Page 92 - 1960-04
P. 92
Pag. 4 DRUMüh SOCIALISMULUI Nr.. 1661
aygroggfffngaHWggTZCTSfcggg^ 1
In întâmpinarea zilei de 1 Mai uÄXirnßJje şîjjpl • xU lX m A le slird • jjJXurol& $1i r i • jjilu u e ÎB $ Ü ri,
VIENA 26 (Agerpres). Ziarul că sînt. gata să lupte pentru pronunţat împotriva înarmării a-
„Volksstimme“ din 24 aprilie îmbunătăţirea situaţiei lor eco tomice a Bundeswehrului.
nomice.
publică apelul Partidului Comu ?
nist din Austria cu prilejul zile! Cu prilejul zilei de 1 Mai
de 1 Mai. — Ziua solidarităţii internaţio NEW YORK 26 (Agerpres).
în apel se spune că Friedricli nale a clasei muncitoare — tri După cum transmite din San Succesul Expozifleî industriale fjMcrările Comitetiilaii
Engels a apreciat demonstraţia mitem un salut frăţesc popoa Jose (Costa Rica) coresponden sovietice de Ia Bagdad eei©r ice® state pentru
de 1 Mai a muncitorilor din relor Uniunii Sovietice şi celor tul agenţiei Prensa Latina, Con
Viena, care a avut loc pentru lalte ţări ale lagărului socialist, federaţia Generală a muncitori BAGDAD 26 (Agerpres). — „Sîntem entuziasmaţi de ex dezarm are
prima oară acum 70 de ani, ca popoarelor ţărilor coloniale şi lor din Costa Rica a dat publi TASS anunţă: Au trecut două poziţia dv., de expoziţia păcii
un exemplu pentru oamenii dependente, oamenilor muncii cităţii o declaraţie în care se săptămlni de la deschiderea şi a prieteniei sovieto-îrakiene GENEVA (Agerpres). — Şe glomerat de măsuri izolate, par
muncii din întreaga lume. Ziua din toate statele. arată că unul din principalele primei Expoziţii industriale so — scrie Ahmed Djamin, ingi dinţa din 25 aprilie a Comite ţiale, măsuri de control asupra
de 1 Mai, Ziua internaţională ţeluri ale oamenilor muncii cu vietice de la Bagdad. Di acest ner irakian. Trăiască Uniunea tului celor zece state pentru de înarmărilor, care nu duc la de
de luptă a clasei muncitoare •k prilejul sărbătoririi zilei de 1 timp, expoziţia a fost vizitată Sovietică, luptătoare pentru zarmare a fost prezidată de şe zarmarea generală şi totală.
pentru drepturile ei, este deo Mai este unirea tuturor organi de aproximativ 500.000 de lo pace !“. ful delegaţiei romîne, Eduard
sebit de scumpă pentru munci BONN 26 (Agerpres). Ollen- zaţiilor sindicale pentru apăra cuitori ai capitalei Irakului, Mezincescu. Primul a luat cu Noi sîntem de acord, a spus
torii din Viena. hauer, preşedintele Partidului rea revoluţiei cubane. precum şi ai altor oraşe din „Vizitînd expoziţia, glăsuleş- vîntul şeful delegaţiei poloneze, Eduard Mezincescu, să punem
social-democrat din Germania, a ţară. te o altă însemnare, m-arn M. Naszkowski, care şi-a con întîi temelia casei, dar vrem să
Milioane de oameni îşi vor publicat în buletinul de presă Confederaţia Generală a mun convins din nou că Uniunea sacrat cuvîntarea problemelor ştim mal întîi ce fel de casă
exprima în ziua de 1 Mai do „Sozial Demokratischer Presse- citorilor subliniază necesitatea Zilnic, de dimineaţă şi pînă Sovietică este o puternică ţară legate de“ dezarmarea nucleară. construim. Vrem să facem pri
rinţa lor de pace şi de a se ob dienst“ un articol în care decla de a acorda sprijin poporului seara tîrziu, în faţa intrării a socialismului şi o ţară a pă mii paşi, dar vrem să ştim mai
ţine dezarmarea. ră că „prima revendicare de 1 cuban. In ziua de 1 Mai — se expoziţiei pot fi văzuţi sute de cii. Această ţară este înfrumu EI a subliniat că puterile oc întîi pe ce drum şi în ce direc
