Page 9 - 1960-04

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA ! V iz ita lu i N .S . H n iş e io v

:^ p |

0 Pagina culturală (pag. în Franţa
2-a).

g lii 0 in mijlocul muncitori­ CO MUNICÂIU L
lor de la „Putilov” (pag. 3-a).
Duminică 3 aprilie I960 c o m u n g®YÎ@f@ - f r a n c e z
° Marea sărbătoare a
Anu! XII Nr. 1041 4 pagini 20 bani poporului ungar (pag. 3-a). PARIS 2 (Agerpres) — TASS Intre N. S. Hruşciov şi generalul

0 Lucrările Comitetului transmite Gomunicaftul comun so- de Gaulle au avut loc tratative la
celor 10 pentru dezarma­
re (pag. 4-a).

vieto-francez. Paris şi la Rambouillet la care au

Pentru continua lărgire iii La invitaţia preşedintelui Republi­ participat în repetate rînduri M.
şl consolidare cii Franceze, generalul De Gaulle, Debre, primul ministru al Franţei,
Lucrind la coşul de N. S .Hruşciov, preşedintele Consiliu­ A. N. Kosîghin, vicepreşedinte al
a sectorului socialist fum al cuptorului lui de Miniştri al U.R.S.S. a făcut o Consiliului de Miniştri al U.R.S.S.,
al agriculturii Martin de 400 tone, vizită în Franţa în perioada 23 mar­ precum şi miniştrii Afacerilor Exter­
brigada complexă tie—3 aprilie 1960. N. S. Hruşciov a ne, A. Â. Gromîko şi M. Couve de
Raionul Alba ştefan bqureanu tor rRasL,Ti re5:0 " condusă de Mihai fost însoţit d e : A. N. Kosîghin, vice­ Murville. Intre membrii guvernului
Milutin, de la gru­ preşedinte al Consiliului de Miniştri sovietic, A. N. Kosîghin şi A. A.
are un pronun- prinl_secretar al Comitetului raional m a n d a ie 3 e C°- pul de şantiere nr- al U.R.S.S., A. A. Gromîko, ministrul Gromîko, şi membrii guvernului fran­
2 al I.C.S. Hune­ Afacerilor Externe al U.R.S.S., G. A. cez, V. Baumgartner, şi Al. Couve de
ţat caracter agri- de partid Aiba mitetul raional doara şi-a luai an­ Jnkov, preşedintele Comitetului de Murville, au avut loc de asemenea in­
gajamentul să ter­ Stat al Consiliului de Miniştri al iiIniri în cursul cărora ei au exami­
col. In prezent, ------- de partid, au mine elevaţia coşu­ U.R.S.S. pentru legăturile culturale cu nat unele aspecte ale relaţiilor sovie-
lui cu 17 zile îna­ ţările străine, V. S. Emelianov, şeful to-franceze.
agricultura raionului este în li­ contribuit la obţinerea 3e rezul­ inte de termen. Direcţiei Generale pentru folosirea
Angajamentul a energiei atomice de pe lingă Consiliul Tratativele s-au referit la proble­
nii generale cooperativizatâ. Ex­ tate bune în munca politică pen­ fost îndeplinit. de Miniştri al U.R.S.S., M. I. Ivas- mele internaţionale actuale în legă­
IN FOTO ¦ Bri­ cenko, preşedintele Comisiei Economi­ tură cu apropiata întîlnire a şefilor
perienţa acumulată în desfăşu­ tru atragerea de noi familii în gada, după termi­ ce a Sovietului Naţionalităţilor al de state sau guverne ai U.R.S.S.,
narea lucrului. Sovietului Suprem al U.R.S.S., A. M. S.U.A., Marii Britanii şi Franţei. Au
rarea muncii politice arată încă G.A.C. şi crearea de noi unităţi Markov, membru al Colegiului Minis­ test examinate de asemenea proble­
terului Ocrotirii Sănătăţii al U.R.S.S., mele dezvoltării relaţiilor sovieto-fran-
o dată cît de justă este indica­ agricole socialiste. S. A. Vinogradov, ambasadorul ceze.

