Page 95 - 1960-04

Nr. 1663
încheierea învăţămîntului de partid
şi politic
In cercurile şi cursurile învăţă-
mîntului de partid de la sate s-au
studiat în acest an problemele prin­
cipale ale învăţăturii marxist-leniniste
în strinsă legătură cu politica parti­
dului nostru de construcţie socialistă,
de transformare socialistă a agricul­
turii. Pentru Comitetul raional de
partid Ilia, conducerea şi îndruma­
rea activităţii cercurilor şi cursurilor
învăţămîntului de partid, îmbogăţirea
conţinutului lecţiilor, legarea proble­
melor teoretice de activitatea practi­
că şi sporirea eficacităţii lui, au con­
stituit o preocupare permanentă.
Orientarea de către Comitetul raio­
nal de partid a învăţămîntului spre
dezbaterea problemelor actuale ce le
ridică construcţia socialistă la sate
şi anum e: lărgirea şi consolidarea u-
nităţilor agricole socialiste, sporirea
producţiei agricole vegetale şi ani­
male, creşterea şeptelului etc„ a fă­
cut ca majoritatea cursanţilor membri
şi candidaţi de partid, utemişti şi to­
varăşi din activul fără de partid, să
se situeze în fruntea luptei pentru
transformarea socialistă a agricultu­
rii. In comune ca llia, Zam, Şolmuş,
şi altele, cursanţii au fost primii ca­
re s-au înscris în gospodăriile co­
lective şi au devenit agitatori buni.
Faptul că învăţămîntul de partid
s-a desfăşurat la un nivel mai înalt,
că a avut un conţinut mai bogat şi
a fost strîns legat de viaţă, a con­
tribuit la creşterea conştiinţei politi­
ce şl a combativităţii cursanţilor. A-
cest fapt a fost dovedit şi cu ocazia
convorbirilor de încheiere a învăţă-
mîntulul în care cursanţii au dezbă­
tut pe larg problemele studiate.
Se poate aprecia că învăţămîntul de
partid în raionul Ilia s-a desfăşurat
în acest an mai bine atît în ceea ce pri­ vişti pentru întărirea şi dezvoltarea
veşte problemele de conţinut, efica­
citatea cît şi frecvenţa. Pentru a a-
sigura o însuşire mai temeinică a
învăţăturii marxist-leniniste. a poli­
ticii partidului nostru, biroul Comi­
tetului raional de partid a acordat
un sprijin efectiv propagandiştilor
şi cursanţilor în clarificarea unor
probleme care s-au constatat că sînt
înţelese insuficient sau greşit. Au
fost organizate consultaţii colective studiere a Istoriei P.ALR anul I din
pe teme c a : „Despre etapele revo­ G.A.C. Zam, problemele nu au fosi
luţiei democrat-populare din ţara
noastră", „Clasele şi lupta de clasă
în etapa actuală" etc.
Pentru a asigura încheierea în bu­
ne condiţiuni a învăţămîntului. Co­
mitetul raional de partid a repartizat rolul reacţionar al partidelor burghe-
un număr de tovarăşi pe cercuri şi zo-moşiereşti, despre rolul trădător al
cursuri care să ajute birourile orga­ social-democraţilor de dreapta. Do
nizaţiilor de bază şi propagandiştii în asemenea s-a scos puţin în eviden­
pregătirea şi desfăşurarea convorbiri­ ţă lupta partidului pentru înfăptui­
lor de încheiere. In perioada de re­ rea Frontului Unic Muncitoresc, im­
capitulare a materialului şi a con­ portanţa acestuia, şi scoaterea Romî-
vorbirilor de încheiere s-a pus accen­
tul pe însuşirea şi înţelegerea cît
mai temeinică a documentelor ela­
borate de partid, a problemelor fun­
damentale ale politicii partidului şi ţara noastră şi etapele ei.
