Page 97 - 1960-04
P. 97
$ t f g !o n a 'a ' \-
tnjUirR,rf .‘a-Jn a ,r h '^. _e__v, a-
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, TjRlŢl-VA!
umulsocialismului Trăiască 1 Ma i z i u a
Iinternaţionale a celor ce muncesc,
T’ yt
EfúifriiNM I ziua frăţiei muncitorilor de
\tmdeni!
Amil XII Np. 1664 Sîmbătă 30 aprilie 1960 4 pagini 20 bani «« •« > 0 ^0 « 44*3^
1 MAI cAdLmtăfi FA PTE m m Î N T R E C E R EFruînntaşi
{ ? titia e . UZINA „VICTORIA" CĂLAN. şa-ni, ău fost date în folosinţă schimb de onoare. Cu acest pri muncă
Colectivul secţiei furnale de la
Ziua de 1 Mai este Inlim- uzina „Victoria“ Găitan a dat 193 apartamente, iar la Deva 73 lej, fiecare echipă, în dorinţa VASILE ZĂVALAŞ
plnată cu multă însufleţire de poşte plan pînă la 28 aprilie prim-manevrant ia laminorul blu-
Oamenii muncii ’din întreagă rîn'd un număr însemnat de state către toţi oamenii muncii din inclusiv, 1.775 tone de tontă. apartamente. de a obţine rezultate cît mai ming- al C.S. Hunedoara. De Ia înce
lume sărbătoresc cu însufleţire au scuturat jugul colonial cu- regiunea noastră. La adunările putul anului, colectivul secţiei respec
festive organizate in întreprin Fruntaş pe secţie este co U. M. CUGIR. Tovarăşul Niefrumoase, şi-a organizat mai tive a produs mai mult de 24.400 tone
1 Mai, Ziua solidarităţii inter cerindu-şi independenţa naţio deri, G.A.S., G.A.C., S.M.T., in lectivul furnalului nr. 1 care colae Roşu, secretar al comitetu bine munca şi a folosit din plin laminate peste plan.
naţionale a celor ce muncesc, nală. Şi lupta pentru lichidarea stituţii şi cămine culturale, au şi-a îndeplinit înainte de ter lui de partid, ne-a comunicat că timpul de lucru.
participat mii de oameni, care men sarcinile iunare de pro ieri, colectivul Uzinelor metalur In ziua respectivă, sarcinile EUGEN BAGIU
ziua frăţiei muncitorilor de pre definitivă a colonialismului con au ascultat expunerile prezenta ducţie şi a dat singur peste gice din Cugir şi-a îndeplinit sar de plan au fost cu mult depă este unul din cei mai harnici zidari
te de către activişti de partid pian 537 tone de fontă. însufle cinile de plan pe luna aprilie. In şite şi s-au dat produse de cea tencuitori de pe şantierul oraşului
tutindeni. tinuă cu succes. şi de sindicat, conducători de ţiţi de succesele obţinute, mun această lună, s-au produs peste mai bună calitate. Astfel, pe fa nou din Gălan. In cinstea zilei de
întreprinderi etc. citorii, tehnicienii şi inginerii a- sarcina de plan 500 bucăţi ma brică, la ciorapii de bumbac ca 1 Mai, şi-a depăşit norma de pro
Această sărbătoare tradiţiona Se desfăşoară cu succes lupta cestei secţii, care se angajaseră litatea a fost îmbunătăţită cu ducţie cu 8 Ia sută, dînd lucrări de
lă a devenit deosebit de scum maselor populare din ţările ca o La C. S. Hunedoara, să dea peste planul anual 3.000 şini de cusut. bună calitate.
pă tuturor celor ce muncesc. De pitaliste împotriva exploatatori adunările au avut loc pe tone de fontă, s-au angajat ca
fiecare dată, în ziua de 1 Mai, lor, a mizeriei şi şomajului. secţii. La secţia turnătorii, a în cinstea celui de-al III-lea U.R.C.M. Uniunea regională 4,3 la sută, iar la ciorapii de GHEORGHE ORMINDEAN
oamenii muncii, fac bilanţul rea vorbit tov. Zasloţi Francisc, se Congres al P.M.R. să sporea a cooperativelor meşteşugăreşti relon.cu 10,7 la sută. de la G.A.G. Bobîlna, se numără
lizărilor obţinute în lupta pen Toate statele capitaliste din cretar al organizaţiei de bază scă acest angajament. a raportat în cinstea zilei de printre brigadierii zootehnici fruntaşi
tru o viaţă mai bună şi îşi sta lume în frunte cu S.U.A., sînt de la turnătoria de oţel. 1 Mai că şi-a realizat planul de Aceste realizări se datoresc din regiunea noastră.
bilesc noi obiective şi sarcini măcinate serios de criza necru OŢELĂRIA MARTIN Nr. 2. producţie pe luna aprilie încă din în mod deosebit tov. Lucreţia
de viitor. ţătoare în care se zbate dd mul ® La mitingul organizat la In cursul zilei de ieri, la oţelă- ziua de 27. Joca, Qeloto Giovani, Elena Za-
tă vreme sistemul capitalist. Şo întreprinderea minieră Deva, riia Martin nouă a 0. S. Hune han şi Maria Braidea.
