21 Ţi-li, ambasadorul R.P. Chine secretarul executiv al acestei ideea coexistenţei paşnice capă-
in prezidiu au luat Ioc con socialiste. Au fost depuse co aprilie a avut ioc la Sofia o ze în India, a oferit o mare re comisii, un mesaj de salut în tă noi şi noi adepţi in întreaga
ducătorii partidului comunist şi roane din partea ambasadorilor cretar al C.C. al P.G. din Ceho adunare festivă consacrată celei cepţie în cinstea lui Ciu En-lai. care urează participanţilor la lume.
ai guvernului sovietic, vechi Albaniei, Bulgariei, Cehoslova slovacia, membrii guvernului, de-a 90-a aniversări a naşterii La recepţie au participat S. sesiune succes în rezolvarea sar-
bolşevici care l-au cunoscut pe ciei, Chinei, R. P. D. Coreene, conducători ai organizaţiilor de iui V. I. Lenin. Raăhalcrishnan, vicepreşedinte cini lor pe care le are de înde Uniunea Sovietică, scrie N. S.
Lenin şi au lucrat împreună R. D. Germane, R. P. Mongole, rbasă, reprezentanţii opiniei pu le Indiei, şl J. Nehru, primul plinii sesiunea. Hruşciov, luptă cu consecvenţă
cu eî. Poloniei, Romîniei, Ungariei şi blice din capitala R. Cehoslova Din prezidiu) ales la aduna ministru al Indiei. pentru dezvoltarea continuă a
R. D. Vietnam. ce. La şedinţă a participat de rea festivă au făcut parte Todor Acest organ economic inter legăturilor culturale, economice
Şedinţa festivă a fost deschi asemenea M. V. Zimeanin, am Jivkov, prim-secretar al C.G. al naţional util, se spune în me şl tehnico-ştiinţifice existente în
să de M. Suslov, membru a! Tot la 22 aprilie ambasadorul basadorul extraordinar şi pleni Partidului Comunist Bulgar, saj, constituie în perioada de tre toate ţările Europei, consi-
Prezidiului şi jeretar al C.C. al Ghanei în Uniunea Sovietică, potenţiar al U.R.S.S. în R. Ce Anton lugov. preşedintele Con derînd aceste legături drept unul
P.C.U.S. .lohn Banks Elliot, a depus Ia hoslovacă. siliului de Miniştri al R. P. Proiectul de rezoluţie sovietic din factorii principali care con
Mausoleul din Piaţa Roşie o co Bulgaria, Dimităr Ganev, pre prezentat spre examinare Consiliului tribuie la cauza păcii şl colabo
Raportul a fost prezentat de roană de flori. Raportul consacrat celei de-a şedintele Prezidiului Adunării rării prieteneşti între state.
Otto Kuuslnen, membru a! Pre- 90-a aniversări a naşterii fonda Populare, membrii Biroului Po economic şi social al O.N.U.
— ———- ——------- CKsăSSj------------------------ torului Partidului Comunist al litic al G. G. al P. G. Bulgar, Preşedintele Consiliului de
Uniunii Sovietice şi al statului membrii guvernului şi I. K. AAiniştri al U.R.S.S. îşi exprimă
Prihodov, ambasadorul U.R.S.S. speranţa că cea de-a 15-a sesi
Lucrările Comitetului celor I© state în R. P. Bulgaria. . NEW YORK (Agerpres). Iocvente binefacerile materia une a Comisiei economice
TASS anunţă: La 20 aprilie, le pe care le-ar obţine întrea O.N.U. pentru Europa, respec-
peíatrai dezarm are Raportul „Epoca noastră este A. A. Sobolev, reprezentantul ga omenire şi în primul rînd tînd principiile coexistenţei paş
epoca victoriei leninismului“, a permanent al U.R.S.S. la O.N.U., popoarele ţărilor slab dez nice, va aduce un aport impor
fost prezentat la adunare de a prezentat spre examinare voltate de pe urma dezarmă tant •Ia cauza întăririi acestei
Encio Staicov, membru al Bi colaborări şi, prin aceasta la
roului Politic al C.C. al P.G.