Mai trebuie să fie interzicerea spune în declaraţie — toate or oameni dornici să vadă expo seţată de numele măreţ şi mi cidentale nu vor să renunţe Ia ţie mergem. Delegaţiile occiden-
Intr-o serie de ţări capitalis şi distrugerea armei atomice şi ganizaţiile sindicale trebuie să natele de aici. La expoziţie nunat al lui V. I. Lenin, care armele nucleare şi de aceea ele fr A refuză însă să colaboreze
te, se spune în continuare în de a altor mijloace de distrugere în se unească pentru apărarea Cu pot fi întilniţi reprezentanţi ai trăieşte şi în inimile fiecărui propun numai încetarea produc pentru definirea ţelului obiecti
claraţie, sînt interzise demon masă“. Puterile care deţin ar bei. diferitelor profesiuni — munci irakian liber“. ţiei de materiale fisionabile, în vului nostru final. Opinia pu
straţiile de 1 Mai ale oamenilor ma nucleară, scrie Ollenhauer, tori, funcţionari, ţărani în cos timp ce delegaţiile ţărilor so blică aşteaptă într-adevăr re
muncii. In Germania occidenta trebuie să încheie între ele un Iii declaraţie se subliniază în tume naţionale arabe. Expo 1Muncitorul Ahmed seibanl cialiste sînt pentru dezarmarea zultate concrete, dar primul re
lă se statorniceşte un regim acord cu privire Ia încetarea 1- continuare că oamenii muncii ziţia este vizitată de reprezen scrie: „Clasa muncitoare din nucleară completă şl pentru in zultat concret pe carc-1 aşteap
reacţionar militarist care poar mediată a exploziilor experimen din Costa Rica vor sărbători tanţi ai intelectualităţii irakie Irak trimite un sincer salut terzicerea folosirii armelor nu tă este acela de a şti că Ia Ge
tă germenii fascismului. Ger tale, la încetarea producţiei şi ziua de 1 Mai sub steagul unirii ne, ai cercurilor de afaceri, de clasei muncitoare din U.R.S.S. cleare. neva se merge pe drumul de
mania lui Adenauer creează o distrugerea rezervelor existente forţelor „în lupta pentru dezar funcţionari superiori şi de frun Sîntem minări că prietenia po zarmării generale şi totale. Re
primejdie pentru neutralitatea de arme nucleare. „In afară de marea generală, pentru lichida taşi ai vieţii obşteşti. porului irakian cu celelalte po A luat apoi cuvîntul repre fuzul delegaţiilor occidentale de
Austriei. In Austria de aseme aceasta este necesar un acord cu rea armatelor şi desfiinţarea bu zentantul Italiei, Gavaletti, care
nea se activizează reacţiunea. privire la reducerea treptată şi getelor de război, pentru asigu In fiecare pavilion al expo poare, care luptă pentru pace, a încercai să respingă aprecie a defini scopul lucrărilor noas
Uniunea industriaşilor, partidul sistematică a armelor conven rarea păcii şi colaborării frăţeşti ziţiei există o carte de impre rile delegaţiilor ţărilor socialis
populist din Austria duc o poli ţionale pînă la dezarmarea to între toate popoarele. sii. in aceste cărţi şi-au înscris libertate şi democraţie, creşte te potrivit cărora statele occi tre crează impresia că aceste
tică tot mai crîncenă împotriva tală“. Ollenhauer subliniază că impresiile sute de vizitatori. dentale sînt pentru măsuri izo
clasei muncitoare. De aceea, la dezarmarea este mijlocul cel PARIS’ 26 (Agerpres). Orga şi se întăreşte. Vă mulţumim late şi împotriva unui plan de delegaţii urmăresc să creeze în
1 Mai muncitorii se vor pronun mai eficace pentru asigurarea nizaţiile sindicale franceze pentru minunata expoziţie. ansamblu de dezarmare genera
ţa pentru întărirea democraţiei păcii. C.F.T.C. şi C.G.T. din Departa opinia publică numai iluzia că
împotriva neonazismului şi mi mentul Rhone au hotărît să săr Pianul poporului cu privire la Germania lă şi totală.
