Page 83 - 1960-04
P. 83
Nr. 1659 DRUMUL SOCIALISMULUI Pag.fr
!wa»j?iE»BUKaaaaa^^
Ancheta noastră : CUM CONSTRUIM întrecerii socialiste— un puternic asini! QL&tt ii e.&m,Liíitaríi
O metodă de m are (Urmare din pag. l-a ) derilor industriale le-au luat în între Experienţa anului trecut a arătat
productivitate exemplul lor înaintat însufleţesc pe cerea socialistă în cinstea Congresu că unele conduceri de întreprinderi Vinovaţii se scuză de călători s-dti bucurai foarte rfiiilt.
cel din jur se caracterizează prin- lui. arată seriozitatea şi răspunderea Dar această bucurie a lor a fost de
In cadrul Din experienţa brigăzii realizate peste tr-o înaltă răspundere faţă de sarci cu care acţionează oamenii muncii din cum sînt cele de la f. M. Barza, Pentru explotarea minieră Haneş scurtă durată. Odată cu descărcarea,
schimbului do plan, acesta a nile de producţie, prîntr-o preocupare regiunea noastră pentru realizarea Trustul regional de construcţii, între s-au comandat, recepţionai şl adus acumulatoarelor, electrocarele au fost
experienţă or complexe conduse de tov. stîrnit interes neobosită pentru găsirea şl punerea principalelor sarcini economice. prinderile de industrie locală şi altele, de către serviciul mecanic-şef al în părăsite. De mai bine de 4 luni, ele
DAMIAN DÎRLEA şi în rîndul in valoare a noi şi noi rezerve de e- nu acordă atenţia cuvenită creării de treprinderii miniere „Gheorghe Doja" nu mai sini folosite, pentru că acu
ganizat pe şan conomii şi de îmbunătăţire a calităţii Sarcina principală care stă în pre condiţii ca muncitorii sâ-şi poată în Zlatna, două locomotive de mină. mulatorii n-au mai fost duşi la în
produselor. zent în faţa organizaţiilor de partid deplini angajamentele luate în între cărcat. Staţia de încărcare se află
tierul noului oraş muncitoresc membrilor brigăzii complexă din întreprinderi, G.A.S. şi S.AÎ.T. este cerea socialistă. A neglija acest lu — Tovarăşi, le-au spus cei de la doar la cîteva sute de metri de gară,
Hunedoara, a avut loc şi o pe care o conduc. Cu toţii am mobilizarea largă a colectivelor în mij cru, a nil crea muncitorilor condiţii serviciul mecanic-şef celor de la mi- insă tovarăşii din conducerea staţiei
demonstraţie practică legată studiat posibilităţile pe care spun Că n-au cu ce Ie transporta
de organizarea şantierului şi a le aven de a realiza cit mai in întrecerea socialistă au apărut locul cărora îşi desfăşoară activitatea luntrii a putea produce din plin, în nă, problema transportului in subte acolo Şi înapoi.
metodelor de muncă folosite m ulte. economii de materiale initiative valoroase care merită să fie pentru îndeplinirea angajamentelor seamnă să frînezi elanul ldr, să în ran la voi a fost rezolvată!
de formaţiile de lucru. Printre la construcţia celor 4 blocuri larg dezvoltate în marea întrecere ce luate. In fruntea luptei, oriunde s-ar greunezi îndeplinirea angajamentelor E oare aşa de greu de rezolvat
altele, participanţii la schim la care lucrăm în prezent. Se desfăşoară în cinstea Congresului da această luptă — fn adîncul mine luate in întrecere. Iată de ce este ne Cînd locomotivele au fost aduse la această problemă?