Bulgar.
GENEVA 22 (Agerpres). liza fără control şi că nici o ferior chiar nivelului forţelor BERLIN 22 (Agerpres). — Consiliului economic şi social rii, reprezentantul U.R.S.S. a cauza întăririi păcii în întreaga
Corespondentul special al agen măsură de control nu va avea armate ale Statelor Unite ale Mii de berlinezi au participat al O.N.U. proiectul de rezolu declarat că dezarmarea tota
ţiei TASS transmite: La şedin un caracter real înainte de a se Americii, absurditatea acestui la 21 aprilie la şedinţa testivă ţie „Cu privire la studierea lă ar putea deschide cu ade lume.
ţa din 21 aprilie a Comitetului aplica măsurile pentru dezarma motiv a devenit evidentă pentru consacrată celei de-a 90-a ani aspectelor economice şi socia vărat o epocă nouă în dez
celor 10 state pentpu dezarmare re. Totuşi, principiile generale toată lumea. versări a naşterii lui V. I. Le- le ale dezarmării totale şi voltarea economică a ţărilor -o —
a continuat discutarea propune expuse de Eaton nu se pot a- nin. Participanţii la şedinţa fes generale“. In declaraţia în le Asiei, Africii şi Americii La
rilor prezentate Comitetului spre plica la măsurile concrete de In încheiere şelul delegaţiei tivă au întîmpinat cu căldură a- gătură cu această problemă tine. Semne de declin
examinare. Răspunzînd repre care a vorbit delegatul ameri sovietice a amintit că încă în pariţia în prezidiu a lui Walter reprezentantul U.R.S.S. a re
can. martie 1958 guvernul sovietic a Ulbricht, Heinrich Rau, A. Neu- levat că propunerea delegaţiei In încheiere, A. A. Sobolev, în industria S.U.A.
zentanţilor ţărilor occidentale propus încheierea unul larg a- mann, W. Stoph, H. Warnke, sovietice decurge din rezolu a atras atenţia membrilor Con
Nosek, reprezentantul Cehoslo Amintind declaraţia reprezen cor-d internaţional cu privite Ia E. Honecker şi a altor condu ţia adoptată în unanimitate de siliului asupra faptului că de NEW YORK 22 (Agerpres).
vaciei, a explicat că delegaţiile tantului S.U.A. că Statele Unite interzicerea folosirii spaţiului cători ai Partidului Socialist cea d'e-a 14-a sesiune a Adu legaţia sovietică ţine seama Sub titlul „Manifestări de de
ţărilor socialiste se pronunţă în ale Americii nu sînt dispuse să cosmic în scopuri militare. Ia li Unit German, precum şi a lui nării Generale, în care este de complexitatea şi diversita clin în industria S.U.A.“, cores
favoarea unui control internaţio renunţe Ia a folosi primele arma chidarea bazeior de pe terito M. G. Pervuhin, ambasadorul aprobată ideea dezarmării ge tea problemelor legate de as pondentul din New York al zia
nucleară, V. A. Zorin a declarat riile străine şl Ia colaborarea extraordinar şi plenipotenţiar nerale şi totale şl se sublinia pectele economice şi sociale rului vest-german „Deutsche
nal efectiv şi riguros asupra că în legătură cu această po internaţională în domeniul stu al U.R.S.S. în R. D. Germană, ză că problema dezarmării ge ale 'dezarmării şi de aceea Zcitung“ relevă noile semne de
măsurilor cu privire Ia dezar ziţie negativă a Statelor Unite dierii spaţiului cosmic. şi a generalului colonel I. I. nerale şi totale este cea mai consideră că acest lucru poa criză care planează asupra eco
marea generală şi totală şi con se pune întrebarea dacă nu lakubovski, comandantul trupe importantă problemă care stă te fi înfăptuit numai de O.N.U. nomiei Statelor Unite. După
