Page 82 - 1960-04
P. 82
Pag1. 2 DRVMUE m &IM im ULUI Nr 1559
Animalele - tezaur al gospodăriei colective
Creşterea anim alelor — Să extin d em e x p e rie n ţa pozitivă în
Izvorul veniturilor m ari creşterea şi în g rijire a an im alelo r
Ramura zootehnică, îmbinată 1.000 vaci şi juninci, 9.000 oi r’"« Întrecerea dintre gospodăriile agricole colective pentru dezvoltarea sectorului zootehnic •-•-»-0-O-U-9 +-0-Q-9 9' » îngrijind şi hră
armonios cu ramura vegetala, şi numeroase scroafe. nind cu pricepere
tace ca producţia agricolă să a trezit in rîndu- animalele, ingriji-
se dezvolte multilateral, să se Atenţie deosebită au acordat torul-mulgător Sze-
folosească din plin condiţiile colectiviştii creării de ferme nu rile colectiviştilor un interes deosebit. Fiecare preşedinte, brigadier zootehnic, sau in g rijito r-m u lg ă to ise stră gedi Martin de
agroclimatice locale, mijloacele mai din animale de rase pro :duiesc să obţină succese tot mai ]r umoase in întrecere, doresc să afle noi metode cu privire la organiza la secţia Lă
economice şi braţele de munca ductive. puşnic a G.A.S.
rea fermelor, îngrijirea animalelor, asigurarea bazei furajere. Dorinţa aceasta a făcut pe mulţi colectivişti, să Mintia obţine zil
de care dispun unităţile agri Din experienţa unităţilor agri nic cile 16 litri
cole socialiste. Crescînd cît mai cole socialiste rezultă că creşte se adreseze ziarului nostru cu diferite întrebări în legătură cu cele mai di verse probleme ce privesc dezvoltarea laple de la fieca-
multe animale, în afară de lap rea animalelor este o activitate re vacă. El este
te, carne sau lînă, se obţine şi rentabilă, un izvor permanent şeptelului. Colectiviştii doresc să afle îndeosebi cum sînt organizate ferm elezootehnice, cum lucrează ingrifi- unul dintre îngriji-
un preţios îngrăşămînt natural de venituri. Cîteva exemple s-înt torii-mulgălori frun
necesar fertilizării solului, suficiente pentru a demonstra torii-mulgăiori eic. , . in gospodăriile a gricole de stat. taşi din gospodă j
practic că animalele aduc uni In scopul de a satisface aceste dorinţe ale unor colectivişti, ziarul nostru a solicitat unor lucrători din rie.
Avînd în vedere aceste con tăţilor socialiste sume mari de
siderente, problema care stă în bani, care contribuie la creşte Q.A.S. Petreşti să împărtăşească din experienţa lor. Iată pe scurt întrebările colectiviştilor şi răspunsurile lu
momentul de faţă în centrul rea fondului de bază, la bunăs
preocupărilor tuturor unităţilor tarea colectiviştilor. crătorilor din Q.A.S. P etreşti:
*-*-*¦4.4 4.4-4-4 *-*.4-
Tov. LUCREŢIA COSTA, pre- respectat cu stricteţe. Lunar, organi- hot şi 7 kg. furaje grosiere. Celelalte
şedinţa gospodăriei agricole CO- zSm consfătuiri de producţie, în care vaci, primesc alte raţii, în funcţie de
iective din Lăpuşnic, întreabă : analizam felul cum se desfăşoară producţia de lapte pe care o dau.
agricole socialiste este dezvol* Gospodăria agricolă colectivă — Cum este organizată mun munca, evidenţiem pe cei care au ob Vacile pe care Ie îngrijesc sînt mari,
tarea creşterii animalelor. Un din Pricaz, de pildă, vînzînd sfa ca la ierma zootehnică din ţinut rezultate deosebite şi sînt cri grase şi sănătoase. Aceasta este sa
10I deosebit în realizarea Sar tului cantităţi mari de produse G A S . Petreşti ? ticaţi cei care nu s-au preocupat su tisfacţia mea cea mai mare. Dar şi
cinilor izvorîte din Conferinţa animaliere a obţinut venituri ficient de sporirea producţiei de lapte, munca pe care o depun este răsplă
regională de partid în ceea ce care au permis ca în anul 1958 Tov. AVRAM CAZAN, direc- nu au respectat programul de grajd tită ; primesc lunar un salariu de peste
priveşte dezvoltarea sectorului să se împartă colectiviştilor la sau au avut altfel de lipsuri. Tot fii 1 . 0 0 0 lei.
