Page 85 - 1960-04

PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIŢl-VÂ
mulsocialismului
Anul XII Nr. 1660
Ziarului—cit mai m alte
eorespondeiile vii
şl arnteresaete !
In întreprinderile siderurgice gricultură precum şi despre
şi metalurgice, în minele de
cărbune şi de fier, în între­
prinderile de transporturi şi
pe şantierele de construcţii, în
G.A.S. şi S.M.T. oamenii mun­
cii din regiune desfăşoară o
vie activitate pentru ca între­
cerea socialistă în cinstea ce­
lui de-al in-lea Congres al
P.M.R. să obţină noi realizări
de seamă în construcţia socia­
listă a ţării.
Un rol de seamă în stimu­
larea acestei activităţi crea­
toare revine presei noastre,
purtătoare credincioasă a cu-
vîntului partidului. Oglindirea
acestei activităţi clocotitoare a respondenţe a ajutat redacţia
devenit una din cerinţele ar­
zătoare ale presei noastre.
Ziarele pot îndeplini importan­
ta lor menire numai în mă­
sura în care sînt strîns legate
de viaţa de toate zilele a oa­
menilor muncii, în măsura în
care sînt la curent cu tot ceea-
ce se întîmplă în fiecare între­
prindere şi instituţie, în fie­
care unitate socialistă din a-
gricultură, în fiecare oraş şi
sat.
Legătura aceasta este asigu­
rată de sutele şi miile de co­
respondenţi voluntari — ochii
şi urechile ziarelor — care a-
semeni unor antene ajută re­
dacţiile să aibă un contact
permanent cu viaţa, să cu­
noască îndeaproape probleme­
le care frămîntă pe oamenii
muncii şi să ridice în coloane­
le ziarului aceste probleme.
Presa comunistă este de ne­
conceput fără o vastă reţea
de corespondenţi din rîndul tu­
turor păturilor muncitoare ale
populaţiei, fără o strînsă le­
gătură cu masele.
Ziarul „Drumul socialismu­
lui, ca şi celelalte ziare care
apar în regiunea Hunedoara,
se străduieşte în activitatea sa
să fie cit mai strîns legat de
viaţa, frâmîntările şi preocu­
pările celor ce muncesc. In ul­
timii ani reţeaua coresponden­
ţilor voluntari ai ziarului nos­
tru a crescut considerabil. A-
proape că nu există întreprin­
dere," G.A.S., S.M.T, G.A.C. sau
întovărăşire în care ziarul să
nu-şi aibă prietenii săi care-J
informează despre tot ceea ce
este nou şi important. In ma­
rile întreprinderi, în principa­
lele oraşe şi raioane au luat
fiinţă subredacţii şi posturi de
corespondenţi voluntari în ca­
drul cărora zeci şi zeci de co­
respondenţi voluntari se adu­
nă în timpul liber, se sfătuiesc
şi se ajută reciproc pentru a
scrie materiale cit mai inte­
resante, pentru a informa zia­
rul despre lupta oamenilor
muncii pentru îndeplinirea
sarcinilor trasate de partid,
despre faptele demne de ur­
mat ale fruntaşilor, despre pre­
ţioasele iniţiative ale oameni­
lor muncii din industrie şi a-
W SBBESSSSSEsBm E lSg:x;<
AM k
VEDERE PARŢIALĂ A GARTI ERULUI MUNCITORESC DIN GURABARZA.
Marţi 26 aprilie 1960
lipsurile care frînează proce­
sul de producţie, care provoacă
nemulţumirea oamenilor mun­
cii.
In primul trimestru al aces­
tui an la redacţia ziarului nos­
tru au sosit 1270 scrisori de
la corespondenţi şi cititori —
cu 360 mai mult d'ecit în pe­
rioada corespunzătoare a a-
nului trecut. Scrise cu miinl
bătătorite de muncă, adeseori
pe file pătate de ulei sau de var,
dar din care ţîşnea ca o fla­
cără cuvîntul plin de patos, cea
mai mare parte a acestor co­
să-şi informeze cititorii despre
viaţa nouă care înfloreşte în
regiunea noastră.
