Page 88 - 1960-04
P. 88
' Plag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 1609
{hwheesss-uesq
ju ilim e is ş lu îl • C o m u n ic a ţii! c o m u nlAXmesü r i • x t U l r a e X e şd ţu fc • j i i  r a e î ® ş tir a >
sovieto-neozeelandez
MOSGOVA 25 (Agerpres). niul folosirii paşnice a energiei
TASS anunţă : Guvernul Uniu atomice. Cele două state con-:
nii Sovietice şi guvernul Noii sideră că un pas important în
Zeelande împărtăşesc părerea că această direcţie ar fi încetarea
conferinţa şefilor guvernelor, ca tuturor experienţelor cu arma’
N. 5. HRUŞCIOV A SOSIT LA BAKU S esiunea fiiM liară re se va deschide la 16 mai. la nucleară, în condiţiile unui sis-<
a Sovietului Suprem al Paris, va putea contribui la slă tem internaţional corespunzător
BAKU 25 (Agerpres). — Dis-de-dimineaţă, cînd tre N. S. Hruşciov a dat mîna cu R . S. S. A ze rb a id je n e birea continuă a încordării in de inspecţie şi control.
TASS anunţă: In aceste zile, nul în care se afla tovarăşul cei veniţi să-l întîmpine. ternaţionale dacă se va da do
poporul azerbaidjan sărbăto N. S. Hruşciov a trecut fron BAKU 25 (Agerpres). — guvernul antipopular Musavat, vadă de bunăvoinţă şi înţelege In problema Tratatului de
reşte două date glorioase: îm tiera republicii, mii de oameni Un grup de tinere în costu TASS anunţă : La Baku s-a des au luat puterea în mîinile lor re reciprocă — se spune în co pace cu Germania şi ă Berli
plinirea a 40 de ani de la in se aflau pretutindeni în gări. me naţionale i-au oferit buche chis sesiunea jubiliară a Sovie şî au proclamat Republica So municatul comun sovieto-neoze- nului occidental, cele două părţi
staurarea puterii sovietice şi La Kirovabad şi în alte oraşe te de flori. Anelia Babaeva, e- tului Suprem al R.S.S. Azer vietică Socialistă Azerbaidjană. elandez dat publicităţii în legă au recunoscut că rezolvarea cît
de la înfiinţarea Partidului ale republicii, ei l-au salutat levă în clasa X-a a şcolii de baidjene consacrată aniversării tură cu vizita în Uniunea Sovie mai grabnică a acestor proble
Comunist din Azerbaidjan. pe N. S. Hruşciov, eminentul muzică, a rostit cîteva cuvinte a 40 de ani de la instaurarea Raportorul a arătat că în anii tică a1 iui Walter Nash, primul me pe o bază stabilită de co
fruptaş al Partidului Comunist adresate tovarăşului Hruşciov. puterii sovietice în Azerbaidjan puterii sovietjce producţia in ministru al Noii Zeelande. mun acord ar fi un aport Im
Baku —¦capitala R.S.S. Azer şi al statului sovietic, pe luptă şi de la crearea Partidului Co dustrială globala, a Azerbaidja portant la asigurarea păcii • şi
baidjene, a îmbrăcat straie de torul neobosit pentru pace şi După aceea, oaspetele a ie munist din Azerbaidjan. nului a crescut aproape de 30 Gele două guverne sînt de securităţii în Europa şi în în
sărbătoare. Pretutindeni se văd prietenie între popoare şi în şit în piaţa din faţa gării, unde de ori. In această perioadă ex părere că ar fi uiil ca astfel de treaga lume.
