Page 94 - 1960-04

Pa?. 2
La încheierea anulai şcolar
Flecare elev cu fruntea sus!
------------------ RASPUNl) CHEMĂRII -----------------
In urma scrisorii pe care elevii şi profesorii diriginţi din clasele a
V il-a B, secţia romlnă şi a VII-a C, secţia maghiară, de la şcoala de
7 ani din Hunedoara, au cerut s-o publicăm In coloanele ziarului nostru,
ne-au sosit la redacţie numeroase alie scrisori prin care colective de la
diferite şcoli din regiunea noastră arată că işi însuşesc îndemnul colegilor
lor şi că au făcut din acesta o lozincă pentru înfăptuirea căreia lupţi
fiecare elev şi profesor.
Publicăm mai !os, prescurtate, clteva din aceste scrisori.
Şcoala pedagogică Deva
Pentru elevii şi profesorii Şcolii pe­
dagogice „J. A. Komensky", din De­
va, chemarea voastră dragi colegi din
Hunedoara n-a rămas fără răsunet.
Prin munca unită şi conştientă a
elevilor şi profesorilor, folosind pro­
cedee cit mai variate în timpul scurt
ce ne-a mai rămas pînâ la încheie­
rea trimestrului III, vom duce o luptă
perseverentă împotriva rămînerii în
urmă la învăţătură şl împotriva me­
diocrităţii, făcînd ca toţi elevii să
fie interesaţi în încheierea anului
şcolar cu rezultate cît mai bune. Nu
vom scăpa din vedere îmbinarea în-
văţămîntului ou munca practică, cu
activitatea patriotică.
Şcoala profesională
de ucenici Gurabarxa
îndemnul fiilor siderurgiştilor hune-
doreni a trezit în noi şi mai mult
mîndria patriotică a locurilor în care
trăim, dragostea neţărmurită faţă de
patria noastră socialistă şi faţă de
partidul nostru drag.
Sîntem conştienţi că vom fi mine­
rii de mîine care vom mînui cioca­
nul de abataj, locomotiva sau maşina
de extracţie. De aceea, îndrumaţi de
organizaţiile U.T.M. din şcoală, aju­
taţi în permanenţă de profesori şi
educatori, am reuşit să obţinem rezul­
tate frumoase în munca noastră. A-
cestea nu ne mulţumesc însă. Ne vom
strădui şi mai mult, vom depune toate
eforturile, ca la sfîrşitul anului de
învăţămînt şl Ia şcoala noastră fie­
care elev să poată sta cu fruntea sus.
Şcoala medie mixfă
H a fţe g
îndemnul elevilor şi profesorilor di-
riginţi de la şcoala de 7 ani din Hu­
nedoara a fost un imbold pentru e-
levii şi cadrele didactice de la şcoa­
la noastră. Am format cu toţii un
front u nic: pionieri, utemişii şi cadre
didactice. Ţelul nostru comun va fi a-
tins prin ridicarea necontenită a nive­
lului la învăţătură, împletit cu disci-
Viitorii Ingineri discută problem e obţinerea de însemnate economii. Ei au
ştiinţifice şl de producţie
s—u n zilele de 23 şi 24 aprilie
C r - a.c., la Institutul de mine
„Gheorghe Gheorghiu-Dej" din Pe­
troşani, într-un cadru sărbătoresc, a
avut loc cea de-a V-a Conferinţă
ştiinţifică studenţească pe ţară, sec­
ţia mine, petrol, gaze şi geologie.
La lucrările conferinţei au parti­
cipat studenţi de la Insitutul de
mine din Petroşani şi de la Insti­
tutul de petrol, gaze şi geologie din
Bucureşti, tehnicieni ş iingineri de la
exploatările miniere din Valea liului,
cadre didactice. La deschiderea lu­
crărilor au luat cuvînlul too. prof.
ing. Ştefan Kovăcs — rectorul In­
stitutului de mine din Petroşani,
tov. Ioan Cristescu din partea Uniu­
nii asociaţiilor studenţeşti şi tov.