litarismului. Ei vor demonstra In încheiere, Ollenhauer s-a bătorească în comun ziua de corespunde intereselor întregii lucrările comitetului sînt îndrep
1 Mai. Lozincile sub care se vor Răspunzînd delegatului ita
desfăşura aceste manifestări fes populaţii germane tate în direcţia dezarmării ge
tive vor fi „Pace în Algeria şi lia n , reprezentantul R. P. Ro
:«©= în întreaga lume“ şi „îmbună BERLIN 26 (Agerpres). — Germania, expus în scrisoarea nerale şi totale, în timp ce în
In ultimul timp, în diferite o- Comitetului Central al Parti mîne, Eduard Mezincescu, a a-
Oamenii din întreaga Sume sînt raşe din Republica Democrată dului Socialist Unit din Germa realitate acest obiectiv — fixat
rscueioseători Uniunii Sovietice pentru Germană au avut loc întîlniri nia adresată muncitorilor vest- rătat că delegaţiile ţărilor so
pe întreaga Germanie în ca germani. în rezoluţia Adunării Generale
cialiste continuă să considere
— este abandonat. Ţările socia
propunerile occidentale un con
liste nu acceptă să fie părtaşe
la o asemenea acţiune.
;®s>=
acţiunile ei de pace tăţirea condiţiilor de trai ale drul cărora se examinează pla La întîlnirea pe întreaga Guatemala — cap de pod pentru
BAGDAD 26 (Agerpres). — şi totală şi interzicerea armei nul poporului .cu privire la Germanie care a avut loc la
Dresda, au luat parte numeroşi o agresiune împotriva Cubei
Intr-un articol consacrat apro atomice propuse de guvernul Mişcarea re v e n d ic a tiv ă muncitori, social-democraţi din HAVANA 26 (Agerpres). — mala, au plecat spre lagărele
piatei conferinţe la nivel înalt, sovietic“. ia am ploare In Franţa Germania1 occidentală. Luînd Intr-o declaraţie dată publici militare de pe coasta atlantică
ziarul săptămînal „As Sabat“ cuvîntul în faţa participanţilor tăţii la 24 aprilie, Râul Roa, a Guatemalei. Cartierul gene
scrie la 25 aprilie: „Popoarele Ziarul „Saut al Ahrar“ arată la întîlnire, unul din vorbitori, ministrul de Afaceri Externe al ral al forţelor armate guate
diferitelor ţări văd în acest la rîndul său că o bază bună membru al P.S.D.G., a declarat Cubei, spune că teritoriul Gua- maleze a trimis în aceste la-t
important eveniment istoric o- pentru realizarea unui acord că scrisoarea C.C. al P.S.U.G.
