Page 93 - 1960-04
P. 93
o n -. «•?' >ţf1
| j-junec rara-Deva 1
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂl -------- •'Ti
S
Amil X n Nr. Î663 Vineri 29 aprilie 1960 4 pagini 20 bani
Iniţiative şi realizări
O muncă entu cetăţeni. In fe
ziastă se desfâ- TEODOR VASIU lul acesta, s-au
P îtIM T R E F O R M A L IŞ T II şoai ă în aceste preşedintele comitetului executiv economisit 8.672 Brigada de mineri condusă
zile $i în satele al Sfatului popular raional lei. Tot în ca de comunistul Mihai Tucaciuc
regiunii. Ţăra Ilia lucrează la sectorul III al Ex
nii muncitori, pe dru! contribuţiei ploatării miniere Aninoasa.
© II CALAM în muncă şi prin Biesiala de arfă plastică Datorită bunei organizări a
muncii,' această brigadă reu
iîngă munca la cîmp pentru ter muncă voluntară au fost între şeşte să-şi îndeplinească ritmic
sarcinile de plan şi să dea
------------------- In numai 10 z ile « — ------------------- minarea campaniei agricole de ţinuţi 11 km. de drum raional, in acelaşi, timp cărbune de ca
litate.
® 605 tone fontă peste plan primăvară, au pornit acţiuni 53 km. de drum comunal, s-au Macaragiul Petre Iulian, de Petroşani, Petrila, Călan, Ghe-
ia ofelâria Martin nr. 1 din Iar. Alba Iulia, Haţeg, Brad şi In clişeu: Unul din schim
° Consumul de cocs redus cu 40 kg. pe tonă însufleţite pentru înfrumuseţarea săpat şi desfundat 2.264 m.l. G. S. Hunedoara a îndrăgit Orăştie, care vor executa apro- buri împreună cu şeful brigă
mult arta plastică. O bună parte ximativ 500 de lucrări de piotu- zii, la ieşirea din mină.
• Fiecare tonă de fontă mai ieftină cu 32 lei. satelor. In raionul ilia, în loate şanţuri etc. O deosebită impor din timpul liber el şi-l petrece ră, gravură,, sculptură şi alte
la cercul dc artă plastică, care genuri de artă, inspirate din
satele se fac pregătiri intense tanţă a acordat sfatul popular funcţionează pe iîngă club. In munca şi viaţa lor.
prezent, el lucrează cu multă
Furnaliştii de la uzina „Vic- jare. Electricianul Rudolf Ţip în vederea întîmpinării cu rea raional şi sfaturile populare co A. Z.
toria“-Călan se pregătesc să ţer era cel mai priceput în
întîmpine cu succese deosebite meserie. Aşa că l-am chemat lizări tot mai mari a celui de-al munale, realizării contribuţiei
III-lea Congres al P.M.R. şi a voluntare a cetăţenilor cît şi
zilei de 1 Mai. lucrărilor care se execută cu
în muncă cel de-al III-lea de acasă. A venit într-un su Avînd la bază experienţa ani fondurile respective. Pînă în pasiune Ia tabloul „Oţelari la
Congres al Partidului Munci flet. Macaraua a fost reparată lor trecuţi cît şi iniţiativele îz- prezent, s-a încasat peste 5) şticul de evacuarea oţelului“,
toresc Romîn, care va avea într-un timp scurt, iar furna
loc la 20 iunie 1960. liştii şi-au putut continua in vorîte din rîndul maselor, la la sută din debitul votat pentru una din lucrările pe care ie va Recomandarea...
condiţii bune munca. propunerea comitetului executiv, anul 1960. In unele comune ca prezenta la cea de-a doua bie
Chemarea la întrecere so Sfatul popular al raionului Ilia Dobra, Roşcani, Sulighete, Lă- nală de artă plastica.