Niciodată ziuă de 1 Mai nu majul, întreruperile mari de a vorbit tov. Sabin Boticiu, di
producţie, contradicţiile dintre rectorul Trustului minier Deva doara echipa condusă de prim- MINA GHELAR. In ziua de „40.054“
a găsit forţele progresiste mai muncitori şi capitalişti, lupta 28 aprilie, minerii de la mina
unite şi rnai puternice ca a- grevistă şi alte acţiuni organi ® Adunările festive la U.M. topitorul Dumitru Stîngu de la vest şi Vadul Dobrii din cadrul este la datorie
cum, imperialismul nu a fost zate împotriva capitalului au Cugir s-au ţinut pe secţii. Ex întreprinderii miniere Ghelar —
atît de zdruncinat ea acum şi luat asemenea proporţii încît punerile au fost prezentate de cuptorul nr. 2 a elaborat „şarja zi a schimburilor de onoare în « VVVW ' AAZW S
niciodată oamenii munci nu s-au nimeni si nimic nu le mai poa tovarăşii Traian Rusan, Pavel cinstea zilei de 1 Mai — au ex
te stăvili. „Măsurile" luate de Radu şi Nicolae Rutkovschi. pionierilor“ din fierul vechi co tras peste sarcinile de plan 534 Băieţii 1in brigada lut <
unit at/t de puternic în jurul capitalişti pentru a ieşi din tone minereuri de fier. Acest suc Săbău Sever aruncau din }
partidelor lor comuniste şi mun criză au eşuat una după alta. o In sala căminului cultural lectat de ’pionieri. Şarja a du ces s-a datorat bunei aprovizio clnd in cină cîte o
citoreşti ca acum. din Ungarei, raionul Sebeş, a nări a locurilor de muncă cu va- privire spre locomotiva
In plin contrast cu capitalis vorbit colectiviştilor tov. Weber rat doar 6,30 ore şi a avut o gonete goaile şi materiale, folo 40.054, ce stătea părăsită
De la primul 1 Mai — ziua mul, socialismul cunoaşte o dez Simion, directorul . căminului sirii din plin a timpului de lu intr-un colţ al atelieru
solidarităţii internaţionale a ce voltare multilaterală nemaiîntîl- cultural din localitate. greutate de 194 tone. La e- cru, asistenţei tehnice acordată lui. Aşteptau cu nerăb
lor ce muncesc — au trecut mai nită în istoria popoarelor. Ţă la timp brigăzilor de mineri. dare să înceapă lucrul,
bine de 7 decenii. Drumul pe rile sistemului socialist au ob Adunări festioz închinare zi vacuarea şarjei au fost prezenţi însă îi împiedica ceva. Nu
care l-a străbătut omenirea mun ţinut în ultimi! ani succese care lei de 1 Mai, au ioc şi astăzi FABRICA „SEBEŞUL“ In sosiseră cuzineţii. O um
citoare de atunci şi pînă în pre demonstrează lumii întregi for in numeroase întreprinderi şi numeroşi pionieri. cursul zilei de 27 aprilie a.c., bră de îngrijorare se pu
zent este glorios şi deosebit de sate. colectivul de muncă de la Fa tea citi In ochii lor.
bogat în succese. Cu 7 decenii ţa şi trăinicia modului de pro T.R.C.H. Constructorii de la brica de ciorapi „Sebeşul“ din
’în urmă. capitalismul reprezen Sebeş a organizat în cinstea zi
ta un sistem unic, exploatarea ducţie socialist. Uniunea Sovie T.R.C.H., în cinstea zilei de
era sîngeroasă, iar forţele pro
1 Mai, au dat în folosinţă oame
gresiste ale societăţii, clasa tică — ţara constructorilor co
muncitoare, erau departe de a munismului — se dezvoltă în- nilor muncii din regiune 324 de
fi atît de puternice ca acum. tr-un ritm atît de rapid încît
Astăzi însă situaţia se prezintă nu e departe timpul clnd se va apartamente. Astfel, la Petro- lei de 1 Mai un însufleţit — Dacă nu vor sosi nici
cu totul deosebit. Pe o suprafaţă situa pe primul loc in lume din
de peste 26 la sută din globul astăzi înseamnă că loco
motiva nu va intra nici
acum în reparaţie capi
tală.