ţia partidului, izvorîtă din învă­ Că sectorul socialist din agri­ Părţile au constatat că dezvoltarea

ţătura leninistă, potrivit căreia cultura raionului nostru s-a dez­

trecerea în masă a ţăranilor voltat şi s-a întărit, în urma

muncitori în diverse forme de măsurilor luate de comitetul U.R.S.S. în Franţa. relaţiilor dintre U.R.S.S. şi Franţa în

cooperare în producţia agricolă, raional de partid, îl confirmă In cursul vizitei sale, N. S. Hruş­ spiritul prieteniei şi colaborării, şi sta­

se poate realiza numai în con­ şi creşterea fondului de bază al -sísaos “ ciov şi presoanele care îl însoţesc tornicirea unei mai bune înţelegeri in­

diţiile cînd organele şi organi­ unităţilor socialiste. La sfîrşitul Conţinutul m uicii ideologice au făcut o călătorie prin Franţa a- tre ele vor contribui Ia slăbirea con­

zaţiile de partid, asigură con­ anului trecut, fondul de bază livului regional vînd astfel posibilitatea de a lua cu­ tinuă a încordării internaţionale şi la

ducerea permanentă şi diferen­ în G.A.C. era de peste 4 mi­ i-a 90-a adversan noştinţă de unele realizări ale in­ întărirea păcii în Europa ş? în întrea­
dustriei, agriculturii, ştiinţei şi cul­ ga lume.
ţiată a muncii politice de masă, lioane lei, cu peste 1.900.0'00 iei

cînd acestea îşi desfăşoară ac­ mai mare ca la sfîrşitul anului turii Franţei, şi de a se întilni cu N. S. Hruşciov şi generatul De

tivitatea pe baza cunoaşterii si­ 1958, fondul obştesc al întovă­ V. 1. Lenin reprezentanţi ai diferitelor cergurî
franceze.
tuaţiei concrete din tiecare sat răşirilor agricole a crescut ia (Continuare în pag. 4-a)