statului în strînsă legătură cu sarci­
nile concrete şi actuale ale fiecărei convorbirile de încheiere, în majori­
Ess^sasagacagasen «xsvxan
Este un fapt cunoscut că re­
gimul franchist din Spania este
un regim antipopular, antiuman
şi brutal, care se menţine la pu­
tere de mulţi ani de zile printr-o
politică de teroare, în pofida
luptei crescînde a poporului spa-
mol pentru libertate şi indepen­
denţă. Evenimentele ce se pe­
trec în ultimul timp în Spania
sînt o dovadă elocventă a ne-
popularităţii politicii promo­
vate de către dictatorul
Franco şi ceilalţi de teapa
sa. ele vădesc că fisurile
adînci create în ultimii ani
în acest regim se lărgesc,
că acest regim dictatorial se
clatină de-a binelea. Printr-o
luptă eroică, prin acţiuni ho-
tărîte şi energice, oamenii mun­
cii din Spania îşi manifestă în
ultima vreme tot mai mult îm­
potrivirea faţă de odioasa dic­
tatură a lui Franco. In întrea­
ga ţară au avut loc în ultimele
luni puternice greve şi de­
monstraţii populare, care au în­
fierat şi condamnat atît politica
internă antipopulară cît şi ac­
ţiunile pe plan extern întreprin­
se de către guvernul Spaniei,
acţiuni pătrunse de spiritul „răz­
boiului rece“ îndreptate împo­
triva destinderii încordării in­
ternaţionale.
Şi pentru ca cititorii noştri
să înţeleagă şi mai bine sem­
nificaţia luptei avîntate a po­
norului spaniol împotriva dic­
taturii fasciste a lui Franco, e
bine să amintim că Spania este
una din cele mai înapoiate ţări
din Europa din punct de vedere
economic, (după Portugalia şi
Turcia), oamenii muncii din a-
ceastă ţară trăind în condiţii
extrem de grele, în mizerie şi
ignoranţă. Numai în ultimele
luni, salariile muncitorilor spa­
nioli au scăzut cu 25-30 la su­
tă. Numărul şomerilor trece de
200.000 la oraşe,- iag laţ sate
organizaţii de bază în parte. Un
accent deosebit a fost pus pe stu­
dierea unor documente c a : expuneri­
le făcute de tov. Gheorghe Gheor-
ghiu-Dej la cea de-a 15-a aniversare
a eliberării patriei noastre, la plena­
ra din 3-5 decembrie 1959 şi la con­
ferinţa regională de partid Cluj. In
cadrul convorbirilor s-au dezbătut
probleme privind rolul conducător al
partidului în înfăptuirea actului de la
23 August şi în construcţia socialistă
a ţării, în industrializarea socialistă
şi dezvoltarea sectorului socialist al
agriculturii, întărirea economică a
G.A.C. şi a întovărăşirilor, creşterea
şeptelului, lărgirea bazei furajere,
cultivarea porumbului siloz etc.
In discuţiile purtate cu prilejul în­ mitetului raional de partid, a comite­
cheierii învăţămîntului de partid,
cursanţii au dezbătut problemele ple-
cînd de la baza teoretică şi legîndu-
le strîns de sarcinile ce le ridică
practica construcţiei socialiste. Un
exemplu bun în această privinţă îl
constituie cursul seral anul II din
G.A.C. Ohaba, condus de propagan­
distul Anghel Roman, care a avut
o frecvenţă de peste 90 la sută şi
unde cursanţii au participat activ la
discuţii şi şi-au însuşit bine mate­
rialul predat. Cursanţi ca Roman Gri-
şan, Lupşa Gh., Crişovan 1 şi alţii,
la convorbirile de încheiere, au dez­
bătut bine problemele privind indus­
trializarea socialistă a ţării şi tran­
sformarea socialistă a agriculturii şi
au arătat în mod concret care sînt
sarcinile ce le revin lor ca colecti­
gospodăriei colective, creşterea şepte­
lului şi desfăşurarea în bune condi
ţiuni şi la timp a tuturor lucrărilor
din campania agricolă de primăvară
şi vară. Important este şi faptul că la
convorbirile de încheiere au participat
membri ai biroului Comitetului raio­
nal de partid, care au ajutat propa­
gandiştii la antrenarea cursanţilor în
discuţii cît şi Ia lămurirea unor pro­
bleme mai puţin înţelese.