torul G A S . Petreşti, răspunde:
— Ferma noastră, zootehnică cu
zootehnic revine gospodăriilor ziua-muncă în afara produselor prinde 126 vaci de lapte. 400 oi, 800 consfătuirile de producţie se dezbat Tov. ÎOAN DUR, brigadier Hrănind raţional animalei©
agricole colective. Folosind po agricole cîte 32 lei. Venituri de găini şi altele. Vacile sînt a- metode noi, fruntaşii împărtăşesc din zootehnic în G.A.G. Beriu, în obţinem producţii
sibilităţile mari de care dispun, peste lOO.OOt) lei au obţinut şi dăpostite în 3 grajduri, dintre care experienţa lor şi se iac numeroase treabă : mar! de lapte
ca şi ajutorul ce-1 primesc din colectiviştii din Beriu care au unul este prevăzut cu adăpători auto propuneri pentru îmbunătăţirea muncii.
partea statului prin credite, ^con vîndut statului 3.000 kg. brînză, mate. Pentru uşurarea aprovizionării cu — Cum este asigurată în La sfîrşfiul anului trecut (prin lu parea se execută zilnic la aceleaşi
diţii avantajoase de contractări 2.000 kg. lînă, peste 15.000 litri furaje, grajdurile sîrlt prevăzute cu Noi dăm o mare atenţie apoi, asi G.A.S. Petreşti ridicarea califi na decembrie), cînd am venit Ia sec ere. In acest fel, animalul s-a obiş
de animale şi produse animale, lapte, purcei şi miei. Sume tot linii decovii. In apropierea grajdurilor gurării bazei furajere. Anul acesta cării lucrătorilor din ferma zoo ţia Lăpuşnic a G.A.S. Mintia pentru nuit cu ele şi nu este de loc neli
atît de mari au mai încasai prin vom însiioza pentru fiecare cap de tehnică ? a munci ca îngrijitor-mulgător, a- niştit.
asistenţă zooveterinară gratuită, vînzarea produselor animaliere se află silozurile care au o capaci vacă furajată, cei puţin 1 2 tone de proape toate vacile erau slabe, bol
gospodăriile agricole colective colectiviştii din Gîrbova, Apoldu tate de 800 tone. porumb siloz. De asemenea, aven) Tov. IONEL OL.ARU, inginer nave şi c.u o producţie zilnică de lap Raţia vacilor este compusă din 7
pot şi trebuie să-şi dezvolte sec de Sus, Ilia, Cîlnic şi din multe asigurate furajele grosiere, borhotul, zootehnist în G.A.S. Petreşti, te ce nu depăşea 8 litri. Prost îngri kg. fin, 30 kg. tăieţei de sfeclă şi 2
torul zootehnic şi în special fer aUe unităţi. in activitatea gospodăriei noastre, concentratele industriale. răspunde: jite şi hrănite, vacile în lactaţie erau kg. concentrate. Dacă producţia du
mele de vaci. Pînă la' sîîrşituf dezvoltarea sectorului zootehnic ocupă istovite, iar cele care fătau dădeau lapte zilnică depăşeşte 15 litri, noi
anului curent, în gospodăriile Aceste venituri s-au obţinut un ioc important. Principiul gospo Tov. SALCAU SÎMION, în- — Ridicarea calificării lucrătorilor produşi slabi dezvoltaţi. administrăm în raţie mai multe con
agricole colective, la fiecare 100 mai ales acolo unde animale dăririi chibzuite slă la baza organi grijitor-mulgător în gospodăria de Ia ferma zootehnică este o proble centrate. Raţia o administrăm va