$i comună. peste 316.000 lei faţă de 176.930 *iu« *

Trăgînd învăţăminte din lip­ lei, iar valoarea fondului obş­ "3 Ieri a avut loc şedinţa acti­ din regiune, scoţînd în evidenţă
surile avute în urmă cu cîţiva tesc al întovărăşirilor agrozoo­ vului regional de partid, din do­ succesele obţinute de organiza­
ani. cînd munca politică pen­ tehnice este de peste 1.300.000 LSeri literare, recenzii ) meniul muncii ideologice ţiile de partid în ridicarea nive­
tru transformarea socialistă a lei. lului muncii de propagandă, în
agriculturii se desfăşura oare­ f In cinstea aniversării a 90 ^ La şedinţă au luat parte mem­ îmbogăţirea conţinutului şi cre­
cum pe campanii, Comitetul ra­ Recoltele obţinute de sectorul j de ani de la naşterea geniala- -j bri ai biroului şl comitetului re­ şterea eficacităţii acestei munci,
ional de partid Alba a luat mă­ socialist la toate culturile — 7 lui dascăl şi conducător al pro- ) gional de partid, primii secre­ în legarea ei mai sirînsă de sar­
suri pentru a da muncii sale mult superioare în comparaţie r letariatului V. I. Lenin, biblio- ) tari şi secretarii cu problemele cinile concrete ale construcţiei
un caracter permanent, împle- cu sectorul individual — sînt [ teca regională întreprinde o se- J de propagandă şi agitaţie de la socialiste, în aportul tot mai
find-o cu îndeplinirea celorlalte de asemenea grăitoare şi con­ f. rie de acţiuni în oraşul Deva. ^ comitetele raionale şi orăşeneşti mare pe care ea îl aduce în edu­
sarcini economice la sate. vingătoare. G.A.C. Berghin, de de partid, directorii cabinetelor carea şi mobilizarea oamenilor
pildă, a obţinut 3.400 kg. po­ ; La 14 aprilie, în colaborare ] de partid, propagandişti şi alte muncii din regiune. Ia înfăptui­
Din munca de zi cu zi pentru rumb la ha., G.A.C. Obreja ( cu Casa regională a creaţiei ) cadre care-şi desfăşoară activi­
cooperativizarea agriculturii, noi 4.200 kg. porumb la ha. G.A.C. {. nopulare, se va organiza o sea- ^ tatea în domeniul propagandei rea politicii partidului.
am tras concluzia că numai cu- Teiuş a obţinut 31.000 kg. sfeclă L ră literară pe tema „Din via- de partid.
noscînd realitatea, particulari­ de zahăr şi 19.600 kg. cartofi L ţa şi activitatea lui Lenin". La tj Cu acest prilej s-au dezbătut
tăţile fiecărei comune, organiza­ la hectar etc. f Tribunalul regional va fi pre- Lucrările şedinţei au fost con­
ţiile de partid au posibilitate să [ tentată recenzia lucrării lui Lej j de asemenea sarcinile care stau
folosească cele mai bune meto­ Realizările obţinute de către [ nin „Despre problema naţiona- ) duse de iov. Petru Furdui, prim-
de de muncă politică pentru a gospodăriile colective din raio­ [• lă şi naţlonal-colonială", iar la 3 în faţa organelor şi organizaţii­
convinge pe ţăranii muncitori să nul Alba au constituit un spri­ ţ P.T.T.R., recenzia lucrării „Par- ^ secretar al Comitetului regional lor de partid în domeniul ideo­
păşească cu încredere pe calea jin puternic în munca organiza­ r Udul, forţa conducătoare în sta- -j de partid. logic.
agriculturii socialiste. ţiilor de partid pentru coopera­ [ tul socialist şi in construcţia
tivizarea agriculturii. Rezultate­ [. comurtislă". De asemenea, la In cadrul şedinţei, tovarăşul în încheierea discuţiilor, a
Experienţa muncii a confirmat le obţinute au risipit îndoielile L 20 aprilie se va organiza cu
faptul că masele largi ale ţă ­ unora şi au învins zvonurile David Lazăr, secretar aî Comi­ luat cuvîntul tov. Petru Furdui,
rănimii muncitoare sînt atrase lansate de duşmanii transfor­ f tineretul din cadrul uzinei elec- )
spre socialism nu numai prin mării socialiste a agriculturii. tetului regional de partid, a pre­ prim-secretar al Comitetului re­
vorbe, ci, îndeosebi pe baza pu­ trlce o consfătuire pe marginea J
terii exemplului, a faptelor care Desfăşurînd activitatea politi- zentat un referat despre munca gional de partid, care a subliniat
demonstrează superioritatea . şi co-organizatorică pentru coope­ ' lucrării „Sarcinile Uniunii Ti­
avantajele pe care le oferă gos­ rativizarea agriculturii, Comite­ desfăşurată de organele şi or­ importanţa şedinţei cu activul
podăria colectivă faţă de cea tul raional de partid şi-a în neretului" de V. I. Lenin. ganizaţiile de partid, pentru a-
individuală. dreptat atenţia spre îmbunătăţi­ comitetului regional, rezultatele
rea continuă a activităţii orga­ Emisiune locală sigurarea conţinutului de idei,
Comitetul raional de partid, nizaţiilor de partid de la sate, obţinute şi lipsurile mai carac­
conştient de faptul că obţinerea La staţia de radioficare din purităţii ideologice şi eficacităţii teristice manifestate, precum şi Electricianul Lucian Nisipaşu, şc ful 'unei echipe 'de Instalatori 'de pe
unor rezultate bune în mun­ pentru sprijinirea permanentă în şantierul noului oraş muncitoresc din Călan, are o bogată experienţă in
ca pentru transformarea socia­ muncă a acestora. Noi am ( Haţeg a avut loc ieri o emi- propagandei de partid. sarcinile actuale ce stau în faţa muncă. Deseori, el împărtăşeşte din experienţa sa şi altor muncitori.
listă a agriculturii depinde în pornit de la premisa că Participanţii ia şedinţă au a-
primul rînd de felul cum vor o astfel de sarcină, cum [ siune specială închinată ani- organelor şi organizaţiilor de Iată-l in clişeul nostru dind un ele indicaţii electricianului ioan Beanu.
munci organizaţiile de partid şi nalizat pe larg principatele as­
este transformarea socialis­ ţ versării a 90 de ani de la naş- partid în conducerea muncii de
tă a agriculturii, se poate în­ pecte ale activităţii ideologice
propagandă.