bul de experienţă au vizitat şi partidului. Din rîndurile sîderurgiştlj- lor carbonifere, metalifere şi fieroase, cesar ca organizaţiile de partid să ve mină, s-a conslatat însă că au un e-
Tocul de muncă al brigăzii Astfel cu sprijinul tehnicie lor hunedoreni care luptă pentru mai in întreprinderile siderurgice, metalur gheze ca pretutindeni conducerile ad cartameni şi un gabarit mai mare Omni care mi poate
complexe de zidari condusă de nilor şi inginerilor grupului nr. buna folosire a agregatelor, s-a năs gice şi de transporturi, în industria ministrative să ia ceie mai corespun •fată de liniile şi galeria de transport. fi găsit
tov. Damian Dîrlea, care lu 4 al I.C.S.H. am stabilit cu cut anul trecut iniţiativa de a elabora locală, în G.A.S. şi S.M.T. — trebuie zătoare măsuri tehnicb-organizatorice Deci, locomotivele nu puteau fi fo
crează la construcţia blocu putem realiza o economie de fiecare tonă de metal la un preţ de să fie comuniştii, oamenii Cei mal pentru a se crea condiţii ca în fiecare losite, problema transportului nu era Tovarăşul Vasile Cristian de la ofi
rilor nr. 113, 114, 115 şi 116 11.000 bucăţi cărămidă la fie cost mai redus; laminatoriştii au por înaintaţi, pătrunşi de devotamentul loc de muncă să se îndeplinească şl rezolvată. ciul P.T.T.R. Alba Iulia, se ocupă
după metoda lucrului în lanţ. care bloc. Economia de cărămi nit anul trecut o largă mişcare pentru neclintit faţă de cauza partidului. Co să se depăşească angajamentele luate Aşa se face că de mai multe luni de încasarea banilor pentru abona
Mai mulţi muncitori şi mai- dă o vom realiza în primul a ridica cu cel puţin 1 0 la sută in muniştii trebuie să insufle celor din în întrecere. îmbunătăţirea aprovizio aceste locomotive stau nefolosite. mente ta ziare şi reviste de la difuzării
ştri de pe şantierele din re rînd prin reducerea procentu dicii de utilizare a laminoarelor; a- jur răspunderea pentru îndeplinirea nării brigăzilor şi echipelor cu mate Două locomolive pentru care s-au voluntari. Aceasta, bine înţeles atunci
giune au solicitat să li se ex lui de pierderi admisibile de la nui acesta laminatoriştii de la blu- angajamentelor luate irt întrecere, să riale şi sculele necesare, ridicarea nive plătit peste 300.900 tei. Se pune în cind se află la serviciu. Dar cum el
plice modul în care îşi organi 4 la sută, cit este prevăzut în ming au luat iniţiativa de a spori in iacă pe fiecare să considere ca o da lului asistenţei tehnice, creşterea nive trebarea : Cine . sini vinovaţii ? e greu de găsit ta serviciu, dlfuzorii
zează munca brigada complexă deviz, la 1 la sută, precum şi dicele de productivitate cu cet puţin torie de onoare participarea sa activă lului de calificare tehnică a muncito voluntari sînt puşi într-o mare în
şi care este aportul ei la reali prin o manipulare îngrijită şi fo 2 6 , i3 tone laminate pe oră, faţă do si însufleţită la lupta pentru tradu Tovarăşii de ta serviciul mecanic- curcătură. Sînt purtaţi pe drumuri,
zarea de economii necesare losirea tuturor cărămizilor spar indicele planificat al primului trimes cerea în viaţă a angajamentelor luate. rilor şi tehnicienilor, răspîndirea ex şef s-au scăpat repede de răspundere şi de multe ori nu pot face abona
construirii blocului nr. 89. te etc. De asemenea, prin doza tru ; muncitorii de la sec{ia l-a fur perienţei înaintate — sînt sarcini deo arucind vina asupra întreprinderii mentele respective.
rea conformă cu reţetele tehnice nale din C.S.H. au luat iniţiativa de îndeplinirea angajamentelor obligă sebit de importante care trebuie să furnizoare. Dar oare furnizorul e vi
„In brigada noastră — a şi evitarea totală a pierderilor a da cel puţin 1 0 0 kg. fontă peste stea în permanenţă în atenţia organi n o va t? N u! Vinovaţi sini tovarăşii Conducerea oficiului va mai tolera
spus tov. Dîrlea — lucrează vom realiza la fiecare bloc o plan pe fiecare m.c. volum util de furnal organizaţiile de partid să-şi îmbunătă zaţiilor de partid, conducerilor admi de la serviciul mecanicului şef care oare mult o asemenea situaţie ?