sideră că instituirea unui astfel cumva, în anumite condiţii, Sta Această propunere sovietică a lor sovietice din Germania. cu contribuţia activă a state cum arată el industria de auto
de control nu poate fi numai în tele Unite intenţionează să în corespuns intereselor tuturor ţă în prezent în faţa lumii. In lor !membre ale acestei orga mobile din S.U.A. a început şă-
interesul unui stat sau a unui trebuinţeze primele arma nu rilor. Totuşi, ea a fost respinsă Raportul consacrat celei de-a ultima analiză, a continuat nizaţii. In numele delegaţiei so sî reducă din nou producţia. S-a
grup de state. cleară. de S.U.A. şi aliaţii lor. Ea a 90-a aniversări a naşterii lui A. A. Sobolev, de rezolvarea vietice reprezentantul U.R.S.S. anunţat de-acum că lunile viitoa
fost respinsă numai pentru că V. I. Lenin a fost prezentat de problemei dezarmării depinde şi-a exprimat speranţa că re ver fi închise cîteva fabrici iar
Cuvîntarea reprezentantului In legătură cu aceasta, V. A. Erich Honecker, membru al Bi direcţia în care va evolua lu propunerea sovietică va fi e- celelalte vor lucra numai cu 60
Zorin a menţionat că în trecut Statele Unite ale Americii n-au roului Politic al C.G. al P.S.U.G. mea. xaminată cu atenţie şi inclu la sută din capacitatea lor de
Statelor Unite ale .Americii. Ea cînd U.R.S.S. ridica problema să pe ordinea de zi a celei producţie. Peste tot — scrie co
ca puterile nucleare să-şi asu dorit să renunţe Ia numeroasele —o — Sarcina, Consiliului economic de-a 30-a sesiuni a Consiliului respondentul ziarului „Deutsche
ton a demonstrat că delegaţia me această obligaţie, puterile economic si social. Zeiturfg“ — au început conce
sale baze dispuse pe teritorii Solîgorsk — un şi social, a declarat el, este să dieri iar altele se aşteaptă în
americană nu Intenţionează să occidentale declarau de obicei viitor.
străine în imediata apropiere a nou oraş sovietic ajute popoarele să-şi dea sea
discute măsurile concrete cu pri că ele nu pot renunţa ia folosi Delegafu! R. P. Romîne ales
frontierelor U.R.S.S. şl a altor MINSK 22 (Agerpres). TASS ma mai clar de perspective vicepreşedinte al Comisiei economice
vire ia dezarmarea generală şi rea armei nucleare, care ar pri- anunţă: Noul oraş Soligorslc
ţări socialiste. care va avea o populaţie ăe le dezarmării şi Consiliul nu
totală şi tinde ca şl pînă acum cînui prejudicii securităţii lor, 40.000 de locuitori ia naştere
Dacă puterile occidentale vor în sudul regiunii Minslc din poate să ignoreze această pro
să determine comitetul să exa întrucît Uniunea Sovietică deţi
manifesta nu in vorbe ci în fap blemă deoarece Carta O.N.U.
mineze măsurile de control îna ne superioritatea în domeniul
te preocuparea ca spaţiul cos prevede obligaţia de a contri
inte de a se li căzut de acord
mic să nu fie folosit niciodată
asupra măsurilor pentru dezar
în scopuri de război, a declarat
mare. torţelor armate şi al armamen V. A. Zorin, atunci ele trebuie Bielorusia, unde se construieş bui Ia ridicarea nivelului de a O .N .U . pentru Europa
V. A. Zorin, şeful delegaţiei tului clasic. Dacă nici în tre să renunţe ia abordarea unila te cel mai mare combinat de trai, Ia folosirea completă a
cut acest motiv născocit nu a terală a acestei probleme şi să potasiu din Uniunea Sovieti braţelor de muncă ale popu GENEVA (Agerpres). La şe lescu a arătat că vptuil unat$ft?