cialistă a celor 19 întreprin Despre alţii, ne-a vorbit tov. a dezbătut şi aprobat în cea puşnic, Boiul de Jos şi altele, Artiştii amatori ai cercului
deri fruntaşe din ţară, adresa Ion M. Popa, secretar al Ccxmi- de-a IX-a sesiune a sa, un plan lucrările Ia construcţiile votate de artă plastică de la Hunedoa
tă tuturor muncitorilor, mai tetului de partid din uzină. EI de măsuri cu privire la acţiuni din contribuţia voluntară se des ra şi-au propus să realizeze Era pe la începutul lunii februa crediriţate. Minări de încrederea
ştrilor, inginerilor şi tehnicie ne-a spus că numeroşi furna le ce trebuie întreprinse în cin făşoară din plin. pentru bienala din acest an 154
nilor, a creat în rîndul acestui lişti sînt exemple demne dc stea Congresului partidului şi a de teme. prin care să reflecte rie a.c. Lucrările de acoperire a acordată, ei au promis brigadieru-
colectiv un puternic avînt în urmat. In fruntea lor sînt co zilei de 1 Mai. In cadrul sesiu La toate aceste acţiuni în munca sideriirgiştilor şi con
muncă. muniştii, oare de fiecare dată, nii, mai mulţi deputaţi raionali treprinse pînă acum,, au partici structorilor, precum şi viaţa halei cuptorului Martin de 400 lui că vor munci fără preget pen
s-au dovedit că ştiu să pună ca tov. Roman Popovici, Petru pat în întreg raionul, un nu nouă creată în anii puterii popu
Pe baza descoperirii şi valo umărul atunci cînd se simte Mitica. Ioan Cab*a şi alţii, şi-au măr de 4.887 cetăţeni care au lare în centrul siderurgic Hu tone trebuiau începute fără intîr- tru a îndeplini cu cinste sarcina
rificării unor noi rezerve inter greul. luat angajamente frumoase în prestat peste 37.000 ore de nedoara.
ne, furnaliştii din Călan şi-au vederea obţinerii de noi succese muncă voluntară, reafizînd ast )> ziere. Tinichigii insă erau puţini. încredinţată.
sporit angajamentul iniţial, ho- Realizarea de economii este la executarea în bune condiţiuni fel o economie la bugetul sfatu Lăcătuşul Hampel Henric’n
tărînd să dea în acest an 3.000 unul dintre principalele obiec a tuturor lucrărilor din campa lui popular raional de 105.798 lucrează un portret al Eroului Ce era de făcut ? Această pro Şi s-au ţinut de cuvint.
tone fontă peste plan şi să rea tive ale întrecerii. Şi în aceas nia agricolă de primăvară. Ia Muncii Socialiste Ştefan Trin-
lizeze economii la preţul de tă privinţă, succesele furnaliş- efectuarea unui volum cît mai lei. blemă frăminia atit organizaţia de La început, cum era şi firesc,
cost în valoare de 250.000 lei. tilor de la Călan sînt de la o mare de lucrări de interes Toate aceste rezultate au fost şa. Printre temele care se află
zi la alta mai deosebite. In ul obştesc şi gospodăresc etc. partid cît şi conducerea grupului lucrul a mers mai greoi. Aceasta
De la mitingul cînd cîteva timele 10 zile, consumul d'e posibile datorită sprijinului e- în lucru este şi un tablou pri
sute de oameni ai muncii din cocs a fost redus cu aproape Deşi nu a trecut prea mult timp fectiv al organizaţiilor de masă de şantiere montaj de la I.C.S.H. mai ales din , cauza frigului. Oa
secţia furnale s-au adunat pen 40 kg. pe tona de fontă. Con de atunci, multe din angaja cît şi datorită participării active vind luarea probei de metal îna
tru a răspunde chemării la în sumurile de cărămidă refracta mentele luate au şi prins viaţă. a oamenilor muncii din satele După mai multe discuţii, s-a luai menii s-au obişnuit totuşi repede
trecere socialistă în cinstea a- ră, var etc., au fost de aseme Astfel, deosebit de importante raionului la acţiunile întreprin inte de elaborarea unei şarje.