hectare de teren trebuie să fie lor li s-au creat cele mai bune zării muncii^ A te gospodări chibzuit, mă importantă. De aceasta depinde Lotul de 1 1 vaci pe care l-am luat cilor în două tainuri, dimineaţa şi
asigurată o încărcătură de 35 condiţii de îngrijire şi hrănire. înseamnă în primul rînd. să lucrezi Colectivişti intreah® — în mare măsură atît buna îngrijire a eu în primire nu se deosebea cu ni scara. Ordinea de administrare a fu
bovine din care 16 vaci de lap Aşa, de pildă, la G.A.G. din astfel, ca ferma zootehnică să fie ren l u c r a t o r i din G. A. §. animalelor cît şl producţia pe care o mic de celelalte în ceea ce priveşte sta rajelor în hrană se păstrează întot
te, 100 capete ovine, 45 porcine Cîlnic, animalele sînt hrănite tabilă. Ce-am făcut noi în acest scop ? dau. La noi, toţi lucrătorii din fer rea lor corporală şi producţia de lapte. deauna neschimbată deoarece în acest
din care 8 scroafe fătătoare şî numai pe bază de raţii în care Mai întîi am dezbătut pianul de pro răspund mele zootehnice au urmat cursurile Mi-am dat uşor seama că atunci, la fel animalele’ îşi păstrează polta de
150 păsări. intră foarte mult porumb-siloz. ducţie pe întregul an cu foţi lucră organizate de gospodărie în cadrul această secţie, sectorul zootehnic era mîncare. Fiecărei vaci îi dăm întîi
Tocmai acest lucru a permis co torii fermei. Apoi, pianul a fost de colectivă din Obrejă, pune ur învăţămîntului agrozootehnic. Acest neglijat într-iln mod cu totul de ne- fin apoi concentrate, o adăpăm cu
Condiţiile naturale ale regiu lectiviştilor să obţină 2.700 li falcat pe brigăzi, echipe şi pe fiecare mătoarea întrebare: lucru a făcut ca Îngrijitorii de ani permis. Văzînd acestea, m-am apu apă proaspătăt far pe urmă îi dăm
nii noastre pun la dispoziţie pă tri lapte pe cap de vacă fura îngrijiior-muigăfor. Defalcînd planul male să-şi ridice nivelul cunoştinţelor, cat să muncesc cu toată răspunde să consume borhotul de sfeclă. In
şuni cu o bogată compoziţie jată. Valorificînd cea mai. mare pînă la fiecare îngrijitor-mulgător, aţii — Cum reuşesc îngrijitorii- să cunoască cele mai bune metode de rea. Vacile erau doar de rasă bună timpul verii, fiindcă nu avem păşu
floristică şi favorizează în mare parte a produselor obţinute de anual, trimestrial, lunar şl zilnic, noi mulgători din G A S . Petreşti muncă şi să aplice în practică cele şi ştiam că dacă sînt hrănite bine, ne suficientă, asigurăm animalelor
măsură creşterea' animalelor. In la animale, colectiviştii .din Cîl am făcut cointeresaţi în sporirea pro sâ obţină producţii mari de învăţate. Dar aceasta nu este totul. pot sâ dea producţii mari. împreună masă verde prin Conveer compus din
gospodăriile agricole colective nic au obţinut în anul trecut nu ducţiei de lapte pe flecare dintre ei. lapte ? Noi organizăm deseori lecturi din re cu conducerea secţiei am alcătuit lucernă, trifoi şl ovăz.