In unele cercuri cum este cel de
dezbătute în mod aprofundat. In cer­
cul amintit discutîndu-se despre lupta
P.C.R. împotriva fascizării ţării şi
pentru răsturnarea regimului burghe-
zo-moşieresc, s-a, vorbit pjiţin despre
nieî din războiul antisovietic. La cer­
cul de studiere a Istoriei P.ALR. anul
II din G.A.C. Ilia, a fost slab dez­
bătută problema revoluţiei populare din
Deşi se poate aprecia că în general
REGIMUL DICTATORIAL ÂL
LUI FRANCO SE CLATINÂ...
există în prezent peste 2 milioa­
ne de ţărani care sînt şomeri
totali sau parţiali. Adoptarea,
acum cîteva luni, a unui aşa-
zts „plan de stabilizare econo­
mică“ n-a dat (şi nici nu pu­
tea da) vreun rezultat practic
în direcţia îmbunătăţirii situa­
ţiei maselor muncitoare. Dim­
potrivă, faptul că acest plan
are la bază îngheţarea venitu­
rilor oamenilor muncii, el a fă­
cut ca înrăutăţirea situaţiei ma­
selor largi populare să devină
şi mai evidentă. Numeroşi mun­
citori au fost concediaţi, a scă­
zut în mod simţitor consumul
bunurilor de largă circulaţie,
un mare număr de întreprinderi
mici au fost ruinate şi înghi­
ţite de către monopoluri. Se
poate spune pe bună dreptate,
că, „planul de stabilizare econo­
mică“ a dus la o stabilizare,
dar Ia o stabilizare a...' mizeriei
şi traiului nevoiaş al maselor
muncitoare din Spania, nevoite
să lupte din greu pentru a-şi
asigura o existenţă tristă de pe
o zi pe alta. Şi aceasta mp e
de loc surprinzător dacă pe lîn-
gă cele de mai sus amintim şl
faptul că preţurile mărfurilor,
îndeosebi ale acelora de larg
consum, sînt în continuă creş­
tere. Astfel, de la sfîrşitul anu­
lui 1958 şi pînă în prezent, ele
au crescut, în ansamblu, cu pes­
te 27 la sută, iar la produsele
alimentare — cu 31 la sută. In
ultima- vreme, guvernul fran­
chist a sporit cu pînă la 50 la
sută preţurile la benzină, lubre-
fianţi, transporturi feroviare şi
rutiere, precum şi la electrici­
tate. In felul acesta, s-a ajuns
U. 1
tatea cercurilor, s-au desfăşurat în
condiţiuni bune şi la un nivel cores­
punzător, în unele cercuri n-au fost
dezbătute însă toate problemele la
nivelul cerut. Comitetul raional de
partid s-a sezisat de acest fapt şi a
luat măsuri ca încheierea învăţămîn­
tului de partid Ia sate să se desfă­
şoare în bune condiţiuni.
In ce priveşte învăţămîntul politic
U.T.AL însă se stă foarte slab. Pînă
la 2 0 aprilie, nu se făcuse încă pre­
gătirea propagandiştilor în vederea
desfăşurării convorbirilor de încheie­
re. Multe cercuri de învăţămînt poli­
tic U.T.M. sînt mult rămase în ur­
mă cu lecţiile şi au o frecvenţă ne­
corespunzătoare. Este de datoria Co­
telor comunale şi a organizaţiilor de
bază să ajute organizaţiile U.T.M. în
luarea de măsuri corespunzătoare pen­
tru predarea lecţiilor la cursurile ca­
re au rămas în urmă, pentru pregă­
tirea propagandiştilor, organizarea de
consultaţii pentru propagandişti şi
cursanţi şi desfăşurarea convorbirilor
recapitulative şi de încheiere a învă­
ţămîntului politic la nivelul cerut.
Luînd măsuri corespunzătoare, Comi­
tetul raional de partid va asigura în­
cheierea în bune condiţiuni şi a în-
văţămîntului politic U.T.M. în toate
cercurile şi cursurile.