26 de muncitori impărfit în economie de 8 tone ciment. E- şi zi calendaristică ; în rîndul minerilor ţească activitatea, să-şi întărească în nistrative şi organizaţiilor sindicale. au comandat ,acesie locomotive şi
două echipe. in cele două e- permanenţă rolul de conducător politic le-au recepţionat fără să cunoască j\/VV''v/\A Í*\/NV
chipe lucrează 14 zidari califi conomii importante vom face din Lupeni a apărut iniţiativa unor In întreprinderea, secţia sau sectorul îndeplinirea angajamentelor luate în ecartamentul liniei şi profilul gale
caţi, din care doi au o califi fruntaşi de a trece Ia cele mal grele In care îşi desfăşoară activitatea. Ele întrecerea socialistă în cinstea celui riei de transport de la mina Haneş. Un protest
care superioară. Munca celor şi la alte materiale ca fler be locuri de muncă iar constructorii din trebuie să analizeze periodic cele mai de-a! lH-!ea Cortgfes ol partidului tre Birocraţii de ta acest serviciu trebuie
două echipe este organizată in Hunedoara au luat iniţiativa ca odată Importante aspecte ale procesului de buie să constituie o chestiune de onoa să fie traşi la răspundere cu ioată al lui Cicero
ton (0,9 tone pe bloc), cuie cu îmbunătăţirea continuă a calităţii producţie, să pătrundă adînc în pro re pentru colectivul fiecărei întreprin tăria.
locuinţelor, să construiască la 24 a- blemele economice ale întreprinderii, deri, pentru fiecare comunist şi u1 e- Dedicat unor stu
(90 leg.), cherestea (12 m.c.), partamente, 1 apartament din econo să antreneze masa de muncitori la gă mist, pentru fiecare om a! muncii. Să Acumulatorii mi se duc denţi de la I.M.P.
mii. sirea de noi căi şi posibilităţi de creş ridicăm fot mai sus steagul întrecerii singuri Ja încărcat cu apucături cosmo
aşa fel incit să se asigure con vopsea (60 leg.) şi altele. Tot tere a productivităţii muncii, de re so cia list, să întîmPinăm Congresul polite.
Aceste iniţiative preţioase, angaja ducere a preţului de cost' şi de îmbu partidului cu realizări cit mai măreţe Cind la siaţia Simeria-călălori s-au
tinuitatea lucrului. De pildă, tn odată ne-am angajat ca la mentele pe care colectivele întreprin- nătăţire a calităţii produselor. în toate domeniile de activitate! adus două electrocare, lucrătorii de Eu necinstea o detest
timp ce o echipă a lucrat la construcţia celor patru blocuri De-aia vin să fac protest...
zidăria parterului blocului nr. să realizăm o economie de la transportaiul coteţelor şi de la Fost-am cîndva om de stat,
116. cealaltă echipă a lucrat 27.000 lei la manoperă şi 1.500 Orator mult respectat,
la zidăria etajului la blocul nr. lei la utilaje. Aceasta prin e- Lui Nicodim Radu i-a trecut vagoanele de bagaje ale trenurilor Uneori şi scriitor —
114. in acelaşi timp la blocul Cicero-mi spuneau^ în for...
C o n s f ă t u ir i cu Toţi mă respectau pe-afunci,
nr. 115 'se lucra la montarea vitarea unor operaţii de ma .De la moşi şi pîn’ la prunci...
cofragului şi armăturii iar la nipulare a materialelor şi rea ( Urmare din pag. l-a) — Măi Nicoăime... Luna martie, cele trei par corespondenţii voluntari Dar de-acuma (ce ruşine!),
blocul 113 la turnarea plan lizarea unor indici de utiliza — Lasă-mă în pace! tide de la secţia ăe va si c itito rii ziarului Să... ies din mormînt îmi vine...
şeului. In felul acesta, cînd o re a utilajelor superiori. liniştit de treabă. Felul cum — Te-ai înfuriat ca un co goane a atelierelor C.F.R. si- Nu mai pot să dorm pe lume
echipă de zidari termină lu a procedat acesta i se părea o pil. Tu eşti comunist, la fel meria au încheiat-o cu planul ¦w G-am ajuns de-un trist renume...
crările de zidărie de la un bloc, Brigada noastră şi-a luat adevărată jignire. „Mă crede ca mine, trebuie să înţelegi că îndeplinit şi depăşit. In prima Toţi fîngăii
trece la altul. deoarece beto- angajamentul ca la blocul nr. incapabil — se gîndea el. Fi nu-i vorba ăe o mînărie a decadă a lunii aprilie fiecare In zilele de 21, 22 şi 23 aprilie Şi lingăii.