panouri purpurii cu lozinci în persoana lui — marele par erau adunaţi numeroşi locui La lucrările sesiunii participă tracţia de petrol a crescut în conferinţe să intre temeinic în
cinstea celei de-a 40-a aniver tid comunist, Comitetul lui tori ai oraşului. N. S. Hruşciov N. S. Hruşciov, preşedintele Azerbaidjan aproape de 6 ori. practica relaţiilor internaţio In problemele referitoare la'
sări a victoriei puterii sovie Central leninist şi guvernul so a făcut un semn de salut şi în Consiliului de Miniştri al nale. comerţul dintre U.R.S.S. şi Noua
tice în Azerbaidjan, în cinstea vietic. piaţă au răsunat aplauze şi U.R.S.S., delegaţii din R.S.F.S.R., Raportorul a subliniat în Zeelandă, comunicatul menţio
Partidului Comunist al Uniunii urale. continuare o serie de aspecte In comunicat se subliniază că nează că într-un viitor apropiat
Sovietice. In după-amiaza aceleiaşi zi Ucraina, Bielorusia, Uzbekistan, legate de întărirea economică a schimbul de păreri între condu pot fi reluate tratative comer
le, numeroşi reprezentanţi ai Coloana de automobile a Gruzia, Lituania, Estonia şi ce Republicii în anii puterii sovie cătorii de stat sovietici şi neo ciale în scopul realizării unui
Totul aminteşte marele eve oamenilor muncii s-au adunat parcurs străzile şi bulevardele lelalte republici sovietice, vechi tice. zeelandezi a dus la o mai bună acord potrivit căruia fiecare ţară
niment, importanta sărbătoare, în gara din Baku. Peronul gă de-a lungul cărora sute de mii bolşevici care au luptai activ înţelegere reciprocă a poziţiei va acorda celeilalte părţi, în
a cărei bucurie este împărtăşi rii era pavoazat cu drapelele de locuitori ai oraşului Baku pentru crearea Partidului Comu Poporul azerbaidjan, a spus guvernelor celor două state în problemele comerţului- regimul
tă de popoarele frăţeşti ale de stat ale Uniunii Sovietice, veniseră pentru a-1 saluta pe nist şi pentru instaurarea pu Ahundov, îşi dă seama prea problemele internaţionale discu naţiunii celei mai favorizate.
statului sovietic multinaţional. ale R.S.S. Azerbaidjene şi ale Nikita Sergheevici Hruşciov. terii sovietice în Azerbaidjan. bine că toate succesele pe care tate şi a fost folositor pentru
tuturor republicilor unionale. îe-a obţinut, sînt rezultatul e- îmbunătăţirea pe nrai departe a Şefii celor două guverne au
La 24 aprilie, azerbaidjenii A fost o emoţionantă expre Veli lusuî Ahundov, prim-se- forturilor în muncă nu numai relaţiilor sovieto-neozeelandeze. salutat lărgirea schimbului cul
au avut încă o bucurie deose Pentru a-1 întîmpina pe sie a dragostei înflăcărate şi a cretar a! C.C, al P.C. din Azer ale oamenilor muncii din Azer tural ca uri mijloc util care con
bită. Cu prilejul glorioasei ani N. S. Hruşciov, au sosit la ga devotamentului poporului faţă baidjan, a prezentat raportul baidjan, ci şî a tuturor repu Cele două părţi au căzut de tribuie la înţelegerea şi priete
versări a venit să-i viziteze Ni- ră conducători ai P.C. din Azer de Partidul Comunist şi faţă „40 de ani de la victoria puterii blicilor frăţeşti ale Uniunii 'So acord că problema cea mai ur nia între cefe două popoare.
kita' Sergheevici Hruşciov, prim- baidjan şi ai republicii, condu de guvernul sovietic. sovietice şi crearea Partidului vietice. gentă a lumii contemporane este
secrctar al Comitetului Central cătorii delegaţiilor republicilor Comunist din Azerbaidjan“. problema dezarmării şi au de In comunicat se constată co
al F.C.U.S. şi preşedintele Con frăţeşti. In seara aceleiaşi zile, tova In aceasta, a subliniat Ahun
siliului de 'Miniştri al U.R.S.S. răşul N. S. Hruşciov a asis La 28 aprilie 1920, clasa mun dov, rezidă forţa frăţiei şl prie clarat că sînt gata să continue laborarea strîmsă dintre U.R.S.S.