NIKOS PAPADOPOLUS
Spectatori
Sa cinematograf
Colectivul lucrătorilor de la
cinematograful „Popular“ din
Haţeg şi-a depăşit planul la
spectatori pe luna aprilie.
Numai pînă în seara zilei de 26
aprilie a.c., filmele rulate la a-
cest cinematograf au fost vizio­
nate de 10.036 spectatori, ceea
ce reprezintă o depăşire a pla­
nului lunar de peste 17 la sută.
La depăşirea planului au con­
tribuit. mal ales, acţiunile de
popularizare a filmelor iniţiale
de conducerea cinematografului.
In cursul lunii aprilie, de pildă,
au fost organizate mai multe
premiere festive, simpozioane,
prezentări de fime la staţia de
radinfieare şi alte acţiuni.
R. SI DON IA
corespondentă
M u n c ă v o lu n ta ră
La îndemnul Comitetului exe­
cutiv al sfatului popular şi al
deputaţilor, cetăţenii comunei
Călan au început de curînd o
mare acţiune pentru curăţirea
şi amenajarea străzilor din lo­
calitate. fn scopul stimulării ac­
ţiunii, s-a pornit o întrecere
pentru titlul de cea mai fru­
moasă stradă. Pînă în prezent,
în fruntea acestei întreceri se
ca costul vieţii pentru o fami­
lie de muncitori din Madrid să
se ridice în ultima vreme la
135,66 pesetospezi, în timp ce
salariul mediu zilnic al unui
muncitor de la oraşe de abis
ajunge la 60 de pesetos.
Pentru a-şi putea asigura o
„pîine neagră“ pentru el şi fa­
milia sa, muncitorul spaniol es­
te nevoit adeseori să lucreze 12-
16 ore pe zi în condiţii grele
şi insuportabile la marii patroni.
O problemă tot atît de acută în
Spania franchistă este şi aceea
a locuinţelor. In bugetul Spaniei
este prevăzută o sumă mult mai
mare pentru plimbările şi dis­
tracţiile dictatorului Franco de-
cît pentru construcţia de locuin­
ţe şi cheltuielile administrative
ale statului Ia un loc. Din a-
ceastă cauză, potrivit chiar da­
telor oficiale, în Spania există
în prezent un minus de' aproxi­
mativ 1.500.000 locuinţe. Prac­
tic aceasta înseamnă că 5-6 mi­
lioane din cei 30 milioane de
locuitori ai Spaniei trăiesc . în
cocioabe, barăci şi bordeie in­
salubre, iar alţii nu le au nici
pe acestea.
In afara tabloului sărăcăcios
pe care-1 oferă Spania pe plan
economic, în ultima vreme a
devenit actual şi un alt fel de
tablou — acela al arestărilor’şi
întemniţărilor patrioţilor spa­
nioli, a celor mai’ buni fii ai
Spaniei, care luptă cu toate for­
ţele lor pentru o viaţă mai bună,
pentru eliberarea de sub jugul
exploatării şi ah dictaturii fas­
ciste a lui Franco. Guvernul
franchist a dezlănţuit în ultima
DRUMUL SOCIALISMULUI
m CLIŞEU:
Maistrul forjor Pe­
tru Tod, maistrul
lăcătuş Dumitru
Grlgorcea, mais­
trul principal A-
dam Benea şi
maistrul maşini-
unelie Gheorghe
Florea, de la Ate­
lierele centrale Gu-
rabarza, studiind
desenele de con­
strucţie a colivii­
lor duble de ex­
tracţie.
• La îndemnul organizaţiei de
partid din comuna Intregalde, înto-
vărăşiţii, utemiştii şi pionierii de aici,
au efectuat 19.000 ore de muncă vo­
luntară la împăduriri. S-au economi­
sit în acest fel peste 29.000 lei.
IOSIF FRINGU
• Paralel cu însămînţarea culturi­
lor din epoca a Il-a, colectiviştii din
Beriu au pregătit şi lotul experimental
pentru cultura porumbului. Sub di­
recta îndrumare a specialiştilor, pe
acest lot s-a însămînţat porumbul hi­
brid Warvvik ?03 căruia în cursul pe­
rioadei de vegetaţie î se va aplica
tot complexul regulilor agrotehnice.