propiatului Congres al partidu nea micşorate. Toate acestea sînt realizările privind construc se. îndeplinirea înainte de ter Colectivul de artişti plastici hotărirea să se formeze o briga cu noua m uncă: unii pregăteau
lui, au trecut doar 10 zile. Este au dus la reducerea preţului de men a unor sarcini ce ni le-am
o perioadă destul de scurtă. cost planificat pe fiecare tonă ţia de grajduri în gospodăriile propus, constituie un indiciu că amatori şi-a propus pentru con dă de lăcătuşi panourile din ta
Realizările obţinute însă în a- de fontă cu 32 lei. Semnificativ în curînd vor fi realizate toate
ceste zile sînt deosebite. Fur este şi faptul că la furnalul agricole colective. Pînă acum angajamentele ce ni le-am luat curs lucrări ca : „Noua distile şi să i se încre blă ondulată, alţii
naliştii au produs zilnic zeci nr. 1, în toate aceste zile, nu în întrecerea cu celelalte sfaturi rie de gudroane“, „Se termină le ridicau sus,
de tone de fontă peste plan. s-a elaborat nici o tonă de fon au fost procurate în acest scop populare raionale. dinţeze acesteia U n om p rim e ş t e
Numai în 10 zile, s-au dat pes tă declasată. încă un bloc“, ,,Se înfrumuse
te prevederile planului de pro peste 100.000 bucăţi ţiglă şi s-au executam lu ci- Q s a r c j n g a e . iar alţii Ze mon
ducţie 605 tone de fontă. In Acestea sînt cîteva din reali ţează strada“ şi altele. rii. Au fost aleşi tau şi lucrul se
ziua de 23 aprilie a.c., s-au dat acoperit două grajduri la Brîznic
aproape 200 kg. fontă în plus Pentru cea de-a doua biena oamenii — toţi desfăşura cu spor
faţă de plan pe fiecare metru şi Herepeia. De asemenea, tot lă se pregătesc intens şi artiş
cub volum util, fapt nemaiîn- tii amatori din cadrul cercuri tineri utemişti. Cui să i se încre sub îndrumarea atentă şi partici
tîlnit în istoria furnalelor de la în această perioadă, a început lor de artă plastică din Lupeni,
dinţeze insă conducerea brigăzii? parea activă la muncă a şefului ţ.
construcţia altor 14 grajduri Secretarul organizaţiei de partid de brigadă. Toţi erau obişnuiţi cu
a propus să fie încredinţată con lucrul la mari înălţimi. Căţăraţi ^
pentru care s-au procurat peste ducerea brigăzii lui Ioan Simon, pe grinzile metalice, de care se }
candidat de partid. Propunerea a \
5.000 m.c. piatră brută, mari
fost acceptată... prindeau cu centurile de siguranţă,
cantităti de balast, var, lemne
-© ţ ; Sarcina de a sta de vorbă cu linerii montau panou după panou.
şi altele.
oamenii, de a le explica impor Lăcătuşii executau lucrările de a-
tanţa executării lucrării ce li se coperire a halei de parcă ar fi
încredinţează şi necesitatea ca aco fost din totdeauna. tinichigii de
perirea halci să se facă repede şi
zările obţinute în întrecerea bine, şi-a asumat-o tov. Ioan Pă- meserie. Prima lună de .lucru le-a
socialistă de către furnaliştii
Călan. Acest succes se datoreşte din Călan. Dar, aşa cum ne-au Dar în raionul Ilia au fost Ia bluming au produs traşcu, secretarul organizaţiei de adus şi primul succes: Au depă- {
în mod deosebit măsurilor teh- spus mulţi dintre ei, în viitor întreprinse şi alte acţiuni. Ast- partid. Mai întii, el a stat de vor
nico-organizatorice luate, între vor obţine succese şi mai im tel. prin contribuţia în muncă Cu planul lunar s-au evidenţiat tn mod peste plan 24.400 tone bă cu şeful brigăzii căruia i-a şit planul de producţie cu 31 la ^