niştii sînt şi ei gata cu tur 89, ce se va construi din eco nă acum m-a tot pisat la cap mea. Nu-mi las eu lucrul nu partidă realizase peste 33 la a.c., la Căian, Simeria şi Orăştie, Chiulangiii,
natul planşeului. nomii, să execute prin muncă că nu-mi organizez bine mun mai de dragul ăe a face pa-, sută din planul lunar. redacţia ziarului „Drumul socialis Moftangiii,
patriotică lucrările de zidărie ca... Că nu mă port bine cu radă. Pentru asta aşi fi putut mului" a organizat consfătuiri cu co Toţi cosmopoliţii
Pe scurt situaţia, lucrului in de la etajul I. Noi am pornit oamenii... Azi însă, le-a pus să-mi văd de treabă, să rea L-am întîlnit deunăzi pe Ni- respondenţii voluntari şi cititorii zia Şi toţi aiuriţii,
lanţ se prezintă astfel: în încă din prima zi să realizăm vîrf... Asta-mi. mai lipsea: să lizez depăşiri mari, în timp coâim Radu. Mi-a vorbit cu rului. Mi-au împrumutai coafura —
timp ce cele 2 echipe ale bri angajamentul luat in întrece lucreze în locul meu!“... Ar ce tu ai fi rămas mereu in multă însufleţire despre ajuto „Gicero“ purtînd tunsura...
găzii complexe lucrează la zi- rea socialistă. Astfel, in fiecare fi avut poftă să-i spună cîte- urmă. Dar tu ştii că de rea rul tovărăşesc. in cadrul consfătuirilor s-au dez ...Treaba asta o detest
'dărie la două blocuri, la cele sîmbătă, de la orele 11 la 15, va, aşa de la obraz, dar nu lizările partidei tale depinde bătut probleme în legătură cil activi De-aia vreau să fac protest,
lalte două blocuri se lucrează lucrăm numai cu materialele ştia cum să înceapă. In cele planul întregii secţii... — Luna trecută ne-a ajutat tatea corespondenţilor voluntari şi a tnfierînd pe-aceia care
la montarea cofrajului şi ar economisite“. din urmă tot Stanciu a fost partida lui Stanciu. Cine ştie, colaboratorilor ziarului. Celor pre îmi calcă faima-n picioare
măturii, precum şl la turnarea acela care întrerupsese tă —ştiu, dar ce pot să fac!? zenţi li s-a vorbit despre rolul im şi-mi creează-un prost renume
planşeului de beton. Acest lucru cerea : — Uite ce poţi să faci. In poate In viitor o fi nevoie să-i portant pe care-1 au corespondenţii Mînjindu-ini cinstitul nunre!
este posibil şi datorită organi partida ta majoritatea oame voluntari în editarea ziarului.