situate pe lunca Mureşului, tre mai din ramura zootehnică ve Se ştie că salarizarea fngrijiforiior- viste de specialitate, urmate de discu un program de grajd şi am stabilit
buie să se crească vaci din rase nituri de 216.426 lei. mulgători se face după cantitatea de Tovarăşa MARÎA GRIGORAŞ, ţii, organizam schimburi de experien- raţiile de. furaje necesare vacilor, Hrănind îrt acest fel animalele eu
care dau o producţie mare Iapte mulsă. Acest lucru stimulează îngrijitoare-mulgătoare fruntaşă diferenţiate cantitativ, tinînd seama obţin in momentul de faţă de la cele
de lapte şi carne. In gospodării Puterea economică a gospodă la G.A.S. Petreşti, răspunde: fă între îngrijitorii fruntaşi S 1 cei nou de greutatea corporală şi producţia 8 vaci din iotul meu, dare sînt în
le colective din jurui centrelor riei colective constă în dezvol obţinerea unor producţii mari de. lap angajaţi, demonstraţii practice etc. Nu de lapte. lactaţie, 16 litri lapte zilnic. Vaca
muncitoreşti, trebuie crescute tarea ei multilaterală. Iată de te, dezvoltă conştiinţa fiecărui lucră — Eu am în grijă 12 vaci. Majo „Sugar" 124 care este Ia a 6 -a lac
vaci producătoare de cît ' mai ce, pentru a realiza venituri tor, ii face interesat într-o îngrijire cît ritatea acestora dau o producţie mare odată, tov. Marla Grigoraş, îngriji
mult lapte. mari şi pentru a face tot mai mai bună a animalelor. de laple. De pildă, vaca „Rujana" dă toare-mulgătoare fruntaşă, a vorbit des
îmbelşugat traiul colectiviştilor, zilnic 24 litri lapte, vaca „Codana“
Mergînd pe linia înfăptuirii a- trebuie dezvoltată cu deosebire La noi, fiecare îngrijitor-mulgător 20 litri lapte, vaca „Dora“ 18 litri pre experienţa ei în obţinerea unei
cestor sarcini, în acest an, co ramura creşterii animalelor. are în grijă cîte 1 2 vaci de lapte. lapte zilnic etc. Cum reuşesc să mulg producţii mari de lapte, a demonstrai
lectiviştii şi întovărăşiţi! din re Trebuie să amintim apoi că munca se atîta lapte de la o vacă, în, fiecare pr/actic cum se poate face acest lu
desfăşoară după un program zilnic, zi ? in primul rînd. eu respect cu cru. De fiecare dată, aceste schim
buri de experienţă s-au demonstraţii
practice s-au bucurat de un viu interes
giunea noastră acordă o atenţie Peste 14.000 lei venituri stricteţe programul de grajd,' servesc în rîndul îngrijitorilor mulgători. La noi, programul de grajd înce- taţie, dă zilnic 2 3 _ 2 4 litri lapte.
deosebită dezvoltării sectorului de îa o singură vacă vacilor tainurile conform raţiei şi la In ridicarea calificării, acesle pro pe de la ora 5 dimineaţa şi toate
zootehnic. Dirn fonduri proprii aceleaşi ore, respect orele de îngrijire lucrările de curăţire a grajdului, a SZEGEDI MARTIN
şi din credite acordate de stat, corporală, de adăpat şi odihnă. Mulg cedee au dat la noi cele mai bune îngrijitor-mulgător Ia G.A.S,
ei şu cumpărat pînă acum peste vacile de două ori pe z i : dimineaţa rezultate. Desigur nu sînt singurele. animalului, mulsul, ţirănirea şi adă
Ia ora 6 şi seara ia ora 18. înainte Consfătuirile de producţie lunare au Mintia
de muls, iac masajul ugerului. După întotdeauna pe lingă caracterul de a-
Cifre şi fapte Este cunoscut faptul că veni „Buna“, de pildă, am realizat fiecare muls, măsor laptele obţinut. Respecîînd programul de g r a jd
turi mari se pot realiza numai anul trecut 5.132 litri lapte, de Acest lucru mă ajută să stabilesc ra naliză şi un pronunţat caracter de
• In scopul creşterii şi dez de la animalele de rasă şi nu ia vaca „Ştiinţa" 4.750 litri, iar schimb de experienţă.
voltării sectorului zootehnic în mai în căzu! cînd ele sînt bine de la vaca „Manda" 4.350 litri
gospodăriile agricole colective, îngrijite şi hrănite raţional. A- lapte. Cu o producţie de peste ţia zilnică de furaje în raport cu pro In răspunsurile -pe care lucrătorii Sînt îngrijitor-mulgător la G.A.G. dă zilnic cîte 14—15 litri de lapte.
colectiviştii din regiunea noa cestor probleme noi le-am acor 4 000 litri lapte anual avem in ducţia de lapte. Şi după cum Ie hră din G.A.S. Petreşti le-au trimis re Pricaz. Am în primire 1 2 vaci de La fel vaca „Lunaia".