cerii socialiste în care sînt an portante. cît şi prin muncă voluntară, au îndeplinii deosebit fac parte şi spus fără ocol că sarcina nu-i
trenaţi muncitorii, maiştrii, fost construite pînă acum din cele conduse de IoacVum laminate şi au econo de ¦ loc uşoară, dar nici imposi sulă. i
tehnicienii şi inginerii din a- G. GHEORGHIU resurse locale 7 poduri şi 3 po Ieri dupâ-amiază, mi Modîlcă, loan M. Po bil de realizat. I-a spus că orga
ceastă secţie. In prezent, peste deţe, la care au luat parte 542 nerii de la Teliuc au pa, Cosma Cultea şi misit pesie .3 0 0 0 . 0 0 0 nizaţia de partid şt conducerea Avind experienţa lunii ce a tre
160 de furnalişti, lăcătuşi, elec închinat un nou succes Gheorghe ioniţă. tehnică ii vor acorda tot sprijinul
Ici. cut, in martie au muncit şi mai
Lumină electrică spornic: Au montat in loc de
920 m.p. acoperiş din tablă on
tricieni etc., se întrec pentru Comune {runfaşe pe raion celui de-al III-lea Con Âdun&re festivă In cursul zilei de necesar, dar obţinerea succesului dulată, 1.200 m.p., adică, cu 280
cîştigarea titlului de „Cel mai gres al partidului: în ieri, în salui Boz din depinde de modul cum îşi va or m.p. mai mult faţă de plan. In
bun muncitor pe profesie“. In In cursul zilei de ieri, în ra zultate bune au obţinut şi co deplinirea planului de Laminatorii de la raionul Sebeş, s-au a- ganiza munca, cum va şti să în aprilie, numai in 20 de zile, ei au
rîndul celor mai buni se situ producţie pe luna apri biuining ( 6 .S. Hune prins pentru prima sufleţească şi să mobilizeze la lu montat 700 m.p. de acoperiş de ta- ^
ează prim-furnallştii Eronim lie cu 2 zile înainte doara), s-au întrunit oară becurile . electrice, cru pe toţi tinerii din brigadă. blă ondulată.
de termen. Succesul a- ieri la prînz într-o a-
— Aceasta — i-a spus secreta
Fdroy şi Ion Blaj, electricianul
Rudolf Ţipţer, termotehnieia- ionul Ilia s-a analizat desfăşu munele Veţel şi Şoimuş care au cesta se datoreşte în dunare festivă închina satul fiind complect e- rul — este o sarcină de partid. Succesele obţinute de brigada
nul Mivon Pop şi alţii. rarea campaniei agricole de pri primit premiul II şi respectiv bună parte minerilor tă zilei de 1 Mai. Cu (ectrifitaî. Toate lucră Şi noi avem încrederea că te vei de lăcătuşi condusă de tov. Ioan
măvară. Datorită bunei organi premiul III. de la sectoarele I şi acest prilej, tov. Octa rile de electrificare au achita cu cinste de ea. Şimon, sint un rezultat al orga
Despre unii dintre ei ne-a zări a muncii, comuna Lăpugiu II, care au extras în vian Palcău, secretarul fost executate prin con nizării judicioase a muncii, al dis
vorbit tov. inginer Ion Stoicoi. a obţinut cele mai bune rezul Teatrul minerilor luna aprilie, peste plan organizaţiei de partid, tribuţia voluntară a ce Ascuttînd sfatul secretarului or ciplinei şi conştiinţei înaintate de
şeful secţiei: tate la executarea în termen a la Simeria 2.350 tone şi, respectiv, a vorbit despre însem tăţenilor din localitate. ganizaţiei de partid, proaspătul care au dat dovadă toţi membrii
însămînţărilor de primăvară şi 1.178 tone minereu. nătatea zilei de 1 Mai In mod deosebit s-au brigadier a adunat pe cei 19 ute brigăzii. Aceste succese se dato-
— Era noapte, orele 1—1,30. a primit premiul I pe raion. Re- Ieri, ceferiştii simerieni au şi despre felul cum au evidenţiat la lucrările mişti şi in cuvinte simple, dar resc conducerii pricepute a briga