Trenul s-a oprit. Din vagon tat la spectacolul de balet „Ce citoare şi ţărănimea muncitoare
Oamenii muncii din Azer a coborît Nikita Sergheevici le şapte zîne“ de Kara Karaev din Azerbaidjan, cu ajutorul teniei popoarelor — temelia te eforturile lor îndreptate spre şi Noua Zeelandă în comisia in
baidjan au întîmpinat cu o Hruşciov, întîmpinat cu aplau la Teatrul academic de stat de Irăţesc al marelui popor rus şi
deosebită căldură şi cordiali ze furtunoase. operă şi balet „M. F. Ahun- al Armatei Roşii, au răsturnat meliilor puterii şî prosperităţii traducerea cît mai grabnică în ternaţională pentru vînarea ba-,
tate pe oaspetele lor drag. dov“, distins cu Ordinul Lenin.
marii Uniuni Sovietice. viaţă a hotărîrilor celei de-a lenelor şi în activitatea ştiinţi
Cuvîntarea rodită de Hruşciov 14-a sesiuni a Adunării Gene fică din Antarctică şi identita
rale a Organizaţiei Naţiunilor tea de vederi în domeniul 'dez
Unite în această problemă. voltării paşnice a acestui con
In comunicat se subliniază de tinent. In legătură cu aceasta
asemenea că obiectivul comun cele două părţi şi-au exprimat
al celor două guverne rămîne speranţa că tratatul cu privire
interzicerea pentru totdeauna a la Antarctica va fi ratificat de
armei nucleare şi larga colabo către toate ţările participante
la el, în viitorul cel mai apro
rare a tuturor statelor în dome- piat. *>•••' ţ**1
BÂXTT 25 (Agerpres). Lulnd triale a crescut cu 11 la su lor occidentale, de a înregis faptul că unii oameni de stat puterii forţelor armate naţio
'cuvîntul la 25 aprilie la şe tă. Industria tuturor republi nale.
dinţa solemnă de la Baku, cilor unionale a îndeplinit pla tra progrese în rezolvarea pro ai puterilor occidentale abor
N. S. Hruşciov a subliniat că nul trimestrial în ce priveşte blemelor urgente care, cum se dează în mod unilateral pro Preşedintele De Gaulle despreN. S. Hruşciov a declarat că
pea de-a 40-a aniversare a in producţia globală şi la majo spune, bat la uşă“. blemele care stau în faţa par
staurării puterii sovietice şi a ritatea tipurilor de produse. ticipanţilor la conferinţă. Ei statele socialiste dispun astăzi
creării Partidului Comunist din In primul rînd, a spus în caută şi amplifică tocmai a-
Azerbaidjan este o sărbătoare „Acestea sînt rezultate bu continuare N. S. Hruşciov, tre cele aspecte ale uneia sau al de o putere nu mai mică ci Importanţa îmbunătăţirii
a întregii familii măreţe a ne, ele ne inspiră încrederea buie urnită din loc problema teia dintre probleme asupra mai mare decît statele impe
popoarelor sovietice, educate că sarcinile planului septenal dezarmării — „această stîncă cărora, dacă se va concentra
d'e ideile leniniste ale interna vor fi îndeplinite şi depăşite". dintre cele mai masive care atenţia, aceasta nu poate con rialiste şi, zi de zi, an de an, relaţiilor Est-Vest
ţionalismului proletar, sudate barează calea spre consolida tribui la elaborarea unor so forţa şi puterea lor vor creşte.
într-un singur tot prin senti- Şeful guvernului sovietic a rea păcii pe planeta noastră“. luţii reciproc-acceptabile.