sovietice, a arătat că delegaţia putut convinge pe nimeni, acum, păşească pe calea rezolvării ra că. El va asigura cu îngrăşă laţiei şi la crearea condiţii dinţa din 21 aprilie a Sesiunii al membrilor Comisiei econc*r'(-
sovietică nu obiectează împotri cînd Uniunea Sovietică a hotă- dicale a tuturor problemelor de minte minerale nu numai Bie lor pentru progresul şi dezvol Comisiei economice a O. N. U. ce a O.N.U. pentru Europa con-,
va principiilor generale enunţa rit să-şi reducă efectivul forţe zarmării, adică pe calea dezar lorusia, ci şi Lituania, Leto tarea economică şi socială. Du pentru Europa, ca preşedinte a stituie o dovadă a bunelor ra
te de Eaton, că nici o măsură lor armate pînă Ia un nivel in mării generale si totale. nia, Estonia şi regiunile în pă ce a dovedit prin cifre e- fost ales Tomasso Notarangeli, porturi care există între R. P.
pentru dezarmare nu se va rea- vecinate din R.S.F.S.R. şeful delegaţiei Italiei. Ea pro Romînă şi ţările .membre ale co
punerea şefului 'delegaţiei en misiei.
Lucrările Conferinţei celor Opinia publică. din S.U.A lui şi al Comisiei pentru e- gleze, Robert Allan, propunere Şeiul delegaţiei romîne ă sub
zece state pentru dezarmare de nergia atomică“. Chiar şi cu susţinută de N. P. Firiubin, şe liniat că R. P. Romînă depune
la Geneva sînt urmărite cu noscutul senator democrat Hu ful delegaţiei sovietice, Gogu eforturi susţinute pentru promo
cea mai mare atenţie în în Rădulescu, ministrul. Comerţu varea principiilor coexistenţei
treaga lume. Acest lucru se bert Humphrey a declarat : lui, şeful delegaţiei Îf. P. Romî paşnice şî ca această politică
explică, în primul rînd, prin ne, a fost ales în unanimitate
faptul că la această conferin şi problema dezarmării „Se ştie bine că la Washing vicepreşedinte al Comisiei eco îşi găseşte expresia în lărgirea
ţă se discută rezoluţia pentru ton există, oameni care au ho- nomice a O.N.U. pentru Euro
dezarmarea generală şi tota tărît să nu permită încheierea pa. continuă a relaţiilor. sale eco
lă adoptată de Adunarea Ge
nerală a O.N.U. în septembrie arma nucleară. El reaminteşte cheierea unui acord asupra masiv al păcii, o adunare în unui acord cu privire la in In cuvîntarea rostită cu oca nomice şi tehnico-ştiinţifice cu
anul trecut pe baza planului concluziile celor cinci confe interzicerii experienţelor cu aer liber cu participarea unor terzicerea experienţelor nu zia alegerii sale, Gogu Rădu
sovietic prezentat de N. S. rinţe de la Pugwash la care arma nucleară. Dar negocie invitaţi din diferite ţări străi- cleare“. Ziarul „National Guar toate ţările indiferent de siste
Hruşciov. Adoptarea unor ho- s-au întrunit 112 specialişti din rile actualmente în curs la ne. In încheierea apelului se dian“ apreciază că „Moscova a mul lor economic şi politie.