zării muncii după un grafic \‘ y»"' '• • nilor sînt tineri. Cu ei poţi fa ajutăm noi. O vom face cu cea S. FENEŞANU
minuţios întocmit pentru fie ce lucruri mari. Ţi-’am spus Participanţii ia consfătuiri, au fă
mat mare plăcere. Ne vom aju cut cu acest prilej preţioase propu 25 şi 26 APRILIE 1960
neri pentru îmbunătăţirea activităţii
ta ca între tovarăşi, că aşa-i de viitor a ziarului. DEVA: N-a fost in zadar;
frumos. ALBA IULIA: Moulin Roufje;
Micuţa ; BRAD : Căsătoria Lo-
care bloc în parte şi. in care In cadrul că aşa cum ai organizat lucrul Om PBOBBAMUL SE rentz; HUNEDOARA: Melba;
este planificat volumul lucră schimbului de nu mi se pare cel mai bine. HAŢEG: Intîlnire cu viaţa ;
rilor pe decade. experienţă or Cină aceiaşi oameni demonte- ¦TIsTim B' ILIA: Evadare din um bră;
ganizat la Hu ză, verifică şi remontează se ORĂŞTIE ; Oraşul liber; Stele
Important este şl faptul că nedoara pe pierde timp. Mai ales cînd tre le ; SEBEŞ: Burghezul gen
şantierul de lo buie să se lucreze ceva la pie tilom ; PETROŞANI: în zgo
echipele îşi organizează în aşa cuinţe, con se. Dacă nu vrei să schimbi motul roţilor; Mireasa răpită;
fel munca Incit unii muncitori structorii s-au organizarea, treaba ta. Dar fe Sabie şi z a r ; SIMERIA: Vră
interesat de mo lul tău de a lucra cu oamenii jitoarele din Salem ; LONEA :
lucrează la zidurile exterioa dul în care se trebuie să-l schimbi neapărat. 25 APRILIE 1960 cameră de compozitori preclasici ; Cinematograful de altădată;
re iar alţii la zidurile interioa desfăşoară aici Eşti o fire cam nervoasă... Cau PROGRAMUL 1 : 6,10 Emisiunea 23.15 Concert de muzică uşoară. TEIUŞ : Abuz de încredere;
re-despărţitoare şi la monta tă să te stăpîneşti... Tinerii pentru sa te : Din activitatea unei bri ZLATNA: Fata cu urciorul;
munca. ăacă-î bruschezl nu mai lu găzi de mecanizatori specializată in 26 APRILIE 1960 APOLDU DE SUS: Escadrila
rea coşurilor. Iată-l, in cli crează cu tragere de inimă. Ba cultura irigată; 7,30 Muzică uşoară; Liliacul.
cite unul, mai arţăgos, lasă 8.30 Suita I de balet „Tricornul“ de PROGRAMLlL 1 : 6,10 Emisiunea
Acest sistem ăe lucru după şeu pe tov. Va- ciocanul din mină şi nu mal De F a lia ; 9,30 Un tăciune şi-un căr pentru sa te : Sfatul agronomului :
sile Sâcudat, de face nimic. Ţi s-a întîmplat. bune : „Făt frumos cu părul de aur“: 7.15 Melodii populare romîneşti; 8,00
metoda în lanţ asigură o pro la şantierul nr. doar... 11,03 Din muzica uşoară a compozi Din presa de a stă zi; 10,45 Cîntece
ductivitate sporită. Astfel în 1 din Deva al torilor din ţări prietene; 12,40 Poe pentru 1 M a i; Î2,30 In faţa hărţii:
primele două decade ale lunii T.R.C.H. măsu- Ascultîndu-l, Nicodlm Radu mul simfonic „Stenka Razin“ de „Togo“ ; 13,05 Concert de muzică
aprilie noi am realizat un in s-a înmuiat. îşi dădea seama Glazunov ; 13,20 Muzică uşoară ; 14,C0 populară romînească ; 15,10 Din viaţa
dice ăe depăşire a normei la rind grosimea că Stanciu are perfectă drep Din comoara folclorului nostru ; 16,00 muzicală a oraşelor şi regiunilor pa
lucrările de construcţie a unui zid, îm tate. A început cu el o discu Concert de muzică populară romî- triei; 16,15 Vorbeşte Moscova!; 18,00
preună cu tov. ţie lungă, prietenească, pe te nească ; 18,20 Carnet de reporter; Revista economică Radio ; 19,05 Lim
blocurilor nr. 113, 114, 115 şi ing. Vasile Co- ma rolului de organizator şi 19.30 Teatru la microfon: „Surorile ba noastră — vorbeşte acad. prof.
116 de 1.25. După un antecal- tleţ. de la educator al şefului de partidă. Boga“, scenariu radiofonic de Horia AI. Graur; 2p,30 Jurnalul satelor;
I.C.S.H. Lovinescu; 21,30 Melodii populare 21.30 „Sonata clarului de lună" —
cul noi vom depăşi volumul A învăţat multe lucruri. romîneşti; 22,42 „Simfonia a IX-a poem de Iannis Ritsos — fragmente;
lucrărilor de zidărie pe luna în re minor" de Beethoven. 22.30 Cîntece lirice; 22,58 Simfonia
aprilie faţă ăe prevederile I in re major de Gustav Mahier.
graficului cu circa 200 m.c.