smente frăţeşti, sincere. declarat că industria Azerbaid A doua problemă, în care se Dacă s-ar privi în mod rea WASHINGTON 25 (Agerpres). - De Gaulle a declarat că după pă
janului va face un mare pas Întretaie interesele multor sta Drept exemplu N. S. Hruş list starea de lucruri din lu TASS anunţă: De Gaulle, preşedin rerea lui, nu este posibilă rezolvarea
N. S. Hruşciov a subliniat că înainte în perioada septenalu te — este „încheierea Trata ciov a citat discursul recent me, a continuat preşedintele tele Franţei, care se găseşte într-o eficace nici a problemei dezarmării,
sărbătoarea Azerbaidjanului lui. Dacă în prezent Azerbaid tului de pace cu Germania, rostit de secretarul de stat Consiliului de Miniştri al vizită oficială la Washington, a luat nici a problemei germane atît timp
coincide cu o măreaţă aniver janul este denumit republică Inclusiv normalizarea situaţiei adjunct al S.U.A., Dillon. „A- U.R.S.S., atunci ar rămîne nu cuvîntul la 23 aprilie ia o conferin cît relaţiile dintre Est şl Vest nu vor
sare — aniversarea a 90 de a petrolului, la sfîrşitul sep în Berlinul occidental“. cest discurs miroase a război mai o singură ieşire: trebuie ţă de presă care a avut loc la GIu- fi îmbunătăţite. „Important este, a
ani de la naşterea lui Vladi- tenalului el va deveni repu rece“. El a subliniat că decla să se recunoască necesitatea bul naţional al presei. El a decla spus el, sa se obţină slăbirea încor
mir Ilici Lenin. Mergînd pe blică a petrolului şi chimiei. încheierea Tratatului de pa raţia lui Dillon „distonează in coexistenţei paşnice a statelor rat că apropiaia conferinţă a celor dării internaţionale, tinzîndu-se spre
calea leninistă, a spus el, po Volumul producţiei globale a ce cu Germania ar însemna în mod evident cu atmosfera ca capitaliste şi socialiste şi să se 4 mari puteri, care va avea loc la rezultate pozitive, spre ceva limitat
poarele Uniunii Sovietice au industriei va spori aproape de acelaşi timp lichidarea regi re s-a stabilit în relaţiile dintre stabilească între ele relaţii nor Paris, va trebui să se ocupe „de pro la una. două sau trei probleme. Iar
făcut, în 42 de ani, un pas gi 2 ori. mului de ocupaţie în Berlinul U.R.S.S. şi S.U.A. după convor male, sănătoase — să se dezvolte blema cea mai importantă“, de rela apoi, peste un anumit timp va fi po
gantic de la starea de înapoie occidental şi deci retragerea de birile pe care le-a avut cu comerţul, legăturile culturale, ţiile între Est şi Vest. încordarea în sibilă realizarea unui nou progres
re spre progres. Primul secretar al C.C, al acolo a trupelor de ocupaţie. preşedintele Eisenhower la colaborarea ştiinţifică. „O altă relaţiile dintre Est şi Vest, a spus prin soluţii pe care în momentul de
P.C.U.S. a spus că în Azerbaid „Fără aceasta este puţin pro ieşire nu există pentru că al preşedintele De Gaulle, este princi faţă nici nu le poţi măcar imagina“.
„Comunismul, care pentru jan există tot ce este necesar babil să se poată sconta în Câmp David“. ternativa este războiul“. pala problemă a .contemporaneităţii de
multe generaţii a fost visul cel pentru a se aduce o contri lăturarea nodului primejdios care sînt legate toate celelalte pro Preşedintele Franţei a spus că el
mai atrăgător, dar îndepăr buţie importantă la rezolva de contradicţii dintre state şi Referindu-se la problema de Şeful guvernului sovietic a bleme. sprijină îdeea unor noi conferinţe Ia
tat, a devenit astăzi cauza rea sarcinii întregului popor in acelaşi timp. şi stabilirea u- zarmării şi la lucrările Comi criticat poziţia adoptată re nivel înalt, dacă cei patru mari vor
practică a milioanelor de oa — de a ajunge din urmă nor condiţii normale de viaţă tetului celor zece, N. S. Hruş cent 'de secretarul de stat al obţine un succes la conferinţa de la
meni sovietici însufleţiţi de Statele Unite ale Americii în pentru populaţia vest-berli- ciov a declarat că propunerile Paris care va avea loc în luna mai;
ideile leniniste“. ce priveşte producţia produse neză“, subliniind că în propu pe care puterile occidentale S.U.A., Herter, în legătură cu ,,Dacă nu dorim să ducem război,
lor agricole pe cap de locuitor. nerile sovietice cu privire la le-au prezentat acestui comi a declarat preşedintele Franţei, atunci
Amintind meritele revoluţio transformarea Berlinului oc tet nu sînt îndreptate spre de viitoarea examinare de către indiscutabil trebuie să tindem către
nare ale proletariatului mul In continuare, N. S Hruşciov cidental într-un oraş liber nu zarmare ci spre stabilirea u- obţinerea păcii. Trebuie să ducem tra*
tinaţional din Baku, N. S. Hruş a trecut în revistă succesele există nimic care să aducă nui control fără dezarmare. conferinţa la nivel înalt a pro Walfer Nash a părăsii lative. Cred că prima conferinţă la
ciov a scos în evidenţă trăsă dobîndite de R.S.S. Azerbaid prejudicii partenerilor U.R.S.S., blemei germane. N. S. Hruşciov nivel înalt este un lucru bun“.