Gheorghe Măruţă preşedintele Aso­
ciaţiei studenţeşti de la Institutul de
mine din Petroşani. Ei au arătat că
grifa părintească pe care o acordă
partidul şi guvernul pregătirii te­
meinice a viitorilor ingineri, se re­
flectă in condiţiile bune de studiu. A-
cest fapt esie oglindii şi în aceea
că astăzi, fiecare al patrulea stu­
dent din ţară, se preocupă de re­
zolvarea unei probleme ştiinţifice pe
care o ridică producţia. De aseme­
nea, vorbitorii au scos in evidenţă
importanţa conferinţei şi au urat
mult succes desfăşurării lucrărilor ei.
Discuţiile şi aprecierile făcute in
urma prezentării referatelor, au
scos în evidenţă faptul că studenţii
celor două institute s-au preocupat
in mod deosebit de rezolvarea pro­
blemelor practice pe care le ridi­
că producţia.
s y L na din cele mai interesante şi
' v L s actuale lucrări care a fost
prezentată conferinţei, a fost cea
intitulată „Cercetări geologico-tehni-
ce la mina PeUila", întocmită de un
grup de studenţi din anii III şi IV
de ta I. M. Petroşani, prezentată de
studentul Ioan Călinolu. Colectivul
de studenţi care a întocmit aceas­ logică alit de complectă ca cea că soluţiile lucrării poi fi aplicate
tă lucrare a reuşii să stabilească şi prezentată de autori.
să descrie pentru prima dată, în
D R V M U E W G fA E TSM U LU I Nr. 1663
Evidenţa realizărilor în întrecere
la foc de cinste
Intr-una din zile, pe la în­ din timp acolo unde treburile te să fie realizate şl depăşite,
ceputul lunii aprilie, In biroul nu merg bine. este necesară o cotitură în
preşedintelui comitetului sin­ organizarea şi urmărirea în­
dicatului de la I. M. Barza, se Să vedem cum stau lucruri­ trecerii socialiste. Ea va tre­
aflau reprezentanţi ai sectoru­ le la I. M. Barza. Cînd pre­ bui să devină mai vie, mai a-
lui „Ilie Pintilie“, sector frun­ şedintele comitetului sindica­ nimată, mai mobilizatoare. A-
taş pe întreprindere, ai con­ tului pe Întreprindere i-a. spus ceasta însă impune o cotitu­
ducerii întreprinderii, ai comi­ tovarăşului Ioan Oprean, pre­ ră în munca sindicală, o în­
tetului de partid şi comitetul şedintele comitetului sindical drumare a ei mai îndeaproape
sindicatului. Pe ordinea de zi de secţie de la sectorul „Ilie de către comitetul de partid.
a şedinţei figura discutarea i- Pintilie“, să urmărească re­
niţiativei colectivului' de mun­ zultatele ce se obţin în între­ Comitetele de secţie vor tre­
citori, maiştri, tehnicieni şi cere, acesta i-a răspuns : bui să devină mai active, să-şi
Membrii gospodăriei agricole colective din Reciu, raionul ingineri de la sectorul „Ilia trăiască viaţa. In acest sens,
Sebeş, posedă numeroase atelaje şi unelte agricole. Pentru a Pintilie“, de a chema la între­ —i Asta îmi mai lipsea. Eu se impune ca preşedinţii lor să
le păstra in bune condiţiuni, ei işi construiesc o remiză încă­ cere socialistă, In cinstea ce­ nu-mi văd capul de treburi. fie traşi in modul cel mai se­
pătoare. lui de-al rri-lea Congreis al Şi-acum pupăză peste colac, să rios Ia răspundere. In colabo­
P.M.R. celelalte sectoare din urmăresc realizările echipe­ rare cu conducerile sectoare­
IN CLIŞEU: Remiza gospodăriei colective din Reciu. întreprindere. lor 1 Dar nu-1 destul că le lor şi secţiilor, ei vor trebui să
urmăreşte şeful sectorului ? urmărească îndeaproape felul
plina conştientă şl cu munca de fo­ --------- ------------------------------------------------------------------------ Toată asistenţa a căzut In care se desfăşoară întrece­
los obştesc. atunci de acord că obiectivele Menţionăm, că el este pre­ rea socialistă pe echipe, revi­
Calendarul lucrărilor agricole ce şi le-a propus să le reali­ şedintele comitetului sindical re şi sectoare.