Apropierea celui de-al in-lea
Congres al partidului a trezit
în rîndurile poporului un pu­
ternic entuziasm care a cu­
prins şi masele de oameni ai
muncii din regiunea noastră,
încadrîndu-se în marea între­
cere socialistă în cinstea Con­
gresului, sidbrurgiştii hunedo-
reni s-au angajat să realizeze
pînă la sfîrşitul anului econo­
mii la preţul de cost planificat
de 30.000.000 lei, şi să dea
totodată peste plan 17.000 tone
cocs, 30.000 tone fontă, 104.000
tone laminate; (minerii din ca­ aflat despre iniţiativa ofelarilor din mai constant.
drul Combinatului carbonifer Hunedoara de a spori indicii de utili­
Valea Jiului s-au angajat să zare . a agregatelor, şi despre faptul nedoreni, noi ne angajăm ca prin fo­
realizeze economii la preţul de că acestei iniţiative i s-au alăturat şi losirea tuturor acestor rezerve interne, nificate cu 80.000 lei.
cost de 8.640.000 lei şi să îm­
bunătăţească simţitor calita­
tea cărbunelui. Constructorii
din cadrul I.C.S.H. şi-au ma­
nifestat hotărîrea de a econo­
misi 6,5 milioane lei la pre­
ţul de cost, de a da în folosin-.
ţă înainte de termen o serie
de obiective industriale impor­
tante şi de a construi la 24 de
apartamente un apartament
din materiale economisite. An­
gajamente importante şi-au
luat în întrecerea ce se des­
făşoară în cinstea Congresu­
lui partidului şi muncitorii, in­
ginerii şi tehnicienii din G.A.S.
şi S.M.T.
Harnicii noştri siderurgişti,
mineri, constructori, masa lar­
gă a oamenilor muncii din
regiunea Hunedoara luptă cu
însufleţire pentru îndeplinirea
acestor angajamente pentru că
sînt conştienţi că prin rezul­
tatele obţinute în întrecerea
socialistă, prin beneficiile ca­
re le realizează peste plan a-
duc o contribuţie importantă
la dezvoltarea economică a ţă­
rii, la creşterea nivelului de
trai al celor ce muncesc. In
cadrul întrecerii au apărut i-
niţiative importante menite să
ducă la folosirea mal bună a
agregatelor şi utilajelor, la
creşterea productivităţii mun­
cii, la economisirea materia­
lelor etc.
Ziarul nostru se străduieşte
să aducă un aport cît mai ma-
(Conlinaare în pag. 3-a)
Leon Pitic este rabotor fruntaş la Uzina de reparat uti­
laj minier din Petroşani. El execută lucrări de bună cali­
tate, depăşinău-şi totodată norma în fiecare lună cu 20 pî­
nă la 22 la sută.
E«©i
CU.ACELEASÍ AGUEBATÍ,
mac
P rin fo lo s ire a
re z e rv e lo r in tern e
Şi noi, furnaliştii Răspunsul furnaliştilor
de la uzina „Vic­ din Călan
toria“ Gălan ne-am
bucurat cînd am
laminatorii de Ia laminorul de 1 . 0 0 0 luptînd pentru descoperirea de noi re­
mm. din cadrul C. S. Hunedoara,
luîndu-şi un angajament preţios.
Moi ne dăm seama că pentru a pro­
duce mai mult oţel şi deci mai multe
laminate, este nevoie de mai multă
fontă.
De Ta începutul anului şi pînă a-
cum, noi am produs peste plan mai
bine de 1.000 tone fontă. Dar posibi­
lităţile noastre sînt mult mai mari.
In urma unui studiu amănunţit cu
întregul colectiv, am constatat că la
îndemîna noastră mai stau încă o se­
rie de rezerve interne. Bunăoară, pu­
tem îmbunătăţi calitatea masei de as­
tupat, prin 'mecanizarea operaţiei de
astupare. Putem mări şi mai mult de­
bitul de vînt şi temperatura aerului
cald insuflat în furnale. Putem reduce
timpul de opriri pentru schimbarea
gurilor de vînt. Prin punerea în func­
ţie a celui de-al doilea va!gon-cîntar.
Pr©dycfîe record
Desfăşurînd larg întrecerea
socialistă pentru a da viaţă
angajamentelor luate în cins­
tea celui de-al III-lea Congres
al P.M.R., furnaliştii uzinei
„Victoria“ din Căilan au obţi­
nut în ziua de 23 aprilie cea
mai ridicată producţie din is­
toria exploatării furnalelor. In
această zi, ei au elaborat peste
sarcinile de plan 112,470 tone
fontă.