turile internaţionaliste ale or jană în anii puterii sovietice, N. S. Hruşciov şi-a exprimat „Noi nu .putem admite şi nu
ganizaţiilor comuniste din A- subliniind că „Transcaucazia recunoştinţa faţă de guvernul vom admite ca dezarmarea să a spus? că discursul rostit la M o s c o v a p l e c î n d In răspunsurile la numeroasele în
zerb'aidjan şi din întreaga sovietică a devenit, sub con R.D. Germane pentru faptul că fie înlocuită prin control, a trebări ale corespondenţilor, preşe
Tranâ'caueazie, ducerea Partidului Comunist, acesta are o atitudine de în spus N. S. Hruşciov. Vom face 4 aprilie Ia Chicago de Chris- dintele De Gaulle a declarat că în
un admirabil avanpost al so ţelegere faţă de necesitatea li totul pentru a obţine o de urma îndelungatelor sale convorbiri
Oamenii muncii din Azer cialismului“. chidării încordării în centrul zarmare îmbinată cu cel mai tian Herter nu poate „decît să spre Londra pe care le-a avut recent cu N. S.
baidjan, a spus în continuare Germaniei şi a acceptat un a- temeinic şi atotcuprinzător con Hruşciov s-a convins că acesta „este
N. S. Hruşciov, precum şi toţi Referindu-se la problemele nmnit sacrificiu declarîndu-se trol. Lichidarea tuturor mij provoace regrete. EI demon MOSCOVA 25 (Agerpres). — un om mare care luptă pentru ideile
oamenii sovietici cinstesc cu vieţii internaţionale, N. S. de acord cu stabilirea statutu loacelor de distrugere, inclusiv strează că dl. Herter este de TASS anunţă: La 24 aprilie a sale“. N. S. Hruşciov, a continuat
sfinţenie numele activiştilor de Hruşciov a declarat că guver lui de oraş liber pentru Berli a armei nucleare şi a armei parte de a înţelege în mod părăsit Moscova, plecînd spre De Gaulle, înţelege că problemele in
frunte al partidului nostru, al nul sovietic apreciază actuala nul occidental cu toate că din rachetă, dizolvarea armate realist situaţia care se crea- Londra, Walter Nash, primul ternaţionale nu pot fi rezolvate ex
revoluţionarilor de seamă, ca situaţie internaţională ca fiind punct de vedere teritorial a- lor — iată ţelul nostru“. ză“. clusiv prin acţiuni unilaterale. Hruş
re, în timpuri diferite, au. fost bună. cest oraş este o parte inalie ciov cunoaşte bine lumea, poporul său
organizatorii şi conducătorii nabilă a R.D. Germane. N. S. Hruşciov a spus că, N. S. Hruşciov a subliniat ministru şi ministru al Afaceri şi dorinţele poporului său. Consider,
bolşevicilor din Baku, promo Din convorbirile cu preşedin după cit se vede, în statele a spus De Gaulle, că la apropiata
tori ai ideilor leniniste în ma tele S.U.A., Eisenhower, cu N. S. Hruşciov şi-a exprimat imperialiste mai sînt pu clin nou că guvernul sovietic va lor Externe a! Noii Zeelande, conferinţă de ia Paris, Uniunea So
se': losif Stalin, MihaiJ Kali- primul ministru al Marii ' Bri speranţa că examinarea la ternice cercurile agresive, ca vietică nu poate fi reprezentafă de
nin, Scrghei Kîrov, Grigori tanii, Macmillan, cu preşedin conferinţa şefilor guvernelor a re nu se pot încă împăca cu exis face totul pentru a explica po care s-a aflat în Uniunea So altcineva mai bine decît de N. S.'