pămîntesc flutură victorios stea toate punctele de vedere. De pe Dar iată că spre sfîrşi-
tul şutului, piesele mult
gul roşu al revoluţiei proletare; acuma, ea a lăsat tn urmă aşteptate au sosit. Intîr-
peste un miliard de oameni s-au S.U.A. — cel mai dezvoltat stat zierea trebuia recuperată
!eliberat de exploatarea capita capitalist din lume — în multe
listă şi îşi construiesc o viaţă privinţe. Faţă de anul 1913, cu orice preţ. Va pleca
nouă — socialistă. A fost apoi oare locomotiva la terme
serios zdruncinat sistemul colo (Continuare în pag. IV-a) nul fixat ?
nial al imperialismului. Rînd pe
...Brigada lui Săbău lucra
"*i '/—>/—>/—>/——>/ p p p p i —<i—>t—•i—*i—¦/ >r""’ * de zor. Nici unul din ei
n-a şovăit o clipă. Atunci
(. j
cină s-a pus întrebarea:
!Şedinţa Comitetului executiv „Cine rămîne în conti
nuare ?“, toţi au răspuns
jal Sfatului popular regionalţ ca unul. Fiecare simţea
nevoia să-şi aducă apor
L In urmă cp cîteva luni, preşedintele Comitetului e- ^ tul la repararea mai grab
xecutiv al Sfatului popular j nică a locomotivei.
[• Sfatul popular al raionului regional, preşedinţi ai co- 1
?• Hunedoara şi Sfatul popu mitetelor executive ale sfa- ~
turilor populare raionale şi ¦]
lar orăşenesc Orăştie, au orăşeneşti. j Zorii sidefii i-a găsit
)
[ lansat o chemare la întrece- Cu acest prilej au fost 1 pe membrii brigăzii lui
decernate Sfatului popular -j Săbău lucrlnd cu acelaşi
i. re patriotică pentru realiza- raional Hunedoara „Drape- ) elan. Domlţian Brişcaş,
Iul de raion fruntaş pe re- j Marin Popa, Alexandru
^ rea sarcinilor de pian şi e- giune în realizarea sarcini- ) Marcocean şi Nicolae Ma
lor de plan“ şi Sfatului jj tei, sînt numai cîţiva ca
(• fectuarea de lucrări de în- popular raional Ilia „Dra- i re, alături de ceilalţi
pelul de raion fruntaş pe \
l frumuseţare şi gospodărire regiune în muncile agrico- ^
le“. In realizarea sarcinilor j
L a oraşelor şi comunelor din de plan, pe locul 11 s-a cla- j
sat Sfatul popular al raio- f
ţ. regiune, în cinstea zilei de nului Haţeg, iar pe locul ţj
III Sfatul popular al raio- j
1 Mai şi a Congresului al nului Orăştie. In muncile I membri ai brigăzii, nu
agricole, pe locul 11 s-au j şi-au precupeţit eforturile.
liî-lea al partidului. clasat sfaturile populare a- ]
le raioanelor Orăştie şi Hu- j
(. Ieri, a avut loc şedinţa nedoara, iar pe locuf III, 3 Intirzierea a fost recu
sfaturile populare ale ra- perată. Locomotiva a pă
L lărgită a Comitetului exe- răsit atelierele la timp.
ioanelor Sebeş şi Alba. f „40.054“ este prezentă la
^ cutiv al Sfatului popular
^ regional, unde s-au anali
zat rezultatele obţinute în > datorie. Ea duce cu sine
;> o părticică din elanul bri-
(. întrecerea patriotică. La şe-
( dinţa au participat iovară- i găzii lui Săbău, duce cu
> ea salutul muncitorilor de
j- şii PETRU FURDU1, prim- ^ la Atelierele C.F.R. Sime-
? ria, pentru sărbătoarea
L secretar al Comitetului re-
( gional de partid, DAV1D
f LAZĂR şi ANDREI CER-
l VENCOVSCf, secretari ai ) zilei de 1 Mai.
[¦ Comitetului regional de L D. GRICOVEANU
\ partid, DUMITRU DEJEU, G IN TEG , IOQ S I VOIE! BUNA,,. W vW W v
*cu u - I t—7 XmJ W- / V— J i—/ w / f U t - W u