tărîri în spiritul acestei rezo 23 de ţări şi menţionează ex Geneva sînt grav compromi spune: „Credem că a venit făcut atît6a concesii îneît nu
luţii ar constitui un pas de plozia atomică franceză din se de faptul că Statele Unite momentul ca oamenii simpli mai este posibil să se spu Mím entele din fîaresi da Sui
cisiv; în direcţia unei dezar Sahara pentru a arăta cit de au declarat că renunţă la sus să-şi facă simţită influenţa nă că ea este aceea care poar ü.n=rm$aa=rîi
mări eficiente, a lichidării a- urgent se impune încheierea pendarea experienţelor“. Şi în lor. In ei rezidă speranţele pă tă răspunderea impasului de
meninţării unui război atomic. unui acord nuclear care se continuare apelul cere : „să nu cii. Ei vor pacea, ei sînt cei la Geneva“, iar „Christian Sci Âu reînceput demonstraţiile împotriva
discută de 15 luni. „Dar, scrie îngăduim ca egoismul cîtorva care concep cum să se concre ence Monitor“ merge chiar pî regimului lisînmanist
Poporul american, interesat ei, nu se poate spera într-un interesaţi în continuarea tizeze idealul păcii“. nă la a spune că „opinia pu încăierare între membrii parlamentului
ca şi popoarele din restul lu acord la Geneva atîta timp cit cursei înarmărilor să aducă blică este de partea Mosco
mii în preîntîmpinarea unui presiuni pentru continuarea atingere cauzei păcii“. Potrivit institutelor speciali vei. Popoarele nu vor experien SEUL 22 (Agerpres). In di demisia lui Li Sîn Man şi pro-
război nuclear, acordă aceeaşi experienţelor nucleare vor zate în sondarea opiniei pu ţe atomice. Dacă Statele U- mineaţa zilei de 22 aprilie în testînd împotriva atacurilor bar
atenţie conferinţei de la Ge continua să fie exercitate eu Filiala din San Francisco a parlamentul sud-coreean, întru bare ale poliţiei cărora le-au
neva. Faptul că reprezentanţii „Asociaţiei unitare pentru jus blice, opt americani din zece nite vor reîncepe experienţe- nit în şedinţă extraordinară pen căzut victimă aproape 1.000 dc
săi la această conferinţă, îm succes asupra Casei Albe şi a tiţia socială“ a luat iniţiativa tru analizarea evenimentelor se sud-coreeni.
preună cu ceilalţi delegaţi oc Congresului de către Ministe unui marş al păcii, împotri consideră interzicerea expe- ie, opinia publică va lovi pu- rioase din ultimele zile, au iz
cidentali, se situează pe o po rul de Război, Comisia pentru va armelor nucleare, la care bucnit incidente între deputaţii Comentînd situaţia din Co
ziţie negativă faţă de orice energia atomică şi de un mic au participat mai multe sute rienţelor cu arma nucleară ternie în Washington“. Ace- partidului liberal de guvernă- reea de sud, corespondentul din
propunere prevăzînd renun grup de consilieri ştiinţifici ca de persoane. Ca urmare a a- m înt, şi ai partidului democrat Seul al agenţiei Reuter sublinia
ţarea la arma nucleară, este re împing S.U.A. să înfrunte cestei manifestaţii, care a stîr- drept măsura cea mai urgen- laşi ziar, reluînd păreri expri- de opoziţie. După cum transmi ză că pe străzile capitalei sud-
întîmpinat cu dezaprobare de riscul unor noi experienţe“. nit un viu interes, a fost dat te agenţia France Presse, atunci coreene continuă să patruleze
numeroase cercuri şi persona „Interzicerea imediată a încer publicităţii un apel în care tă şi cea mai importantă. Zi mate de diplomaţi occidentali, cînd ministrul de Război a în care blindate şi trupe. Reşedin
lităţi din viaţa' publică ame cărilor nucleare ca prim pas se spune: „Dat fiind că con cercat să arunce răspunderea ţa lui Li Sîn Man este încon
ricană. Informaţiile ce parvin spre dezarmare“, S'ste măsura ferinţa la nivel Înalt se apro de zi mii de scrisori în acest afirmă că dacă S.U.A. ar re- pentru victimele represiunilor li- jurată de tancuri, posturi de mi
din Statele Unite arată că se care' se impune neîntîrziat, a- pie, noi considerăm că trebuie sînmaniste asupra manifestanţi traliere şi baraje de sîrmă ghim
înmulţesc tot mai mult pro firmă Cyrus Eaton. să procedăm la noi acţiuni sens sînt trimise Casei Albe începe experienţele, Adunarea lor, deputaţii partidului de o- pată. în cursul nopţii de joi spre
testele împotriva uneltirilor a- pentru pace mai importante şi poziţie au protestat şi în scurt vineri s-a anunţat moartea a
celor grupuri influente care Părerea exprimată de Eaton cu un caracter mai general“. şi ziarelor. In una dintre a- Generală !ş, O.N.U. ar fi ime timp între membrii parlamen încă 7 demonstranţi care erau
dictează actuala politică ame îşi croieşte drum în Statele A fost apoi organizată o „zi cestea publicată în „Christian diat convocată în sesiune ex tului s-a produs o încăierare. grav răniţi astfel îneît numă
ricană în problema dezarmă Unite. Ea se întîlneşte expri Science Monitor“ din partea u- traordinară şi ar condamna în Şedinţa a trebuit să fie suspen rul morţilor, potrivit cifrelor gu
rii. mată în presă cît şi în sînul de studiu“ Ia care au fost dată. vernului, este acum de 118, iar
a numeroase organizaţii. Ast invitaţi reprezentanţi ai biseri nui profesor de la Universita majoritate acţiunea S.U.A. Şi cei al răniţilor de aproape 600.