Ordjonikidze, Nariman Nari- tele Franţei, De Gaulle, cu tenţa lagărului socialist, care ziţia sa şi nu-şi va precupeţi vietică într-o vizită oficială fa Hruşciov.
manov. Xliment Voroşîlov, A- preşedintele Italiei, Gronchi, cu „le stă în gît imperialiştilor“. eforturile pentru a convinge pe invitaţia guvernului sovietic.
nastas Mikoian şi alţii. primul ministru al Indiei, Ne partenerii săi de necesitatea de
hru, cu preşedintele Indone a încheia tratatul de pace şi Pe aeroportul Vnukovo, înal
N. S. Hruşciov a subliniat că ziei, Sukarno, cu oamenii de tul oaspete a fost condus de
oamenii muncii din Azerbaid stat ai Birmaniei, Ne Vin şi
jan, educaţi în spiritul ideilor U Nu, cu regele Afganistanului, de a crea, oraşul liber, Berii- . Anastas Mikoian, Aleksei Kosî-
internaţionalismului proletar şi Zahir-şah, şi cu primul minis
al prieteniei popoarelor, au a- tru Daud, a declarat •N. S nul occidental. g'nin, de numeroase persoane
dus o mare contribuţie la cau Hruşciov. „ne-am format im
za comună a construirii so presia că ei îşi dau seama de Guvernul sovietic, a declarat oficiale, reprezentanţi ai oame
cialismului în U.R.S.S, Azer necesitatea de a contribui la N. S. Hruşciov, este încredin nilor muncii.
baidjanul sovietic s-a trans- slăbirea continuă a încordării ţat că judecata sănătoasă va
'sformat într-o republică so internaţionale şi de a rezolva triumfa, că după tratativele de Anastas Mikoian şi Walter
cialistă industrială înaintată. problemele litigioase pe calea Ia conferinţa la nivel înalt şi Ngsh au rostit cuvîntări.
tratativelor şi nu pe calea
Vorbitorul a arătat că în în războiului“. plecarea din Paris a partici
treaga perioadă de existenţă
a Industriei petrolifere în N. S. Hruşciov a spus în panţilor la conferinţă, relaţiile
U.R.S.S., în ţară au fost. ex continuare: „Cred că procesul problemei relaţiilor dintre Est Ţările socialiste, a subliniat dintre ţările reprezentate vor
trase 1.500.000.00(1 tone tîte; salutar al destinderii interna- şi Vest „va duce la încălzi N. S. Hruşciov, şi-au cucerit fi mai bune decît au fost pî- Tratativele dintre Cin En-tai şi J. N efor?a
dintre care jumătate este ţiţei ţipnale va continua şi pe vii
din Baku. tor“. v rea continuă a climatului in dreptul la viaţă, situaţia lor nă atunci, şi nu dimpotrivă. DELHI 25 (Agerpres). — vut foc tratative între mareşa
ternaţional, la creşterea în actuală în lumea contempora N. S. Hruşciov a subliniat că Corespondentul agenţiei China lul Cen I, locţiitor al premieru
N. S, Hruşciov a declarat că Referindu-se la conferinţa la crederii şi la întărirea legătu nă, nu prin recunoaşterea lor guvernul sovietic nu va precu
Uniunea Sovietică a început nivel înalt, preşedintele Consi rilor multilaterale dintre sta de către Liga Naţiunilor sau peţi eforturile pentru ca „con Nouă anunţă : In dimineaţa de lui Consiliului de Stat, ministru
biné anul 1960, cel de-al doi liului de Miniştri al U.R.S.S. a tele cu sisteme sociale dife Organizaţia Naţiunilor Unite. ferinţa la nivel înalt să fie 24 aprilie au continuat tratati ai Afacerilor Externe a! R. P.
lea an al septenalului. Pla declarat: „Vom pleca la Pa vele dintre Ciu En-lai, premie
nul producţiei globale pe pri ris cu cele mai sincere inten Ciiineze, Cijan Han-fu, locţiitor
mul trimestru a fost îndepli ţii nu numai de a contribui Ia Ele au cucerit acest drept în încununată de succes şi rodni rul Consiliului de Stat al R. P. al ministrului Afacerilor Exter
nit în proporţie de 104 la su însănătoşirea generală a situa rite“.