In consfătuirea noastră pe şcoală zeze acest colectiv sînt im­ al sectorului de la care a
ne-am propus îmbunătăţirea radicală pe luna mai portante şi mobilizatoare. El pornit iniţiativa. Este bine ca cel puţin deca-
a muncit prin folosirea judicioasă a şi-a propus printre altele să dal realizările să fie cumula­
timpului de studiu, a orelor de con­ IN GIMP. In prima decadă a paie, rumeguş sau bălegar pu­ depăşească planul de produc­ La fel obişnuiesc să răspun­ te şi popularizate. Acest lu­
sultaţii şi recapitularea sistematică a tred, pentru a păstra apa în ţie la minereu, să îmbogăţea­ dă şi alţi preşedinţi ai comi­ cru permite şefilor de echipă,
materiei, efectuarea în cinstea celui lunii mat se termină semănatul pământ. scă conţinutul minereului, să tetelor de secţii ca Gheorghe revire şi sectoare să cunoască
de-al III-lea Congres al P.M.R., a fasolei, soiei, porumbului fura­ realizeze economii la preţul de Glava, Aurel Botici, ş.a. Pro- stadiul în oare se află anga­
4.000 de ore de muncă patriotică la Se fac lucrările curente de cost pe tona de minereu. priu-zis, întrecerea socialistă jamentul. Totodată, conduce­
înfrumuseţarea oraşului şi să aju­ jer şi plantatul tutunului. Se întreţinere a solului în livadă. Intre echipe şl sectoare nu este rea întreprinderii, conduceri­
tăm G.A.S. Sintămăria Orlea la pră- In cazul că terenul este înţele- După cîteva zile, valoroasei urmărită de nimeni. le sectoarelor şi comitetele sin­
şiţul a 20 ha. porumb. face plivitul griului, prâşitul flo­ nit, se lucrează cercul din ju­ iniţiative 1 s-au alăturat şi dicale de secţie, vor putea in­
rii soarelui şi porumbului. In rul pomului care trebuie să ai­ celelalte sectoare ale întreprin­ Şefii de sectoare sau revire, terveni din timp cu măsuri a-
Şcoala profesională culturile de păioase puternle bă mărimea proiecţiei coroanpi. derii. Angajamentele lor sînt urmărind realizările echipelor tunci cînd şe simte nevoia.
îmburuienate se face combate­ tot atlt de preţioase. Pe ba­ şi sectoarelor, nu-şl fac decît
C.F.R. S im eria rea chimică a buruienilor. In In cursul acestei luni o aten­ za acestor angajamente, s-a datoria. Dar nici felul în ca­ Este adevărat că nu se pot
această acţiune se va respecta ţie deosebită trebuie dată com­ întocmit mai apoi răspunsul re urmăresc ei nu este cel urmări deopotrivă toate obiec­
Not, elevii şi profesorii şcolii pro­ cu stricteţe, atît timpul de apli­ baterii diferitelor boli şi dăună­ întreprinderii la chemarea la mai concludent. La ei poţi găsi tivele întrecerii: producţie, pro­
fesionale C.F.R. din Simeria ne-am însu­ care (temperatura aerului mai tori. Pentru combaterea rapănu­ întrecerea socialistă lansată de întotdeauna realizarea zilnică, ductivitate, calitate etc. Dar,
şit deja lozinca colegilor noştri de la mare de 15 grade), cît şi can­ lui şi făinării mărului, se va către cele 19 întreprinderi dar niciodată cumulatul pe o la producţia de minereu, de
Hunedoara: „La încheierea anului titatea de substanţe la hectar. face o stropire cu zeamă sulfo- fruntaşe din ţară în cinstea săptămînă sau decadă. pildă, cumulatul poate fi făcut
şcolar — fiecare elev cu fruntea calcică în concentraţie de 2 la celui de-al III-lea Congres al în fiecare zi (să aduni în fie­
sus /". Se face de asemenea în- sută, imediat după scuturarea P.M.R. Urma deci, ca pentru Aşa se face că oricît te-ai
grăşarea suplimentară la cul­ petalelor. Pentru combaterea di­ realizarea angajamentelor lua­ zbate să afli situaţia întrece­ care zi o cifră la celelalte, nu
Noi, elevii acestei şcoli, sîntem vii­ turile industriale. Se co­ feritelor omizi şi păduchi de te de întreprindere, întrecerea rii socialiste la I. M. Barza în- este un lucru greu), iar deca-
toarele cadre de muncitori necesare sesc trifoiştile şi Iucernie- frunze, precum şi a viermelui Intre sectoare, pe baza iniţia­ tr-o anumită etapă, n-ai să dal sau săptămînal, realizările
atelierelor de reparat locomotive şi rele. Se vor identifica şi de­ prunelor, se va folosi D.D.T. tivei sectorului „Ilie Pintilie“, reuşeşti decît la sfîrşitul lu­ echipelor şi sectoarelor pot fi
vagoane, sîntem viitorii muncitori diri limita parcelele de trifoi şi lu­ emulsionabil în concentraţie de să fie îndrumată şi urmărită nii. N-o poţi găsi nici la co­ popularizate prin panouri şi la
transporturi feroviare. De aceea, în­ cerna destinate pentru sămînţă. 0,7 la sută. îndeaproape. mitetul sindicatului, nici la staţia de radioficare.