I. DINŞOREANU
• Pentru a dezvolta sectorul zoo­
tehnic proprietate obştească, colecti­
viştii din satul Boz au cumpărat cu
cîteva zile în urmă încă 11 vaci. In
scopul creării unor condiţii cores­
punzătoare de adăpostire a animale­
lor ei au hotărît să construiască un
grajd. Pînă în prezent, au fost con­
fecţionate 80.090 bucăţi cărămizi, au
fost transportate pietrişul, cimentul şi
a început să se sape fundaţia,
TEODOR CR1STEA
® Cu cîteva zile în urmă, la gos­
podăria agricolă colectivă din satul
Ribiţa. raionul Brad, au început lu­
crările de construcţie a unui grajd.
La săparea fundaţiei, colectiviştii au
prestat peste 700 ore de muncă vo­
luntară. S-au evidenţiat losif Goroea,
Marioara Sîrba, Nicolae Tonţa şi
alţii.
LIVIU OANCEA
o In satul Tărtăria, raionul Orăş-
tie, ţăranii muncitori au săpat, prin
muncă voluntară, un canal pentru
scurgerea apelor de pe păşunea co-
situează cetăţenii de pe strada
23 August care au amenajat
peste 200 m. de trotuar, au re­
parat şanţurile cît şi alte lu­
crări gospodăreşti. Succese fru­
moase în întrecerea pentru cea
mai frumoasă stradă au obţinut
şi cetăţenii de pe străzile Î. V.
Stalin, Filimon Sîrbu şi altele.
GH. SPERI OSU
corespondent gazoase cu efecte terapeutice.
vreme o vastă campanie de te­
roare şi persecutare a elemen­
telor progresiste. Sub pretextul
unei închipuite activităţi de spio­
naj desfăşurată,chipurile, de că­
tre repatriaţii din Uniunea So­
vietică, guvernul lui Franco a
aruncat în ocne pe toţi aceia ca­
re s-au pronunţat pentru o via­
ţă mai bună. pentru libertăţi po­
litice şi democratice, împotriva
fascizării continue a Spaniei.
Pe plan extern, după cum se
ştie. fascizarea a fost dovedită
incontestabil de către recenta
cîrdăşie dintre Bonn şi Madrid,
privind construirea de baze ale
noului Wehrmacht vest-german
pe teritoriul Spaniei. Este evi­
dent că reînvierea vechilor axe
războinice nu ţintesc cîtuşi de
puţin un scop paşnic, ci, dim
potrivă, ţeluri războinice, agre­
sive. In afară de aceasta, cercu­
rile imperialiste internaţionale
manifestă un interes din ce în
ce mai sporit faţă de atragerea
Spaniei franchiste în pactul a-
gresiv nord-atlantic (N.A.T.O.).
Este limpede pentru oricine
că pe zi ce trece, regimul dic­
tatorial al lui Franco se cla­
tină tot mai mult. ^Mişcarea
populară de opoziţie împotriva
lui Franco, împotriva aceluia ca­
re a adus Spania într-o situaţie
mizeră şi grea, creşte cu fie­
care zi şi va fi neîndoios încu­
nunată de succes.
Opinia publică mondială pro­
gresistă condamnă cu hotărîre
valul de teroare şi represalii
împotriva patrioţilor spanioli
desfăşurat de către regimul fran­
chist şi sprijină cu hotărîre
lupta dreaptă şi victorioasă_ a
celor mai buni fii ai Spaniei.
Gaiiza lor dreaptă nu poate fi
înfrîntă cu nici un fel de te­
roare şi represalii şi ea va
triumfa.
CONST A1ACOVEI
munală, lung de 400 m. şi lat de
2 m.
NICOLAE CAZAN
o De curînd. la G.A.C. Toteşti, ra­
ionul Haţeg, s-a ţinut consfătuirea
colectivistelor din raion. Cu această
ocazie, colectivistele din Toteşti şi Rîu
Bărbat au împărtăşit din experienţa
lor celorlalte participante la consfă­
tuire. Cu acest prilej, tov. Maria
Faur — preşedinta Comitetului raional
al femeilor, a dat indicaţii preţioase
în ceea ce priveşte aportul pe care
trebuie să-l aducă comisiile de fe­
mei din G.A.C. la întărirea economi-
co-organizatorică a unităţilor respec­
tive.