La obţinerea acestui remar­
cabil 'succes au contribuit în
mod deosebit tovarăşii Gheor­
ghe Mihăilescu, Petru Şimon şi
alţii. TEODOR GOŞTiuti i 600.000 lei. Acest succes este un
ş ş v'j,. i m m M & i
IP I
4 pagini 20 bani
mai
» asËfS
vom putea îmbună­
tăţi dozarea încăr­
căturii şi asigura
- furnalelor un mers
Răspunzînd iniţiativei oţelarilor hu- al laptelui cu 4 lei la h l.;
zerve şi desfăşurînd o însufleţită în­
trecere socialistă, să dăm peste plan,
pînă la sfîrşitul anului, cel puţin 24
kg. fontă pe m. c. volum util de furnal
şi zi calendaristică.
Ing. IOAN STQICOI
şeful secţiei furnale
* EREMIA KISS
secretarul organizaţiei de bază P.M.R.
GHEORGHE ŞTEFAN
preşedintele comitetului sindical
de secţie
ILIE COSTMJC
secretarul organizaţiei'"ele bază U.T.A1.
E©®-
Luptînd pentru îndeplinirea
angajamentului
Colectivul fabricii de aglome­
rare a minereurilor de fier din
G. S. Hunedoara luptă neobo­
sit pentru a da viaţă angaja­
mentelor ce şi le-a luat prin
răspunsul la chemarea celor 19
întreprinderi fruntaşe din ţară.
Pentru aceasta, ei au îniocuil
în ultimul timp, în mai mare
măsură, minereul de hematită
cu cenuşă piritică, mai ieftină
şi cu un conţinut mai mare de
fier. De asemenea, au sporit cu
15 la sută adausul de praf de
furnal la fiecare şarjă.
In urma acestor măsuri, ei
au reuşit să realizeze pînă a-
cum, -de ia începutul anului, e-
eonomii în valoare de peste
W EmiiM EE
¦H
Ce e nou in î n t r e c e r e
r-FFrTT^:=i^= La 100 m. foraţi —
© m u s al n 10 m. foraţi clin
G.A.S. şi S.M.T. răspund econonii
chemării ia întrecere
Cu prilejul prelucrării documentelor,
plenarei C.C. al P.M.R. din 3—5 de­
cembrie 1959, organizaţia de partid
din cadrul întreprinderii dc explo­
Recent a fost dată publicităţii chemarea la întrecerea socialistă în cin­ rări Lupeni a ridicat problema gă­
stea celui de-al III-lea Congres ai Partidului Muncitoresc Romîn, lansată dc sirii unui obiectiv concret şi mobi­
muncitorii, tehnicienii şi inginerii din G.A.S. Urleasca, regiunea Galaţi, lizator in întrecerea socialistă pri­
G.A.S. Pietroiu, regiunea Constanţa, G.A.S. Variaş, regiunea Timişoara, vind realizarea de economii la pre­
G.A.S. Dragalina, regiunea Bucureşti, S. M. T. Ghirnogeni, regiunea Con­ ţul de cost. Maistrul sondor Adrian
stanta şi S.M.T. Bîrca, regiunea Craiova, către coleotivele tuturor gospo Ierca, de Ia sectorul Dilja, -a făcui
dariilor agricole de stat şi staţiunilor de maşini şi tractoare pentru depă­ nenumărate calcule, a studiat cu mi­
şirea sarcinilor de plan şi reducerea preţului de cost al producţiei. gală harta geologică a Văii Jiului,
a cules informaţii in vederea sta­
Chemarea la întrecere a fost îmbrăţişată cu căldură de colectivele tu­ bilirii unui obiectiv al întrecerii uşor
turor gospodăriilor agricole de stat şi staţiunilor de maşini ş i’ tractoare din
regiunea noastră, fn adunările ce au avut Ioc, muncitorii, tehnicienii şi de urmării pe fiecare brigadă.
După multe cercetări, iov. Adrian
inginerii din aceste unităţi şi-au luat angajamente după cum urmează:
ferea a venii cu iniţiativa: „La 100
G.A.S. ORAŞTIE conomii în valoare de 02.000 lei.