între participanţii la conferin adresată muncitorilor vest-ger-
glindirea practică a tendinţei ţă sînt propunerile sovietice PARIS 26 (Agerpres). — me la şantierele navale „Atlan mani, are o uriaşă însemnătate temalei este folosit în prezent găre o mare cantitate de arme
lor spre pace şi de asemenea o prezentate de N. S. Hruşciov în Mişcarea revendicativă din Fran tique“ din Saint-Nazaire unde în perioada cînd trebuie să se ca un cap de pod pentru o a- pentru operaţiuni militare în
nouă înxrîngere a forţelor răz timpul vizitei sale în S.U.A. şi, ţa continuă să ia o amploare cele trei îederaţji sindicale, facă totul pentru lichidarea gresiune împotriva Cubei. In regiuni de munte. Aceste unel
boiului şl imperialismului. Ele de asemenea, exemplul Uniunii tot mai mare, ca urmare a ne- C. G. T., Force Ouvriere şi primejdiei unui nou conflict cursul ultimelor zile, arată de tiri agresive împotriva Cubei,
aşteaptă ca participanţii la Sovietice care a efectuat o satisfacerii de către patroni a C. F. T. C. au realizat unitatea militar şi pentru rezolvarea pe claraţia, adepţi ai fostului dic subliniază declaraţia, sînt sus
cererilor de revalorizare a sa de acţiune, la centrala atomică cale paşnică a problemelor na tator Batista şi criminali de ţinute de societatea america
conferinţă să găsească căile nouă reducere considerabilă a lariilor în raport cu costul vie din Marcoules, departamentul ţionale ale poporului german. război, care au fugit în Guate- nă „United Fruit Co“ cu spri
ţii. Numeroase federaţii sindi jinul preşedintelui Guatemalei,
spre rezolvarea problemelor in forţelor sale armate. „Oamenii cale cer reluarea lucrărilor co Gard, unde muncitorii cer reva --------- . ---.o» Ydigoras Fuentes. In continua
ternaţionale in spiritul păcii şi din întreaga lume sînt adînc misiei paritare (formată din pa lorizarea primelor de pericli re, Roa afirmă că guvernul
întăririi relaţiilor de prietenie recunoscători Uniunii Sovietice troni şi reprezentanţi ai munci tate. CAIRO 26 (Agerpres). — oraşului, Hussein Sobhî, direc cuban se află în posesia unor
între popoare“. pentru această politică, se spu torilor), întrerupte de patroni Grupul de artişti romîni care tor general al municipalităţii, informaţii cu privire la trans
ne în articol, fiindcă aceste ac la 15 februarie anul acesta, de Ziarul „l’Humanité“ publică se află intr-un turneu în re oameni de artă şi cultură, zia portul în Guatemala de către
In articol se subliniază că ţiuni ale U.R.S.S. vorbesc des oarece nu au fost de acord cu numeroase materiale asupra va giunea egipteană a R.A.U., a avioane americane de tip
printre problemele pe care par pre dragostea ei de pace şi ho- cererile muncitorilor în ce pri lului de greve care a cuprins prezentat la 23 aprilie un con rişti.
ticipanţii Ia conferinţă vor tărîrea ei de a apăra cauza uzinele şi fabricile din întreaga cert in sala muzeului de Arte Au fost de faţă reprezen „B-26“ a unor cantităţi de ar
trebui să le rezolve, cele mai slăbirii încordării internaţio veşte cuantumul revalorizării Franţă. La oţelăriile din Ugine,
importante sînt „cererile cu departamentul Savoyc, muncito tanţi ai ambasadei Republicii me destinate forţelor menitei
salariilor. rii au declarat grevă cerînd spo
rirea salariilor cu 10 la sută, să invadeze Cuba.
Astfel de mişcări revendica
ceea ce reprezintă aproximativ
privire la dezarmarea generală nale“. tive au avut loc în ultima vre- 30 de franci pe oră. La uzinele Frumoase din oraşul Alexan Populare Romîne la Cairo.
dria. Concertul prezentat de artiş
Togo — un nou stat in dep end ent în A frica „General Motors“ din Gennevil- La concert au participat: tii romîni s-a bucurat de suc Cin En-Iai a plecat
liers, unde, din cauza crizei care Ismail 1Mehana, guvernatorul ces. în Nepal
se manifestă în industria meta
lurgică patronii au redus săp-
La 27 aprilie, pe harta conti făşurat o luptă susţinută pen sprijinit sincer lupta pentru cu tămîna de lucru de la 47 de ore 15 ani de la întâlnirea de pe Elba DELHI 26 (Agerpres). — La
nentului negru apare cel de-al tru obţinerea independenţei na cerirea independenţei naţionale la 40 de ore muncitorii au in 26 aprilie, după o vizită de 7
doisprezecelea stat independent ţionale. Ne amintim de puter a poporului togolez. La sesiu trat în grevă cerînd ca acea BERLIN 26 (Agerpres). — tîlnirii de pe Elba, între tru zile în India, Ciu En-Iai, pre
african — Togo. Această zi va nica mişcare care a zguduit nile Consiliului de tutelă al stă măsură să nu ducă la mic TASS anunţă : J. Polowski, se pele U.R.S.S. şi S.U.A., vetera mierul Consiliului de Stat al
intra în istoria poporului togo- Atrica occidentală franceză în O N.U. reprezentanţi a nume şorarea salariilor. cretarul organizaţiei „Veteranii nii americani ai celui de-al Republicii Populare Chineze, şi
lez ca o dată memorabilă care anii 1948-1953, precum şi de roase state, în special ai state americani ai întîlnirii de pe doilea război mondial depun persoanele care ÎI însoţesc au
lupta desfăşurată în alte terito lor socialiste, au cerut ca Togo La apelul federaţiilor sindica Elba“, care a sosit în R. D. cu o adîncă recunoştinţă aces plecat din Delhi spre Nepal.