stră au cumpărat de la înce dat cea mai mare atenţie. In gospodăria noastră un număr nesc, aşa este şi producţia de lapte. dacţiei noastre, şi-au manifestat cre lapte. Cele mai multe din lire ele sînt
putul anului şi pînă în prezent primul rînd am avut grijă să însemnat de vaci. Vaca „Rujana", spre exemplu, care dinţa că cele împărtăşite v o r ' fi de la prima sau la a doua tătare. Cu Nu de la început însă, producţia
din credite acordate de stat şi înlocuim toate vacile care dă are o greutate de peste, 750 kg. şi folos colectiviştilor in creşterea şi toate acestea, producţia de lapte este de lapte la aceste vaci a fost de 14—
din fonduri proprii, 1.048 vaci deau o producţie scăzută de Dacă calculăm valoarea lap dă zilnic 24 litri lapte, primeşte în îngrijirea animalelor. destul de mare. Vaca „F-'iorica“ spre 15 litri zilnic. Aceasta, pentru că nici
şi juninci, 9.496 oi şi 153 lapte şi să oprim pentru repro telui şi a celorlalte produse lac fiecare zi 4 kg. concentrate industria exemplu, este după prima fătarc, dar cu nu prea ştiam cum să le îngrijesc.
scroafe. ducţie viţeiele provenite de la tate, obţinută în anul 1959 de la le, 60 kg. porumb-siloz, 40 kg. bor- M-am sfătuit atunci cu inginerul zoo
vacile de mare productivitate. vaca „Buna“ constatăm că în- tehnist din gospodăria noastră şi el
o Pentru a asigura anima Aceleaşi criterii le-am avut în tr-un singur an ea a adus gos
lelor hrană suculentă şi în tim vedere şi atunci cînd am cum podăriei un venit de peste r«0 ©î mi-a împărtăşit multe metode bune.
pul iernii, întovărăşiţii şi colec părat vaci. 14.000 lei. — Să nu uiţi că respectarea cil
tiviştii vor cultiva anul acesta
porumb siloz pe o suprafaţă de In felul acesta, am reuşit ca Crescînd numai animale de B R I G A D I E R A- y\/\/VW VW W -' stricteţe a programului de grajd —
pfiste 7.000 hectare. toate cele 74 vaci de lapte de rasă, Îngrijindu-Ie şi hrănindu- mi-a spus el — are un rol deosebit.
care dispune gospodăria acum !e raţional, vom face ca gospo
o in anul trecut, membrii gos să dea o producţie de 10-20 li dăria noastră să devină tot mai Am ţinut seama de acest sfat. Am
podăriilor agricole colective din tri lapte zilnic. Unele dintre a- puternică, tot mai înfloritoare.
regiunea noastră au construit cestea au dat o producţie de început să fiii perseverent, să respect
pentru animale numeroase adă lapte şi mai mare. De Ia vaca KRAMPULTZ IOAN
M ergea pe drumul Gălzii de a- J n seara aceleiaşi zile, in bi- grifim aşa cum se cuvine vacile, programul. Dimineaţa, la ora 5, pre
preşedintele G.A.C. Cîlnic Jg. roul directorului gospodăriei dar, bineînţeles, cu condiţia ca dvs. iau vacile de la paznicul de noapte,
^ x js. proape o oră, Era tăcută şi erau adunaţi mai mulţi lucrători de să ne ajutaţi şi să ne arătaţi cum intre 5 şi 6 hrănesc vacile cu primul
L ingindurată. De cînd plecase de la ;a ferma de vaci. Printre el se a- anume să le întreţinem. tain. Înainte de muls, care începe do
< Trustul gostat din Alba lulia, o ţ[a şi zootehnista Costin Toia. îegulă la ora 6 , fac masajul ugerelon
< frăminta intr-una cuvintele direc- -fc
} torului: „Te duci să lucrezi ca — Nu ie supăra, tovarăşă, spu- i oamenii mai sus amintiţi, ini-
posturi. Astfel, pentru vaci ei ( zootehnista. Ai sarcina să-i sprijini se intr-un iirziu zootehnista, după preună cu alţi ciţiva, au por-