S. RUSAN
® In primul trimestru al anului
curent, membrii gospodăriei agricole
colective din Alba lulla au realizat
din vînzarea produselor . anim ale,. ve­
nituri de peste 50.000 iei. Acest lu­
cru a făcut posibil să se împartă co­
lectiviştilor la ziua-muncă, drept a-
vans, cîte 1 0 lei.
Printre colectiviştii care au luat
sume mari de bani drept avans, se
numără colectiviştii Adrian Arion
(1.950 lei), Mihăilă Munfeanu (1.420
lei), Teodor Făgâdar (720 lei) şi
alţii.
Ing. N. BARBANŢAN
• In scopul dezvoltării sectorului
zootehnic, membrii gospodăriei agrico­
le colective din Apoldul de Sus, ra­
ionul Sebeş, au cumpărat, recent, 30
vaci de lapte. In prezent, gospodăria
agricolă colectivă dispune de 50 vaci
de lapte. Pînă la sfîrşitul anului, nu­
mărul acestora, conform planului de
producţie, va ajunge la 05 capete.
NICOLAE TOADER
® In ziua de 27 aprilie, la Băcia
a avut loc o şedinţă a comitetului
Vizitaii Băile Llpova
indicate în afecţiunile cardio­
vasculare.
Tratamente balneare fizioterapie,
cură de ape minerale carbo-
® Tarifele accesibile si condi­
ţii optime de cazare şi masă.
® Medici de specialitate sînt
Ia dispoziţia vizitatorilor.
® Staţiunea esie deschisă de
la 1 mai 1960— 15 octombrie
1960.
Pentru informaţii suplimentare
adresaţi-vă direcţiunii Băilor
Lipova.
ÎNTREPRINDEREA DE
GOSPODĂRIE ORĂŞENEASCA
ORAŞTIE
Piaţa Republicii 20
Execută :
— Construcţii şi reparaţii de
construcţii.
— Zugrăveli şi vopsitorie.
— Instalaţii electrice interi­
oare şi exterioare.
Plata în numerar sau vi­
rament. Pentru salariaţi se
efectuează aceste lucrări şi
cu plata în rate.
ÎNTREPRINDEREA DE
GOSPODĂRIE ORĂŞENEASCA 5<
DEVA
Str. Emanoil Gojdu 75
telefon inter 1 0
EXECUTA:
pentru întreprinderişi populaţie
a Construcţii şi reparaţii de
construcţii.
o Zugrăveli şi vopsitorie
o Instalaţii de apă, canal şt
încălziri centrale.
Plata prin virament >
sau numerar. >
v v v V v v v v \ - , v ,v ' . w w y l
SATE
executiv al sfatului popular comunal.
Cu acest prilej s-a analizat felul cum
s-au desfăşurat lucrările agricole din
campania de primăvară, felul cum
au muncit deputaţii şi cetăţenii co­
munei pentru înfrumuseţarea satelor
lor.
DUMITRU MATEI
am PROGRAMUL
iM n m rn m i
30 APRILIE 1960
PROGRAMUL I: 7,15 Mici
formaţii instrumentale de mu­
zică uşoară; 8,30 Cîntece şi
jocuri populare romîneşti;
10,00 Limba noastră. Vorbeşte
acad. prof. Al. Graur (reluare) ;
10,10 Muzică populară româ­
nească interpretată de solişti
şi orchestre care ftfe-au vizitat
ţara; 10,30 Şcoala şi viaţa (re­
luare) ; 11,03 Muzică din ope­
re; 11,45 Actualitatea literară
în revistele noastre; 12,00 In­
terpreţi sovietici de muzică u-
şoară; 12,20 Anul Olimpic
1960 ; 12,30 Muzică populară
romînească; 13,05 Album de
valsuri; 14,00 Cîntece de dra­
goste; 15,10 „Piese instrumen­
tale“ ; 15,30 In jurul globului
— concert de muzică uşoară;
16,15 Vorbeşte Moscova!; 16,45
Jocuri populare romîneşti;
17,25 Emisiune dte muzică u-
şoară ; 18,00 Roza vînturilor ;
18,30 Din muzica popoarelor;
19,35 Program muzical dedicat
fruntaşilor în producţie’ din in­
l'u sa i
P U Ii
|VAAA.AA/V\i **
Y iii U i5
Sediul centrai sfr, 23 August nr. ?