suşirea unor cunoştinţe teoretice şi comitetele de secţii şi nici în
practice cît mai bogate, îmbinarea a- In cazul apariţiei în culturi k k altă parte. Cît priveşte urmărirea cali­
cestor cunoştinţe in mod creator, a gărgăriţei sfeclei, gîndacului tăţii, aici treaba este mai di­
spre folosul nostru şi al patriei noas­ bălos al ovăzului şi gîndacului TN GRADINA DE LEGUME. Este cert că la baza succe­ Se poate deci spune pe bu­ ficilă. Se pot totuşi critica e-
tre dragi, vor sta ca sarcini, princi­ pămîntiu, se fac prăfuiri cu sului întrecerii socialiste stă nă dreptate, că aici iniţiative­ chipelfe care dau mult şist vi­
pale in munca noastră. Hexatox sau Detox 20-25 gr. Se termină plantarea în .cîmp organizarea ei, urmărirea în­ le din mase, cum este şi cea a zibil — pe care-I pot constata
a răsadurilor de roşii, ardei,_vi­ deaproape a realizărilor pe sectorului „Ilie Pintilie“, nu cu multă uşurinţă colectivele
Şcoala medie praf la hectar. nete etc. Se îngrijesc semănă­ oameni, echipe şi sectoare, sînt urmărite şi stimulate. de urmărire a întrecerii sau
iiA u r e l Vlaicu" O r ă s f i e turile timpurii prin plivit, ră­ popularizarea şi compararea şefii de sectoare.
k rit, prăşit şi aplicarea îngrăşă­ lor. Atunci cînd întrecerea are k
* mintelor chimice suplimentare. obiective concrete, ca sporirea Prin răspunsul la chemarea Este bine ca comitetul sindi­
IN LIVEZI. In livezile în oa­ Dacă timpul este secetos, se fa­ producţiei, îmbunătăţirea cali­ celor 19 întreprinderi fruntaşe catului muncitorilor de la I.M.
Elevii şi cadrele didactice de la ce irigarea culturilor de varză, tăţii produselor, realizarea de din ţară lansată în cinstea ce­ Barza şi conducerea întreprin­
Şcoala medie „Aurel Vlaicu" din 0 - ie primăvara au fost plantaţi gulioare, conopidă şi altele. economii etc., realizările tre­ lui de-al III-lea Congres al derii, sub îndrumarea comite­
răştie îşi însuşesc cu însufleţire în­ pomi, se face verificarea' tuto­ buie urmărite la intervale cît P.M.R., colectivul de mun­ tului de partid, să studieze mal
demnul adresat de către elevii şi pro­ rilor. Gei care pătrund în co­ In combaterea ploşniţelor, pu­ mai scurte: săptămîni, deca­ citori, maiştri, tehnicieni şi in­ amănunţit felul în care este or­
fesorii diriginţi de la şcoala de 7 roană se bat sau se retează la ricilor şi omizilor, se va folosi de, lun i; după specificul pro­ gineri de la I. M. Barza s-a ganizată şi urmărită întrecerea
ani din Hunedoara şi vor face totul un lat de palmă, sub coroană. Detox. Contra manei cepei se vor ducţiei. Acest lucru permite, pe angajat să sporească produc­
pentru ca la încheierea anului şcolar Odată cu aceasta se refac şi aplica stropiri cu zeamă borde- ţia şi productivitatea muncii socialistă, pentru a o face mal
fiecare elev să pestă sta cu fruntea legăturile tutorilor cu pomii. leză în concentraţie de 0,5 la de o parte, cunoaşterea felului şi să realizeze pînă la finele a-
sus. Dacă timpul este secetos, pomii sută, în care se vor adăuga 80- nului economii la preţul de vie, mai eficace. Iniţiativa sec­
se udă. Pomilor tineri le vom 100 gr. alaun pentru a mări a- în care se îndeplinesc anga­ cost în valoare de peste 500.000
Sîntem alături de elevii şi cadrele da cîte 2-3 găleţi de apă la fie­ derenţa. Stropirea se repetă du­ lei. torului „Ilie Pintilie“, trebuie
didactice din oraşul siderurgiştilor, care, iar celor pe fod cîte 8-10 jamentele luate în întrecere, iar
şi-i asigurăm pe colegii noştri de la găleţi de apă. Se recomandă pă 15 zile. La roşiile scoase în Pentru ca aceste angajamen­ extinsă !