marchează încununarea victoriei rii africane care şi-au cucerit să devină un stat independent. le C.G.T., Force Ouvriere şi te flori în cinstea eroilor so
îndelungatei sale lupte împotri În ultimul timp independenţa. C.F.T.C., personalul întreprin Germană, a depus coroane de vietici care şi-au dat viaţa în Ciu En-lai a fost condus de
va colonialismului. Pentru a menţine în Togo re Reprezentanţii ţării noastre la derilor „Sud-Aviation“ din Tou flori la monumentele ostaşilor timpul celui de-al doilea răz .1. Nehru, primul ministru al
gimul colonial, puterea tutelară O.N.U. au susţinut de asemenea louse a întrerupt lucrul în semn boi mondial în numele făuririi Republicii India, de membri ai
Situat pe coasta de vest a a recurs la teroare şi ulterior cu căldură această revendicare de protest pentru nesatisfacerea sovietici de la Tiergarten şi unei lumi mai bune“, scriu ve cabinetului şi de fruntaşi ai vie
Africii, Togo are o suprafaţă de legitimă a poporului togolez, revendicărilor lor. teranii americani. ţii poliiice din India, precum şi
57.000 km. p. şi o populaţie de la tranzacţii ;u guvernanţii lo cerînd organizarea alegerilor şi Treptow-Park. „Cu prilejul ce de reprezentanţi diplomatici a-
1.089.000 locuitori. Capitala cali, în urma cărora a fost sem adoptarea de măsuri pentru pro Salariaţii uzinelor „Nord-A-
noului stat este oraşul Lomme. nat un nou statut pe baza că clamarea independenţei Togo-u- viation“ din Bourges, au intrat lei de-a 15-a aniversări a în- creditaţi Ia Deihi.
Din cele mai vechi timpuri da ruia Togo a devenit „Republică lui. Adunarea Generală a O.N.U. în cea de-ş treia săptămînă de
torită bogăţiilor sale Togo a autonomă“. Autonomia aceasta a adoptat la 13 noiembrie 1958 grevă. Din Republica Cehoslovacă
fost mult rîvnit de colonialişti. nu era însă decît un act decla o rezoluţie potrivit căreia teri
rativ deoarece autorităţile mili toriul Togo urmează să devi Cei 500 de muncitori ai uzi a
In secolele trecute cînd pu tare franceze au continuat să nă independent în 1960. Ca dată nelor „Sambre-et-Meuse“ care
terile europene au pornit la co dispună de soarta ţării, iar re a proclamării independenţei a nu au obţinut satisfacerea re „ '‘ « a
tropirea continentului african, laţiile externe, finanţele şi ar fost aleasă ziua de 27 aprilie vendicărilor cerute, prin scurte
Togo a avut aceeaşi soartă ca mata au rămas exclusiv în com 1960, zi care în 1958 a însem le întreruperi ale lucrului, au , m % - yi ;
şi celelalte teritorii africane. Im petenţa autorităţilor franceze. nat victoria în alegeri a forţe declarat grevă.