Execută pentru deservirea populaţiei
prin centrele sale:
Confecţii de croitorie' după comandă
pentru femei, bărbaţi şi copii cu aia-
fenalwJ cooperativei şi al clien tu lui;
$ încălţăminte comenzi, încănutărl şi re­
paraţii ;
a Lucrări de artă fotografică;
m .Reparaţii de radio;
m Reparaţii de biciclete;
Pictură de firme ;
Lucrări de b’ănărie şi cojocărie •
Coafură, frizerie, manichiură ;
Garantară calitatea lucrărilor noastre
infrepriderea de G ospodărie orăşenească
ALB A iU LIA
Sediul c e n t r a l str. Waşile R o a it â S
TELEFON 628
f X E fl dl \f A ş
pentru întreprinderi şi populaţie
Construcţii şi reparaţii de construcţii
pînă la valoarea de 0000 lei
B
Plata prin virament sau numerar.
Se execuHi pentru s a la ria ţi şi cu
în r a t e .
Pag. 3
30 APRILIE 1900
DEVA : Ştrengarii; A,LBA
IULiA : In Oceanul Pacific ;
Ceasul s-a oprit la miezul nop­
ţii : BRAD : Secretul cifrului;
HUNEDOARA : Părinţi şi copii',
HAŢEG : Evghenii Oneghln ; I-
LIA: in -zgomotul roţilor: O*
RAŞTIE: Omul meu drag ;
Viaţa e în mitnile tale ; SEBEŞ :
Un meci neobişnuit: PETRO­
ŞANI : Mireasa ră p ită : sabie
şi zar ; SIMERIA : Telegrame :
LONEA : Avalanşa : TEIUŞ :
Dragoste pe n o te: ZLATNA:
Soarta unui o m : APOLDU DE
SUS: ivan Brovlcin -ie însoară.
PENTRU 24 ORE
Vremea rămîne nestabilă cu ceru
schimbător mai mult noros. Vor că-
dea ploi temporare. Temperatura uşoi
variabilă. Ziua va urca de la 8 la H
grade, iar noaptea va coborî de la (1
Ia 5 grade. Vînt potrivit cu intensi­
ficări din sectorul vest,
PENTRU URMĂTOARELE
3 ZILE
Vreme schimbătoare cu temperatura
staţionară. Cerul mai mult noros.
dustrie . şi agricultură; 20,10
Pe teme internaţionale; 20,30
La microfon: Satira şi umo­
ru l; 21,15 Muzică de dans;
22.30 „Răsună cîntecul şi jo­
cul pe meleagurile patriei“.
PROGRAMUL II: 14,30 Pa­
gini alese din muzica uşoară a
ţărilor prietene; 15,35 Poves­
tea simfonică: „Petrică şi lu­
pul“ de Prokpfiev; 16,15 Con­
certul : Voci de primăvară;
17.30 Sfatul medicului : Hipo
şi hiperaciditatea gastrică;
17.45 Tribuna Radio ; 18,30
Seară literară: Emisiune de­
dicată lucrătorilor de Ia Com­
binatul Poligrafic „Casă Scîn-
teii“ ; 19,30 Transmisie de la
Teatrul de Stat de Operetă din
Bucureşti: „Vînt de libertate“
de Dunaevski; 23,15 Concert de
muzică populară romînească.
BULETINE DE ŞTIRI: 5,00,
6.00, 7,00, 11,00, 13,00, 15,00.
17.00, 19,00, 20,00, 22,00, 23,52
(programul I), 14,00, 16,00,
18.00, 23,00 (programul II).
Y A Y !E
y'V^W N.1<
**V
-''V-v w v y w s # '