— depăşirea planului de pro­ S.M.T. ORAŞTIE m. foraţi, 1 0 m. foraţi din economii“,!
ducţie la cultura porumbului — Depăşirea planului anual Această iniţiativă a prezentat-o re­
pentru boabe cu 300 kg. la ha.; de lucrări cu 1.500 ha. arătură cent intr-o adunare generată deschi­
normală ; să a organizaţiei de partid şi a fost
— reducerea preţului de cost — depăşirea volumului de lu­ primită cu mult entuziasm de cei
la cultura porumbului' pentru crări pe tractor convenţional cu prezenţi.
boabe cu 130 lei pe "tonă, la orz 10 ha. arătură normală ;
boabe cu 50 lei pe tonă, la1ovăz — reducerea preţului de cost Iniţiativa a fost analizată şi din
boabe cu 150 lei pe tonă, la po­ al fiecărui hectar de arătură punct de vedere tehnic şi s-a găsit
rumbul pentru siloz cu 5 lei pe normală cu 2,9 Ia sută ; că ea e foarte potrivită specificului
tonă, la laptele de vacă cu 7 — realizarea de economii în activităţii întreprinderii şi poate cu­
lei la hi., la laptele de oaie cu valoare de 150.000 lei. prinde cu mult succes întreaga acti­
12 lei la h l.; vitate. In plus, prin ea se creează
S.M'.T. DOBRA fiecărei brigăzi posibilitatea urmăririi
—- prin reducerea preţului de — depăşirea planului anual din sulă in sută de metri a contri­
cost la produsele arătate mai de lucrări cu 650 ha. arătură buţiei aduse la reducerea preţului de
sus şi prin depăşirea producţiei normală ; cost. Caracterul concret al iniţiaiivei
planificate se va realiza o eco­ a făcut ca ea să fie îmbrăţişată cu
nomie totală de 178.D00 lei. — depăşirea velinului de lu­ căldură de toate brigăzile de la foraj,
crări pe tractor convenţional cu care sînt hotărîte să facă totul pen­
G.A.S. ALBA IULIA 10 ha. arătură normală; tru a da viaţă angajamentului luat
în cinstea celui de-al III-lea Congres
— livrarea peste pian a — reducerea preţului de cost al P.M.R., de a realiza în acest an
48.000 tone legum e; al fiecărui hectar de arătură 2 0 0 . 0 0 0 lei economii la preţul de cost.
normală cu 2,3 Ia su tă ;
— depăşirea planului de pro­ GRIGORE GOANTÂ
ducţie la cultura porumbului — realizarea' de economii în
pentru boabe cu 30 tone, la po­ valoare de 50.000 lei.
rumbul pentru siloz cu 50 tone,
iar la cultura viţei de vie cu 36 sees
tone struguri;
— prin reducerea preţului de
cost planificat şi prin depăşirea
planului de producţie se vor rea­
liza economii în valoare dc
119.000 lei.
G.A.S. PETREŞTI
— depăşirea producţiei la cul­
tura porumbului pentru boabe
cu 380 tone, la porumb pentru
siloz cu 10 tone la ha., iar Ia
viţa de vie cu 200 kg. struguri
la h a .;
— reducerea preţului de cost
— reducerea pierderilor pla­
G.A.S. APOLDU DE SUS
— depăşirea pianului de li­
vrări Ia produsul carne de bo­
vine cu 10 tone;
— reducerea preţului de cost
planificat la cultura porumbului
pentru boabe cu 30 lei pe tonă,
Ia cultura porumbului pentru si­
loz cu 5 lei pe. tonă, la cultura
viţei de vie cu 20 lei pe tonă.
la fructe cu 20 lei pe tonă, la
laptele de vacă cu 2 lei la hl..
la laptele de oaie cu 9 lei la
hl.;
— în total se vor realiza e­
Comunistul ioan Dobay de la mina Lupeni este şef de
merit al tuturor muncitorilor, brigadă la sectorul IV A. Brigada pe care o conduce dă o
tehnicienilor şi inginerilor fabri­ deosebită atenţie calităţii cărbunelui cocslficabil.
cii de aglomerare.
In clişeu: Ioan Dobay, înainte ile-a intra în şut.