Intr-o lungă scrisoare adre fel, tot „New York Times“ re cilor, sindicatelor, organizaţii tea' din Pennsylvania se spu cunoscutul ziarist Walter Lipp- Pe de altă parte, potrivit re După cum transmite agenţia
sată ziarului „New York Ti levă apelul adresat preşedin lor pentru pace şi altele pen latărilor agenţiilor de presă, în Reuter, ca urmare a situaţiei
mes“ cunoscutul industriaş telui S.U.A. de „un anumit nu tru a defini „principiile comu ne „Cu un sentiment de pro- mann se arată preocupat de Coreea de sud au reînceput de tulburi din ţară preţurile ali
Cyru^ Eaton exprimă părerea măr de directori sau redac- ne şi un plan unificat“. Prin monstraţiile împotriva regimului mentelor cresc cu repeziciune
sa cu privire la stadiul actual tori-şefi de ziare“. Apelul spu tre formele de acţiune suge f.undă dezamăgire şi indignare rezoluţia adoptată de guver- lisînmanist Agenţia United iar autorităţile au început ra
al problemei experienţelor cu ne printre altele: „Progresul rate se preconizează un con Press Internaţional transmite că ţionalizarea distribuirii orezului,
în direcţia dezarmării depin gres al păcii cu prilejul con trebuie constatat că în State- nanţii de la Washington. „Po- 20.000 de persoane au organizat principalul aliment aî populaţiei
o nouă demonstraţie în oraşul sud-coreene. Bursa neagră este
le Unite există un grup de oa Iiticienii americani, Scrie el, nu încion, Ia vest de Seul, cerînd mai activă ca orieînd.
meni dispunînd de o mare in- ţin seama de consecinţa ma-
fluenţă şi putere care nu vor joră a concesiilor făcute de U-
dezarmarea şi care încearcă să niunea Sovietică“./ Această
pună obstacole explozive în „consecinţă majoră“ este; po-
calea tuturor drumurilor ca- trivit Iui Lippmann, faptul că
re duc spre interzicerea ex „Uniunea Sovietică a convins
perienţelor cu arma nucleară“. uriaşa majoritate a popoarelor
Ziarul „New York Post“ spune lumii că ea doreşte în mod
sincer să pună capăt experien-
că aceşti oameni sînt „aven- ţeior cu arma nucleară“.
de într-o mare !măsură de în ferinţei la nivel înalt, un marş furierii din sînul Pentagonu- A. B.
gedaeţia gi a dministraţia z ia ru lu i: ştr. 6 M a rtie n r. 9. T e le fo n : 1 8 8 j 189 1 75. Taxa plătită în num erar conform aprobării D irecţiunii Generale P .T .T .R , nr. 263.320 din 6 noiembrie 1949. — T ip a ru l: întreprinderea Po ilgrafică „1 M a i“ — Deva.