Hunedoara că vom depune toate efor­ ca la apa cu care se udă po­ pe de altă parte, creează po­
turile pentru ca toţi elevii de la mii să se adauge must de bă­ cîmp se vor face stropiri contra îng. GH. COMŞUTA
şcoala noastră să-şi însuşească cu­ legar în proporţie de 1/5 (o sibilitatea luării unor măsuri
noştinţe temeinice, pentru a fi astfel parte de must la cinci părţi de manei cu zeamă bordeleză în Pregătiri pentru 1 Mai
cît mai folositori patriei noastre so­ apă). După udare — în special
cialiste. în livezile tinere — se reco­ concentraţie de 0,5 la sută.
mandă ca farfuriile din jurul po­
Staţiunea experimentală horticolă
milor să se acopere cu ţărînă,
Geoagiu
mina Petrila", „Studiul asupra po­ eleva şi proiesorn şcolii me­ personalul administrativ ai şco­
felicitat călduros pe tinerii coreeni sibilităţii de înlocuire a reactivilor de dii „Decebal“ din Deva întâm­ lii, au efectuat 1.500 ore de
!lotaţie actuali prin reactivii lipsiţi pină ziua de 1 Mai cu frumoase muncă patriotică la amenajarea
de fenol" şi lucrarea „Automatizarea rezultate pe tărîmul muncii pa­ unui parc.
instalaţiilor de evacuare a apei", triotice. Astfel, pentru a se asi­
şi le-au urat să obţină succese şi pot să fie aplicate în producţie.Tra­ gura păstrarea curăţeniei în să­ Această acţiune a fost spri­
mai valoroase alunei cînd se vor ducerea în viaţă a lucrărilor pre­ lile de curs, a fost extinsă me­ jinită de sfatul popular orăşe­
zentate va duce in mod sigur la toda autodeservirii, a fost ame­ nesc care a pus la dispoziţia
reîntoarce în patria lor. Lucrarea obţinerea de însemnate economii şi najată curtea şcolii, unde s-au
la ridicarea productivităţii muncii. împrăştiat patru vagoane de pie­ şcolii arbuşti decorativi, flori şi
fiind una din cele mai bune, a fost triş şi s-a construit un trotuar pietre pentru bordură.
Tinind cont de aprecierile ingine­ lat de 2,50 m. de la intrare pînă
premiată cu premiul I. rilor. tehnicienilor, cadrelor didacti­ în faţa sălii de gimnastică.
ce st studenţilor, considerăm că este
mod amănunţit, tipurile petrografice ciat că prin aplicarea dispozitivului / ' J \ emu de remarcat este şi faptul bine ca referaiele care au fost con­ Pentru înfrumuseţarea curţii, In cinstea zilei de 1 Mai, ca­
L S că una din lucrările ştiinţifice siderate de conferinţă ca aplicabile elevii claselor a VIII-a, a IX-a drele didactice şi elevii şcolii
de roci ale zăcămîntului minei Pe- „Aparat pentru înregistrarea sapei" prezentate a fost realizată in labo­ in producţie Să fie prezentate şi co­ şi a X-a, cadrele didactice şi
ratorul Institutului de mine. Petro­ lectivelor de conducere unde s-au
trila. Aceasta va duce la cunoaşte­ (întocmit de un coleciiv de studenţi şani. Lucrarea se referă la „Auto­ întocmit aceste lucrări, in acest fel, Gu premiul 11 pregătesc frumoase programe
matizarea instalaţiilor de evacuarea se vor putea aduce preţioase îm­ al Conferinţei a artistice.