au dat în folosinţă 8 6 grajduri / pe oamenii noştri de la Galda ca Ce Margareta Berceanu le arătă nit la treabă. îmbărbătaţi de tehui-
noi şi au amenajat alte 62 graj
duri. Munca mi-a fost din plin > să pună pe picioareferma de vaci scopul venirii sale şi planul ce-l ciatiă( încadrată între timp pe pos-
răsplătită
e Membrii gospodăriei agri gospodăriei. Sînt sigur că dum- avea în legătură, cu ferma de vaci. tul de brigadier zootehnic), mun
cole colective „Drumul lui Le-
neata Vei reuşi, tovarăşă Berceanu". Noi am hotărtt să vindem vacile ceau de zor, fără preget. Această \
Primise sarcina, nimic de zis, ş i le vom vinde pentru că nu-s de era mereu în mijlocul lor. C a, spri
nin“ din GeoagiU, vînzînd sta însă părăsise biroul directorului oa jinul ei, la grajd s-a făcut un pro
tului pe bază de coniract 52.000
litri lapte, au obţinut venituri Muncesc ca îngrijitor-mufgă- Nu cunoşteam îndeajuns de bine recum neîncrezătoare in forţele sa ZG O T E fiN IŞT I gram, în cadrul căruia au fost
în valoare de 67.600 lei. tor la gospodăria agricolă co- ce metode zootehnice de hrăni- le. Frămîntată de gînduri, Marga FRUNTAŞI stabilite orele la care să se facă
iectivă din satul Gîrbova, raio reta Berceanu tinăra absolventă a hrănirea animalelor, curăţenia cor
e Colectiviştii din satul Au nul Sebeş, de'mai mulţi ani. In re şi îngrijire a animalelor să
rel Vlaicu s-au angajat să ob fiecare an consiliul de condu aplic. Dar, nu m-am dat bătut. Şcolii medii zootehnice din Iaşi, nici porală, adăpatul, mulsul etc.
ţină de pe fiecare hectar culti cere al gospodăriei mi-a încre Am participat cu regularitate la
vat cu porumb-siloz cel puţin dinţat sarcina să îngrijesc o învăţămîntul zootehnic, am citii nu băgă de seamă că ajunsese Ia rasa care să corespundă condiţiilor Brigadiera muncea şi ea, cot. la
50.000 kg. masă verde. grupă formată din 10 vaci. La ori de cîte ori aveam timp li
început, trebuie să mărturisesc, ber materiale pe această temă a- gospodăria de stat din Galda. unde de aici. Şi-apoi, să fim Iertaţi / dar r,ot cu îngrijitorii nmlgălori. Le a-
am întîmpinat unele greutăţi. părute în presă sau în diferite
broşuri. In felul acesta am reu avea să muncească de acum. din moment ce un lucru nu-ţi adu răta practic cum trebuie hrănite, a-
şit să însuşesc şi apoi să aplic
în îngrijirea animalelor cele rnai ? ce destul folos, de ce să nu te des dănate şi mulse vacile. Luind e-
potrivite metode zootehnice. Cu cotoroseşti de el 7 xemple din cărţile şi revistele de
ajutorul lor am obţinut o pro S ă tot fi fost ora primului, cînd specialitate citite, ea căuta întotdeau
ducţie sporită de carne şi lapte. sosi la gospodărie. La sediu Zootehnistei l-au mai ţinui iso na. in timpul orelor libere, să le
Bunăoară, anul trecut, de la nu găsi pe nimeni. Isi îndreptă a- nul ciţiva din cei prezenţi. „Vacile arate îngrijitorilor nu numai cum
cele 10 vaci pe care le-am în L tund paşii spre grajdul gospodăriei. nu-s de soiul care ne irebuie nouă, irebuie făcută cutare lucrare, ci mai
grijit, hrănit şi muls, am rea \ Uşile şi ferestrele erau închise. In- deci trebuie înlocuite cît mai re- ales de ce anume irebuie făcută şi
lizat 26.641 litri lapte, cu 5.64Î \ iii a crezut că grajdu-i gol. Cînd ce rost are. Spre primăvară, pro-