Se defectase macaraua de şar- primit din nou în mijlocul lor Merită relevat faptul întîmpinat laminatorii de electrificare, Nico- care le mergeau la inimă, le-a ex dierului şl constituie o bună reco
pe artiştii Teatrului de stat „Va că în această lună, lae Lodea, Ilie Aluas, plicat despre ce-i vorba, ce anume mandare pentru el. Despre toate
’I de primăvară. Pomii au înflorit. Haina oraşului Hune- lea Jiului“. Spectacolul prezen minereul extras de la acest eveniment dc Samoilă Oţoi, Ioan Og- cere organizaţia de partid şi con acestea, comuniştii vor vorbi cu
& cioara este nouă, încintătoare. Pe străzi, forfotă de Teliuc este mai ieftin ducerea tehnică de la ei. Tinerii
decît prevederile de seamă. Vorbitorul a a-
plan cu poşte 2 0 0 . 0 0 0 rătat că în cursul pri
| | oameni. Fiecare cu preocupările lui. Din coşurile înalte ale tat, „Vicleniile lui Scapin", s-a lei. mului trimestru al a- neriu, Maria Marin şi au înţeles importanţa sarcinii in- siguranţă nu peste mult timp, in
®combinatului, trîmbe de fum se înalţă spre albastrul ceru bucurat de mult succes. Dintre echipele care cestui an, laminatorii de alţii. 1> adunarea generală, in care se va
tălui. Din pîntecele furnalelor şi cuptoarelor, siăerurgiştii 1 9SSSB!iB3HNBRRf discuta cererea de primire in ria
%,scot tot mai mult metal. dul membrilor de partid a lui Ioan
© intr-una din silele trecute, am poposit la Hunedoara îm- INTR-O ZI OBIŞNUITĂ Şimon.
preună cu fotoreporterul. Am s7irprins cîteva aspecte âintr-o LA H UN ED O ARA: N. BADIU
| si obişnuită:
(y w v ..
° Evidenţa realizărilor în
întrecere — !a loc de cinste
(pag. 2-a)
® Viitorii ingineri discută
probleme ştiinţifice şi de pro
îl m p I i ' ducţie (pag. 2-a)
" ........
° Colţul învăţământului
t e l i i i i ... (pag. 2-a)
0 Calendarul lucrărilor a-
gricoie pe luna mai
(pag. 2-a)
° încheierea învăţământului
de partid şi politic U. T. M.
înatorii de fotbal nu pierd nici un pri la sate (pag. 3 a)
gp a secţia O.S.M. II a combinatului, l-am ei din schimbul de după-amiază îşi pe I O f e a r u n a d *n Pr e o c u P ă r i]e de seamă din A lej de a urmări evoluţia echipei lor pre ° Regimul dictatorial ai
| | surprins pe tov. Tiberiu Sirca, mai aceste zile ale hunedorenilor este şi
stru de schimb, stînd de vorbă., într-o clipă € ' trec orele libere fiecare aşa cum do ferate. Corvinul Hunedoara. Doar este frun lui Franco se clatină...
de răgaz, cu cîţiva oţelari despre respectarea aceea de a-şi face casa în care locuiesc, ora taşa seriei şi cu toţii doresc să ajungă în ca
regimului termic ia cuptorul Martin. Făcea reşte. Clubul nou al C.S.H. este în continuă tegoria A. Iată cîţiva din înfocaţii suporteri ai (pag. 3 a)
o demonstraţie practică, urmare a lecţiei teo activitate. Pe pelicula filmului am surprins, şul, tot mai frumos. Ei au hotărît ca în echipei, urmărind, de data aceasta nu un meci,
retice predate cu o zi înainte Ia „Şcoala oţe- aici la club, la o masă, un grup de oţelari cinstea zilei de 1 Mai, Hunedoara să devină ci desfăşurarea unui antrenament. 0 Lucrările Comitetului ce
de la secţia O.S.M. nr. 1, împreună cu maistrul lor zece state pentru dezar
larului“. „Oraş al florilor şi zonelor verzi“. Iată-i pe Text: V. FURIR
Vaier Lăbuneţ, jucînd1 terni. mare » (pag. 4-a)
locatarii blocului nr. 19 amenajînd spaţiul Foto: I. TEREK
® După alungarea iui Li
verde din faţa blocului.
Sîn Man (pag.. 4-a)