rea mai precisă a culcuşurilor şi co- de la I.P.G.G.) se pot obţine în­ apelor la mina Săsar", lucrare rea­ bunătăţiri lucrărilor, iar aplicarea fost distinsă şi VIOREL ARIMESCU
lizată de studentul Alexandru Hei- lor se va face într-un termen mai lucrarea „Automa­
perişurilor straturilor de cărbuni, la semnate economii în tehnica foraju­ dinger. scurt. tizarea instalaţiilor profesor
Autorul a expus funcţionarea apa­ de evacuarea ape­
rezolvarea problemei de regăsire a lui, aducînd totodată serioase îm­ ratului şi a prezentat in mod prac­ f \ i cea de-a V-a Conferinţă şti- lor la mina Să-
tic modul de funcţiune al unei e r inţifică studenţească pe ţară, sari a studentului A-
straturilor de cărbuni cînd acestea bunătăţiri procesului tehnologic de. instalaţii automate. secţia mine, petrol, gaze, geologie, LEXANDRU 1IE1-
Automatizarea instalaţiei de eva­ au fost prezentate 12 lucrări dintre¦ DINGIfER.
sînt feliate şi dispar din frontul de forare. Prin aplicarea acestui dis­ cuarea apelor s-a realizai 'cu relee care două au fosf premiate cu pre­
şl contacte, în funcţie de nivelul a- miul I, trei cu premiul II, patru In clişeul de fa­
lucru. Valoarea lucrării mai constă pozitiv, viteza de perforare se va pei din bazinul de colectare. Vorbi­ cu premiul III, iar două lucrări au ţă : Studentul Ale­ „Analiza tehnico- <
torii au arătat că prin aplicarea a- primii menţiuni. xandru Heidinger economică a melc- \
in aceea că autorii au reuşit să sta­ mări în mod simţitor. cestei instalaţii se vor puiea obţine în timpul expune­ dei de exploatam /
economii foarte mari. De pildă, la La şedinţa festivă de încheiere a rii lucrării. aplicată la stratul
bilească, în urma cercetărilor făcu­ Vorbitorii au recomandat auto­ fiecare instalaţie autom atizată. de luat cuviniul iov. prof. inginer Şte 13 Aninoasa
pompe pentru evacuarea apei se vor fan Kovăcs, şi iov. Mihai Georges una din lucrările
te, caracteristicile fizico-mecanice ale rilor să continue studierea aplică­ reduce 3 posturi neproductive; ceh cu, secretar al Comitetului regio premiate.
două pompe din staţie pol func­ nai U.T.M. Ei au arătat că cea de-a
tipurilor de roci. Acest lucru va rii acestui dispozitiv şi in cazul fo­ ţiona alternativ, ceea ce duce la V-a Conferinţă ştiinţifică a siuden In clişeu : Sim
mărirea duratei de funcţionare a filor din secţiile mine, petrol, gaz dcntiil DUMITRU
permite ca la exploatarea minieră rajului orizontal. lor. şi geologie, a constituit un prile
de mare bucurie pentru studenţii FODOR de la
Petrila să se aleagă cele mai bune Şeful catedrei de geologie de la cadrele didactice ale celor două in
stiiute. La ridicarea nivelului ştiin I.M. Petroşani in
tipuri de roci pentru amplasarea lu­ I. M. Petroşani a subliniat tu dis­ ţific al lucrărilor prezenlaie a con
tribuit din plin sprijinul conduceri timpul susţinerii
crărilor de deschidere şi exploatare, cuţiile purtate că un asemenea apa­ lor celor două institute, membrii cor
putui didactic, organizaţiile U.T.M referatului.
cu durată lungă de existenţă. Tot­ rat a constituit o cerinţă pentru geo- şi conducerea asociaţiei studenţilor
care au fosi îndrumate şi ajuiaie in
odată se va putea preciza felul de permanenţă de către organizaţiile de
partid de la I. M. Petroşani şt
susţinere cel mai adecvat din punct Cea de-a V-a I.P.G.G. Bucureşti.
de vedere tehnic şi economic.