In ce priveşte angajamentul
ăe a construi un bloc cu 24
apartamente din economiile
PROGRAMUL II: 14,07 Din cîn- PROGRAMUL' I I : 14,07 „Sîntem
tecele de luptă pentru libertate ale pentru pace“ — emisiune de cîntece so
popoarelor: 14,30 Muzică uşoară so vietice ; 15,30 Muzică uşoară de Gelu PENTRU 24 ORE
Solomonescu şi Radu Şerban 5 16,45
cronicâ teatrala j„Vicleniile lui Scapin" de M o liere vietică ; 15,20 Cîntece şi jocuri popu Vreme schimbătoare cu cerul va
lare romîneşti; 16,15 Suita nr. 2 de Să ne cunoaştem patria: „Valea Pra riabil mai mult noros în cursul
hovei" ; 18,35 Din repertoriul orches zilei. Vor mai cădea ploi loca
opt cîntece şi dansuri de Ludovic trei „Doina Argeşului“ din P iteşti; le sub formă de averse. Temperatura
19.30 Opera “Kneazul Igor“ de Bo- în uşoară scădere; ziua între 1 0 şi
„Vicleniile lui Scapin“ de Mo ţilor lor plecaţi să facă negoţ cate atît regla cit şi interpretul merită Lucian Temelie, inter Feldmann; 16,30 Vorbeşte Moscova!; rodin; 23,15 Concert de noapte. 15 grade iar noaptea între 0 şi 5
liere, ca de altiel majoritatea împreună. Aflînd despre ţoale grade. Vînt potrivit cu intensificări
operelor marelui clasic al co acestea, Scapin este gata să-i n-au înţeles pe deplin că Sca pretul lui Sylvestre. 17,50 In pas cu ştiinţa; 19,45 Tri BULETINE DE ŞTIRI: 5,00; temporare din sectorul nord.
mediei, biciuieşte tară cruţare ajute pe cei doi cavaleri împo 6,00; 7,00; 11,00; 13,00; 15,00;
goliciunea de idei a aristocra triva mîniei părinţilor lor şi pu pin trebuia să ne facă să rî- Ambele interprete ale roluri buna R adio: „Italia în lumea post 17,00; 19,00; 20,00; 22,00; 23,52 PENTRU URMĂTOARELE
ţiei şi burgheziei parvenite. ne la cale cîteva farse, care de (programul I) 14,00; 16,00; 3 ZILE
fapt constituie conflictul come clem nu prin mişcări şi mimică lor feminine, Stela Popescu belică“; 20,30 Program muzical pen 18,00; 23,00 (programul II).
Eroul popular, înzestrat cu o diei. De-a lungul celor trei acte, ci mai ales prin ridicolul în ca (Zerbinette) şi Ştefania Donea tru fruntaşii în producţie din indus Vreme nestabilă cu cerul variabil şi
inteligenţă sclipitoare, Scapin, Scapin reuşeşte să-şi îndepli re reuşeşte să pună pe Argante (Hyacinthe), au corespuns. temperatura în uşoară scădere.
omul simplu, în contrast cu re nească planurije, ba mai mult
prezentanţii claselor avute, apa chiar să stoarcă bani atît de la şi Geronte. Or, tocmai acestei V. PÜLESI trie şi agricultură; 22,00 Muzică de
re ca o figură ingenioasă, pur- avarul Geronte, cît şi de la con
tînd cu el calităţile specifice oa fratele său întru-comerţ, Ar- laturi nu i s-a acordat atenţia
menilor din popor : bunul simţ,
deşteptăciunea, dorinţa de a gante. cuvenită. Gheorghe Miclea, cu
glumi. El rezolvă cu uşurinţă Din „familia“ lui Scapin, din
probleme pentru a căror dezle calităţile ce le are, dovedind Se întrecc irc u m s c rip ţiile
gare cavaleri de teapa lui Oc categoria oamenilor simpli, face mai multă vervă, acordînd a-
tave şi Léandre nu găsesc nici parte ?i Sylvestre, care sub
un fel de soluţie. Prin isteţimea masca aparentei prostii îşi bate tenţie situaţiilor de farsă, ar ii In cinstea zilei de 1 Mal, cir scripţia nr. 12 deputatul Tra 8WTREPRBWDEREA OE OOSPOOĂRIE ORĂŞENEASCA
sa îşi duce la îndeplinire pla joc de stăpînul său mărginit. putut să se apropie mult mai cumscripţiile electorale din O- tau Boldor a mobilizat 117 ce