cercetă insă mai pe îndelete situa pede ducţta de lapte începu să crească ION DRAGAN
ţia, văzu înăuntru vaci de rasă bu Oarecum dezamăgită, dar fără simţitor, ajungînd pînă la 10 litri
nă. dar nu prea bine îngrijite. In pe cap de vacă furajată. După muls continui furajarea cu po
tr-un tirziu, in curtea gospodăriei, să-şi piardă curajul, Margareta Ber- rumb siloz, apoi cu concentrate şi gro
apăru o tinără. Margareta intră în Ciad vacile au ieşit ta păşune, siere. in jurul orei 9,30 le adăp. Pînă
vorbă cu ea. ceanu plecă din şedinţă. Abia şiră- erau grase şi vioaie, de nerecunos- după amiază ia ora 15, vacile se o-
cu(. p ind ascultare îndrumărilor dihnesc. La ora 15 încep iară fura
— Nu te superi, tovarăşă, ţi-aş bătuse insă ciţiva metri de drum. brigadierei, conducerea gospodăriei a jarea cu porumb siloz, concentrate şi
pune o întrebare: vacile au mincat organizat o tabără de vară. Acolo, grosiere. Iar la urmă ie adăp. La ora
litri mai mult decît era planifi azi ceva 7 Auzi paşi ce se apropiau din spate. animalele erau ţinute zi şi noapte, 18 mulg vacile a doua oară. Trebuie
cat. N-au trecut decit cîteva săptăminl să amintesc că atît dimineaţa cît şl
Tinăra o măsură pe tehniciană Se opri. Erau trei muncitori de la de păşunat şi vacile care cu un seara, curăţ grajdul, ţesel toate vacile,
(, cu privirea ds ta picioare pînă in an, doi in urmă nu dădeau decit te schimb aşternutul.-
Pentru rezultatele bune pe ? creştetul capului, apoi ii răspunse ferma de vaci — Simian Chirilă, 5—6 litr i; dădeau acum cite 16—18
care le-am obţinut am fost re ) cam tă io s: şi chiar peste 20 litri de lapte Raţia zilnică a vacilor o stabilesc
tribuit aşa cum nic.i_ nu mă aş- ^ — De bună seamă că au mincat. Aurel Birlea şi Ştefan Popa. Intra- zilnic. împreună cu inginerul zootehnist, în
îcptam. Am primit în total: I Li s-a dat acum vreo 4—5 cea- funcţie de producţia de lapte şi de
3.230 kg. porumb, 1.938 kg. ţ suri. Dar nu face să le dăm prea ră in vorbă: - In gospodărie, iui mal era nimeni greutate.
grîu, 646 kg. orz, 323 kg. ovăz, <, mult furaj. Tot nu dau mai mult căruia brigadiera să titi-i fi ciştigat
646 litri vin, 1.292 kg. fin, mari 7 de 5—6 litri de lapte pe zi — Bine aţi venit, spuse unul din- încrederea, Respecîînd cu stricteţe programul
> „Ehei, aici e multă treabă"!, de grajd, vacile s-au obişnuit cu
tre ei. Cred că aveţi dreptate. Va- mine şi acum producţia de laple esle
mai mare.
cile si.nt bune, noi ştim doar ce
ION DRAGAN
lapte dădeau ciad au fost aduse
cantităţi de legume, zarzavaturi, in gospodărie. Dar unii nu vor să
brînză, ţuică precum şi suma de
înţeleagă acest lucru. Ştiţi, noi
3.230 lei. Valoarea totală a ve ne-anx gindit să vă dăm o mină
niturilor mele s-au ridicat anul
de ajutor. "
Harnici şi pricepuţi gospo dări, colectiviştii din Gîrbova, trecut la pesie 20.000 lei. — Cum anume 7 — întrebă teh-
raionul Sebeş, acordă o atenţie deosebită îngrijirii animalelor. IOAN SUFORIS niciana plină de bucurie.
In clişeu: Aspect din inte norul grajdului. Aici, animale îngrijitor-mulgător la G.A.C. ghidi tehniciană. . — Iacă aşa, ne angajăm şa îh- V. PÎŢAN , îngrijitor-mulgător
le au condiţii de adăpostite. di îţ c$I§ mai bune. Gîrbojva liv v V W V W V V v V v V V V V . '¦ .• 'y W v \ W '/ V W v W V v 'A iW \ v X -'Z 'C / 'A V v V v W v W ', în G.A.C. Pricaz