Tovarăşul Mihai Gcorgcscu a lu­
Tehnicienii şi inginerii de la ex- ' Conferinţă ştiinţifică minat apoi studenţilor Dumitru Fo-
ploalările miniere, care au partici­ studenţească pe ţară, dor, ioan Călinoiu şi Ştefan Ga-
pat la discuţii, au scos in evidenţă secţia mine, petrol, laf, diploma de onoare a Comitetu­
faptul că soluţiile lucrării au o va­ lui regional U.T.M., venirii merite
deosebite în activitatea profesională,
loare mare, că sînt unice in Valea gaze şi geologie ştiinţifică şi obştească.
Jiului şi au propus extinderea lor
. Ing.: I. GDDASZ
şi ia celelalte exploatări miniere din
ţară. Mai mulţi . vorbitori, printre togii diri ţara noastră, că aplicarea Unire lucrările prezentate care
care şi geologul minei Petrila, au lui va duce la îmbunătăţirea condi­ ' $ s au iratai probleme actuale ale
arătat că tendinţa de mecanizare a ţiilor de muncă ale muncitorilor. minerilor din Valea liului, se nu¦
minelor din Valea Jiului esie sirius De asemenea, a scos în evidenţă mără şi lucrarea „Analiza tehnico-
legată de caracteristicile fizico-meca­ ţaptul că prin îmbunătăţirile reco­ economică a metodei de exploatare
nice a rocilor. mandate, aparatul va putea fi apli­ aplicată in stratul 13 Aninoasa".
Prezidiul conferinţei a distins a- cai cu succes în tehnica jorajului. Luînd parte la discuţii, iov. ing.
ceastă lucrare cu premiul 1. s * gria din lucrările cele mai bune şi Petru Roman, ’direcior tehnic al
/lu cra rea „Studiul geologic şi • l / C complecte care au fost prezen­ C.C.V.I., a arăial că tema Irafală Studentul IOAN
GALINOIU de la
petrografic al depozitelor se­ tate, a fost „Studiul mişcării tere­ este foarte interesantă şi actuală, I.M. Petroşani ex-
punînd lucrarea
dimentare purtătoare de minereu de nurilor acoperite sub influenţa ex­ îmbunătăţirea indicilor de exploata­ „Cercetări geologi-
co-tehnice la mina
fier din Amelia şi Dealul Strosu- ploatării subterane din bazinul Cim- re a acestui strat este o necesitate, Petrila“. Autorii
lucrării au fost
lui—Ocna de fier", a fost disiinsă pulung-Muscel", Lucrare întocmită iar metodele folosite pînă in prezent premiaţi cu pre­
miul I a! celei
cu premiul II. Ea a fost întocmită de trei absolvenţi coreeni ai Insti­ au rămas în urmă faţă de cerin­ de-a V-a Confe­
rinţe ştiinţifice stu­
de un colectiv de studenţi din a- tutului de mine din Petroşani, Li In ţele aciuate. Totodată, vorbitorul a denţeşti pe ţară,
nul II! de la Institutul de petrol, Huan, Kim Zin Glii şi Sin Von arătat că metoda cu slîlpl de în­
gaze şi geologie din Bucureşti. CeL Lucrarea prezentată a tratat clinare ar fi foarte bună, insă apli­
Lucrarea are o mare valoare şli- problema scufundării terenurilor a- carea ei în practică cere un studiu
inţifică — au arătat vorbitorii — şi coperite sub influenţa lucrărilor sub­ mai amănunţit şl în ce priveşte d i­
datorită faptului că piuă în pre­ terane. rijarea presiunii. Autorii au fost
zent nu a existat nici o harlâ geo­ Majoritatea vorbitorilor au arătat distinşi. cu premiul TI.
Din ciisriiiiile partale si propuneri­
şi la alie exploatări miniere din le făcute a reieşit că unele lucrări
Participanţii la discuţii au apre­ ţară şi că aplicarea lor va duce la ca „Cercetări geologico-teHnice, la