perialiştii germani au izbutit în lor anticolonialiste. »m «i K« r* •;
1884 să transforme Togo într-o Poporul togoîez a continuat E-
colonie a lor. lupta pentru obţinerea indepen La festivităţile care au Ioc în Una dintre cele mai mari fucrări hidraulice din Republica Cehoslovacă e şi construcţia
denţei. Astfel, pînă la alegerile aceste zile la Lomme participă . După trafativele barajului şi hidreicentralei de pe VItava, de la Orlik. Hidrocentrala va avea o capacitate de
După primul război mondial, din 27 aprilie 1958 pentru Ca delegaţi din mai multe ţări ale 400 MW. IN CLIŞEU : Vedere de ansamblu asupra aripei stî ngi a barajului de la Orlik.
cînd Germania şi-a pierdut co mera deputaţilor, organizate sub lumii, printre care şi o delega dinfre Eisenhower
loniile, Togo a trecut sub man supravegherea O. N. U., majori ţie a ţării noastre. Poporul ro-
datul Ligii naţiunilor, fiind dat tatea mandatelor au fost acor mîn, alături de popoarele ţări şi De G a u lle
spre administrare Angliei şi date adepţilor independenţei de lor socialiste şi de întreaga o-
Franţei. pline. Totodată pe adresa Con menire progresistă salută reali NEW YORK 26 (Agerpres). —
siliului de tutelă al O.N.U. au zarea visului de libertate şi in Agenţia France Presse anunţă că
După cel de-al doilea război fost trimise numeroase petiţii în dependenţă a poporului togolez. după întîlnirea finală dintre Eisen
mondial, Togo a fost pus sub care poporul togolez cerea a- hower şi De Gaulle, care a avut
iutela O.N.U. şi dat tot în gri cordarea imediată a independen Proclamarea independeţei To- loc în dimineaţa zilei de 25 aprilie,
ja vechilor „protectori“, Anglia tei. La' dezbaterile din Consiliul go-ului şi a celorlalte state afri cei doi preşedinţi au dat publicităţii
şi Franţa. rle tutelă, reprezentanţii popu cane (Nigeria, Somalia, Con în a doua jumătate a zilei un scurt
laţiei din Togo şi-au ridicat gla go) care vor scutura jugul co comunicat. In comunicat se arată că
Togo englez s-a alipit în sul împotriva înapoierii în care lonialist în acest an, dovedeşte, în urma tratativelor dintre preşedin
1957 la Coasta de Aur formînd e ţinut poporul lor, împotriva aşa după cum s-a subliniat la tele Statelor Unite ale Americii şi
statul independent Ghana. Togo stării rudimentare a economiei Conferinţa popoarelor Africii ce preşedintele Franţei, cele două părţi
francez a rămas însă mai de tării cauzată de exploatarea co a avut Ioc anul acesta la Tu „au stabilit mult mai precis poziţiile
parte sub tutela Franţei. lonială. nis, că nu este departe ziua cînd pe care le vor adopta ta apropiata
colonialiştii vor fi alungaţi din conferinţă la nivel înalt în problemele
Cu toate că în Togo există Opinia publică mondială a toate teritoriile africane pe care care se vor discuta ia această con
mari plantaţii de tutun, bum le mai subjugă. Aăişcarea de ferinţă".
bac, orez, cafea, cacao, arahide. eliberare naţională a cuprins în
iar subsolul conţine importante tregul continent african ! Soar In comunicat se arată de asemenea
zăcăminte de fier, foametea, bo ta regimului colonialist este pe că după părerea celor doi preşedinţi
lile făceau ravagii. Gradul de cetluită, sfîrşitul său apropiindu- „scopul principal al conferinţei la ni
cultură a populaţiei era atît de se din ce în ce mai repede. vel înalt este realizarea unei des
scăzut îneît 95 la sută diri tinderi în situaţia internaţională“.
populaţie este analfabetă. Popu
laţia din Togo laolaltă cu. ce
lelalte popoare coloniale a des-
Redacţia şi adm inistraţia z ia ru lu i: str. 6 M artie nr. 9. le le fo n : IB S : 1 8 9 1 75. Taxa plătită în numerar conform aprobării D irecţiunii Generale P.T.T.R . nr. 263.320 din 6 noiembrie 19*19. — T ip a ru l: întreprinderea P oligrafică „1 M a i" — Deva.