ÎOO®E
Pentru titlul ele cel mai bun
muncitor pe profesie
In cinstea celui de-al III- ţări de altfel şi cine este cîş- tă de a se discuta operativ
lea Congres al P.M.R., între- tigătorul acestei întreceri în orice deficienţă existentă în
cerea socialistă la secţia tur- cursul lunii aprilie. Datorită ceea ce priveşte calitatea u-
notorie a Uzinelor metalur- realizărilor de pînă acum, au nor piese turnate. Zilele tre­
gice Cugir a căpătat o mare şanse serioase de cîştigare a cute, de pildă, turnătorul Ni­
amploare. Aici a fost organi- titlului de fruntaş în întrece- colae Jinaru, a produs din
zată întrecerea socialistă pen­ cauza slabei calităţi a cu­
tru titlul d e : „Cel mai bun iíiiii’IHü lin.. tiilor de formare, unele
muncitor pe profesie“. piese de calitate infe­
Intrecere rodnică rioară. In urma analizei fă­
— Să cîştigi un asemenea
titlu de cinste — spunea tov. la U. M. Cugir cute s-au putut înlătura de-
Ion Nori, activist al comite­ îndată lipsurile existente.
tului sindicatului — nu este Pentru continua îmbunătăţi­
de loc uşor. Se cere ca zil­ lilK re a muncii au fost organi­
nic să produci mai mult, să rea ^e profesn turnătorii Re- zate pentru turnători lecţii-
dai lucru de calitate supe­ mus Codea, Vasile Herţa, conferinţe. Urmină iniţiativa
rioară, să realizezi economii. Gheorghe Drăghici şi Puntea fruntaşului în producţie Ni­
Una fără alta nu se poate. Crăciun. colae Militarii, conducerea u-
Numai îndeplinind asemenea întrecerea ce se desfăşoară nor echipe rămase în urmă
. condiţie poţi să fii, pe baza în cinstea cehii de-al III-lea a fost preluată de către
Congres al partidului a dus muncitori fruntaşi.
rezultatelor obţinute, fruntaş la valorificarea unor însem­
în întrecerea pe profesii. nate rezerve interne existen­ întrecerea pe profesii a
te în această secţie. Nicolae fost organizată şi în rîndul
Această întrecere are de la Rutlcovschi a efectuat unele muncitorilor care lucrează la
o zi la alta un rod tot mai modificări în tehnologia de formarea miezurilor de tur­
bogat. La început, chemarea turnare a unor piese care nare a pieselor. Zilnic sînt
pentru obţinerea titlului de duc la creşterea productivi­ afişate pe un panou special
cel mai bun turnător“ a amenajat rezultatele ce se
lansat-o tov. Gheorghe Fie- tăţii muncii. In secţie a în­ obţin în îndeplinirea sarcini­
naru. Cîteva zile a fost frun­ ceput o susţinută luptă pen­ lor de plan.
taş. Apoi i-a luat-o înainte tru economii. Pentru a se
turnătorul Gheorghe Dră- înlătura complet pierderile Intrucît experienţa a do­
ghici. in prezent, un alt tur­ prin formarea unor „lacrimi“, vedit că organizarea întrece­
nător, Remus Codea, este pe „şireturi“ de metal, s-au rii socialiste pentru cîştiga-
locul întîî. Aproape aceleaşi confecţionat cochile de strîn- rea titlului 'ăe cel mai bun
rezultate le are şi Vasile Her- gere şi valorificare a acesto­ muncitor pe profesie a dat
ţa. Şi unul şi altul, şi-au în­ ra. S-a trecut de asemenea rezultate bune în secţia tur­
deplinit încă de pe acum sar­ la folosirea mai raţională a nătorie, comitetul sindicatu­
cinile planului de producţie lui muncitorilor de la U. 'M.
pe luna aprilie. Ei au reali­ unor materiale c a : uleiuri, Cugir, ar trebui să se preo­
zat în acelaşi timp, prin îm­ talc, bentonită etc., realizîn- cupe mai mult ăe extinderea
bunătăţirea muncii, o însem­ du-se numai prin aceasta, în acesteia şi în celelalte sec­
nată reducere a rebutului. ultima săptămină, economii ţii şi rsectoare din cadrul u-
Pînă la sfîrşitul lunii însă, de peste 5.000 lei. O mare zinei.
piai este... Atunci se va ho- importanţă are iniţiativa lua- G. GH.