i terea lui V. /. Lenin. Tema

L emisiunii a fo st: „Amintiri chimbul condus de ingine­ OAMEN i s-a intimplat şi ce defecţi­
[ despre Lenin rul Gheorghe Mateescu, de la uni s-ar putea întîmpla. Eu îi
fiecare comunist, de măsurile făptui numai printr-o mobiliza­ [. In cadrul programului, un ţ laminorul de 650 mm. al C. S. ISI STRING MUNIT,E cunosc pe toţi şi ştiu că-s oa­
(. grup de elevi din clasa a !II-a ) Hunedoara, ajunsese in impas. meni harnici. Ce părere aveţi?
ce vor fi luate pentru întărirea re a tuturor forţelor înaintate [¦ a Şcolii medii din localitate, f La începutul lunii ianuarie, oa­
ţ au recitat versuri ale scriitori- menii îşi propuseseră să rea­ — De acord, au spus aproa­
cconomico-organizatorică a gos- ale satului, printr-o muncă răb- j lor sovietici şi romtni, închina- ) lizeze lucruri mari. Realitatea pe toţi.
oodăriilor colective şi a întovă­ [ te lui Lenin. însă era departe ăe planurile
lor. In întrecerea pentru mai V
răşirilor existente, a îndrumat (Gontinuare în pag. 3-a) multe laminate ei ocupau ul­ aşa ceva despre mine ?“ — l-a re erau pline cu material sau
timul loc, cele mai multe acte wa jutorul dat de schimbul lui
organele agricole şi consiliile de indisciplină ei le aveo,u, cele fulgerat un gind. Şi im ediat: din cauza defecţiunilor meca­ r^ ^ C ira a început să dea roa­
mal multe rebuturi tot ei. de. Schimbul lui Mateescu s-a
de conducere ale gospodăriilor „Nu, asta nu se poate! Doar nice lăsate de schimbul tovară­ pus pe treabă. In fiecare zi
începuseră să-şi d,ea unii obţinea realizări şi mai bune.
agricole colective spre crearea părerea că şeful de schimb e eu am condus anul trecut şului Cira. Eu mă bucur că Se părea că o va lua înaintea
ăe vină. Alţii susţineau că a- tuturor. Dar... In după-amiaza
de ramuri anexe aducătoare de W E E m iW cesta e un colectiv slab, care schimbul lor şi atunci eram schimbul tovarăşului Cira este zilei de 25 martie, schimbul
mari venituri, care să pern'ifă abia se tiraste în urma ce- lui Cira a stabilit recordul la­
creşterea avutului obştesc, şi a loralte schimburi. Ce mai, pă­ fruntaşi, li cunosc bine pe toţi fruntaş. Dar pe ei asta nu tre­ minorului: 970 tone laminate.
rerile despre acest schimb nu Seara, la orele 23. toţi ştiau a-
erau deloc bune. oamenii lor... şi totuşi, s-ar buie să-i mulţumească cită vre­ cest lucru. Ştiau şi oamenii lui
Mateescu.
veniturilor colectiviştilor. Astfel, I putea să aibă dreptate...“ me nouă ne fac greutăţi. Eu
Marian s-a dus aţă la Cira
în gospodăriile colective din Cis- sa ntr-o zi din luna martie. II ştiu că fruntaşii trebuie să-i a- şi i-a spus zim bind:

tei, Obreja, Ţelna şi altele, în a- >,| la predarea schimbului, m doua zi, maistrul Cira s-a jute pe cei rămaşi în urmă. nu ¦— Deocamdată, felicitări!
maistrul Alexandru Cira, şeful Te sfătuiesc însă ca miine di­
dunările generale s-au discutat şi schimbului preăător, l-a în- 'ASa dus la secretând organi­ să le facă greutăţi. Aşa cred eu mineaţă să vii să ne întorci
tilnit pe tov. Petru Marian, or­ zaţiei de partid, tovarăşul Du­ că-i bine... felicitările!
ganizatorul grupei de partid
aprobat măsuri privind cultiva­ din schimbul condus de ingine­ mitru Fotescu, şi i-a relatat I s-a dat cuvîntul şi tovară­ Intr-adevăr, dimineaţa s-a
rul Mateescu. Cira observase anunţat un nou record: schim­
rea de viţă de vie port-altoi, că de cîtva timp Marian îl o- întîmplarea din ajun. şului Cira. bul lui Mateescu a laminat 993
coleşte. tone, cu 23 tone mai mult de­
dezvoltarea formelor de anima­ — Dacă aşa stau lucrurile, — Aveţi dreptate, tovarăşi cit al. lui Cira.
— Ascultă, tovarăşe Marian
le etc. — l-a oprit Cira — de ce mă tovarăşe Cira, atunci nu e bi­ — a spus el. V-am creat greu­ In acea dimineaţă. Cira i-a
ocoleşti ? Crezi că am eu vreo întins mina lui 'Marian, l-a
Aplicarea în practică a aces- vină că la voi treaba nu merge ne. Dumneata eşti comunist, tăţi. Vă promit însă, în nume­ privit adine în ochi şi cu bucu­
bine ? rie în glas i-a spus :
-O — eşti maistru cu ....................................... . le schimbului
— Cred că da, tovarăşe Cira! experienţă şi meu, că n-o să „Ai avut dreptate !“.
Şi schimbul vostru contribuie VI
(lin de me.*g,em la insuccesele noastre. Eşti deci poţi să-ţi „Tfi fiiîtil tău să nu se mai îmtîm-
altă zi ? mulţumit acum ? dai seama dacă raramă nimeni ple. Vă vom m upta pentru titlul de frun-
oamenii au sau In urmă !“ preda schimbul taş e mai îndirjită acum
Pentru Cira aceasta a fost nu dreptate. In în cele mai bu­
o lovitură de trăznet. „Va să ca orieînd. In perioada 15-28
zică, acesta-i motivul pentru orice caz, cred “düülplüiülilü'üüüülii; .„Uliii. ne condipuni... martie, plusul ăe producţie era
care mă ocolea“ — şi-a zis el. că e bine să Dar întrecerea de 405 tone la schimbul lui
Cînd, a ajuns acasă, s-a simţit Mateescu şi de 316 tone la
o Filiala regională S.R.S.C. în co­ atît ăe obosit incit nici poftă ie asculţi părerea. De acord ?, tot noi O s-o cîştigăm. schimbul lui Cira. Oamenii lui
laborare cu Comiletul regional de de mineare n-a mai avut. Par­ Cira însă nu-s supăraţi. Ei
luptă pentru pace, organizează astăzi, că n-ar fi dormit de cîteva zile. — De acord. — Vom vedea, au răspuns sînt mulţumiţi că au ajutat
la orele 10,30 o conferinţă în sala A încercat să doarmă, dar n-a schimbul lui Mateescu să de­
cinematografului „Maxim Gorki“ din reuşit. I se părea că aude me­ III cei din schiw,bul lui Marian. vină fruntaş, contribuind astfel
Hunedoara. Cu acest prilej, iov. Ser- reu vorbele usturătoare ale lui la depăşirea planului pe secţie.
giu Verona, ziarist, va vorbi despre j %' Marian. încerca să spună că. a n ziua următoare, schim- Intr-adevăr, vom vedea! Cu toţii sînt mulţumiţi că pla­
„Situaţia actuală internaţională“. După 1 n-arc nici o vină, dar în minte oul lui Mateescu a orga­ IV nul lunii martie a fost între­
masă, la orele 18, aceeaşi conferinţă îi apărea din nou figura lui cut cu peste 3.000 tone dato­
va fi prezentată în sala festivă a Ml I\ .v Marian. „Dar dacă toti cred nizat o discuţie pe tema ră- a prima sa întîlnire cu oa- rită ajutorului reciproc pe
şcolii medii „Decebal“ din oraşul Deva. % minerii lui în urmă. A partici­ _ menii din schimb, tovară­ care şi-l acordă schimburile în­
¦ pat şi maistrul Cira, şeful şul Cira i-a informat despre tre ele.
o In sala clubului C.F.R. „Filimon •NA.-. schimbului anterior. cele intîmplate. Unul dintre ei
Sîrbu“ din oraşul Simeria, va avea insă, a rip o sta t: N. ANDRONA6HE
ioc începind de Ia orele 10, faza ra­ Micuţa Angela vine cu reg ularitate la cercul mîinilor în- Marian se gîndise mult la a- — Asta-i bună! Muncesc ei
ională a concursului bienal de leniru demînatice care funcţionează la Casa pionierului din Brad. ceastă discuţie şi hotărîse să prost şi ne fac pe noi vino­
„!. L. Carngiale“. îşi dau concursul spună lucrurilor pe nume. îşi vaţi. Mai bine să înveţe să
echipele cişlsgătoare la faza interco- Iat-o, In fotografia noastră, lucrind cu răbdare la o faţă amintea că anul trecut Circ muncească bine şi apoi să se
de masă. condusese schimbul lor şi tre­ întreacă cu noi. Doar n-o să
munală. burile au mers binişor. De ce le arătăm noi cum se mun­
atunci schimbul lui Cira le în­ ceşte !
o Două meciuri de fotbal: la Lu- greunează munca ? şi acest lu­ — N-ai dreptate — i-a re­
peni, Miliarul din localitate va întîlni cru i l-a sp u s: tezat-o Cira. Eu vă cer ca fie­
echipa U. T. Arad, iar la Hunedoa­ care om din schimbul nostru
ra, în primul meci al returului cate- — Intre schimburile noastre să nu dea în primire schimbul
gorie: R, se vor întilni formaţiile Cor- nu există colaborare — înce­ oină nu-l informează pe cel
vinul şi Chimia Făgăraş. pu organizatorul de partid. Nu

odată noi am pierdut multe ore din schimbul lui Mateescu des­

din cauză cu paturile de răci­ pre felul cum a muncit el, ce