tă. In comparaţie cu perioada ţiei internaţionale, dar şi d'e a
Şeful guvernului U.R.S.S. a lupta revoluţionară şi acest că, pentru ca în urma ei po Chineze, şi J. Nehru, primul mi ne al R. P. Chineze, şi Krishna
corespunzătoare ă anului tre face totul pentru a realiza o declarat că sînt întrunite toa drept este menţinut şi conso poarele să poată constata cu nistru al Indiei.
te condiţiile pentru rezolvarea lidat de popoarele ţărilor so satisfacţie că s-a făcut un nou Menon, ministrul Apărării al
cut, .volumul producţiei indus- înţelegere reciprocă cu şefii problemei încetării experimen cialiste pe calea dezvoltării cu şi important pas în direcţia In seara de 23 aprilie au a- Indiei.
statelor şi guvernelor puteri tării armelor atomice şi cu hi succes a economiei şi datorită consolidării păcii. Poziţia P.S.D.G. în problema Berlinului
drogen.
N. S. Hruşciov a subliniat că şi a reunificării Germaniei
Salutul C .C . al P.C.U.S.declaraţia comună a preşedin
telui Eisenhower şi primului BONN 25 (Agerpres). —¦ DPA, în urma apropiatei confe-
ministru Macmillan, în care ei BAKU 25 (Agerpres). — formare radicală în destinele is Luînd cuvîntul la adunarea a- rinţe_ la_ nivel înalt, Ollenhauer
se declară de acord, în prin TASS anunţă: în salutul C.C. torice ale poporului lui. Azer nuală a organizaţiei din Hano- speră că vor fi cel puţin adoo-
cipiu, să-şi asume obligaţia de al P.C.U.S., a Prezidiului So baidjanul a devenit o republi vra a Partidului social-demo taţe măsuri în domeniul dezar
a nu efectua explozii subte vietului Suprem al U.R.S.S. şî că cu o industrie puternic dez crat, preşedintele Partidului so mării, deoarece nici unul din
rane atîta timp cit continuă al Consiliului de Miniştri al voltată, care munceşte cu ab cial-democrat din Germania, participanţii la această conferin
cercetările privitoare la con U.R.S.S., citit de N. S. Hruşciov negaţie .în familia celorlalte re Ollenhauer, s-a pronunţat împo ţă nu doreşte să se ajungă la o
trol, „ne face să nutrim spe la sesiunea jubiliară a Sovie publici sovietice la îndeplinirea triva cererii cancelarului Ade catastrofă. După cum a decla
ranţa că în cel mai scurt timp tului Suprem al R.S.S. Azer programului construcţiei desfă nauer privitoare la menţinerea rat preşedintele Partidului so
vor fi lichidate divergenţele şi baidjene, se subliniază că oa şurate a comunismului. într-o formă neschimbată a ac cial-democrat din Germania, în
se va încheia un acord cu pri menii muncii clin această repu problema reunificării Germaniei
vire la încetarea experienţe blică sărbătorind cea de-a 40-a Mesajul dc salut exprimă con tualului statut al Berlinului. A- nu se va realiza un progres
lor“, aniversare a puterii sovietice vingerea că poporul azerbaid pină cînd cele trei puteri_ occi
se pot mîndri cu succesele lor., jan va aduce un aport demn cest lucru a declarat el, ar în dentale nu vor începe tratative
N. S, Hruşciov s-a arătat Victoria puterii sovietice în la lupta tuturor popoarelor so serioase cu privire la viitorul
Azerbaidjan a marcat o trans- vietice pentru triumful comunis senina menţinerea dezbinării statut militar al Germaniei.
circumspect în legătură cu mului.
Germaniei.
După cum subliniază agenţia
Redacţia şl adm inistraţia z ia ru lu i: ştr, 6 M a rtie nr. 9. Telefo n: 188 J 189 i 75. Taxa plătită in numerar conform aprobării D irecţiunii Generale P.T.T.R , nr." 283.320 din G noiembrie 1919. — T ip a ru l: întreprinderea P oligrafică „1 M a i“ — D eva.