nurile, folosindu-se de farse ca mult de rol. răştie au pornit o întrecere în tăţeni care in cîteva zile au ' • 3 EBEŞ
re nu pot fi înţelese de minţile Punînd în stenă comedia ¦ Ca o creaţie izbutită (poate vederea înfrumuseţării oraşu prestat 468 ore muncă volun
greoaie ale unor oameni de sea „Vicleniile lui Scapin“, regizo cea mai reuşită din __spectacol), lui. Acum, în majoritatea cir Sediul central str. Lenin 92, telefon 142
ma negustorilor Geronte şi Ar- rul Marcel Şoma a depus efor se impune cea realizată de Ioan tară la aşternerea pietrişului
gante. Cu cît Scapin este mai turi pentru a-i imprima un ritm Mărgăritescu în rolul lui Ar cumscripţiilor din oraş se fac EXECUTA PENTRU ÎNTREPRINDERI
iscusit, mai vioi, cu atît mai viu, antrenant. Strădaniile au pe stradă, curăţirea noroiului Şi POPULAŢIE:
mult apare prostia, ridicolul ce fost răsplătite doar parţial, ne-
lor ce sub oblăduirea blazoane izbutindu-şe să se valorifice foa gante, care prin jocul său firesc lucrări de înfrumuseţare, gos şi transportul acesteia la ram ® Construcţii şi reparaţii de construcţii
lor şi titlurilor nobiliare duc o ie posibilităţile oferite de con a subliniat trăsăturile esenţiale podăreşti etc. Astfel in circum pa de gunoi a oraşului. Din a- % Zugrăveli, vopsitorie
viaţă stearpă, lipsită de sens. tactul cu această spumoasă co ale personajului. A interpretat scripţia nr. 14 unde este depu ceastă circumscripţie s-au evi © instalaţii electrice interioare
cu pondere, fără să recurgă la tată tov. Ana Dobreanu, cetă denţiat în mod deosebit cetă
Faptul că Octave se căsăto medie. mijloace ieftine. Pe o linie si Plata prin virament sau numerar.
reşte cu Hyacinthe fără voia interpretul lui Scapin (Gheor
tatălui său, Léandre se îndră milară, cu unele rezerve, s-a ţenii au prestat muncă volun ţenii Alexandru Buday, ioan Pentru salariaţi, reparaţiile de
gosteşte de Zerbinette fără a ghe Miclea), a oferit un joc situat şi Dem. Golumbeanu, in co nstru cţii şi in s ta la ţiile e le c t r ic e se
simplu, din care au răzbătut ac terpretul lui Geronte. tară la imprăştierea a peste Vulcu, Achim Oana şi alţii. e x ec u tă şi cu p l a t a în ra te .
putea spera la aprobarea tată cente de înţelegere a persona 500 tone de pietriş şi la cură Succese frumoase in aceas
jului, actorui dovedind că în a- Ilie Ştefan, în rolul lui Octav, ţirea a 580 m l. de şanţ. Va tă întrecere au obţinut şi
lui său, inspiră celor doi cava nuinite privinţe posedă însuşi a corespuns în bună parte do
rile scenice cerute lui Scapin.
leri teama de întoarcerea1*părin- Pe alocuri însă a fost mult prea vedind un simţ echilibrat al co- loarea calculată a acestor lu cetăţenii din circumscripţia
reţinut, forţat în rol. Din pă
micităţii. A fost însă şters, lip crări se ridică la suma ăe nr. 3 unde este deputată tov.
sit de căldură în scenele unde 3.750 lei. in mod deosebit s-au Elisabeta Ciser. Aici s-au efec
trebuiau să se reliefeze calită evidenţiat cetăţenii Ioan Pe tuat piuă în prezent 176 ore
ţile unui interpret de amorez
molieresc. Alex. (Bodreanu, în tri, Irina Neacşu, Radu Bazil. muncă voluntară la spoirea
rolul lui Leandre a fost discret, ioan Cornea, Ioan Bugnaru şi faţadelor, repararea străzii etc.
convingător, poate prea reţinui
pe alocuri. mulţi alţii. ELENA IOAN
o corespondentă
© notă bună pentru jocul său. i De asemenea, în circum