Page 98 - 1960-04
P. 98
Pag. 2 DRUMUß SOCIALISMULüi N r. 180$
BMBBB— É I|B W B |^ M » jjM g jilljjjg ^ ^ B jM j|g g M g lg jg M |
Cu. forţe, mmlie /WSXSVZBSSE9 Oam eni â
a victor Directorul căminului cultural, Vlăduţ. A răspuns foarte bine Î
... M-am uitat la tînărul a-,
La sediul gospodăriei agricole mai greu. Anul 1951 însă a fost tovarăşul Repede Titus, un om
colective din Miercurea nu "se a- an de cotitură, an mănos pentru cu o fire domoală, parcă prea cesta, pe nume Ioan Dobra, şi
flă decit baci Guteanu Simion, colectivişti. Ajutaţi şi de , muncito domoală pentru vîrsta lui, îmi am admirat la el mîndria cu
paznicul. E fericit. De ce n-ar fi ? rii de la S.M.T., colectiviştii au povestea despre brigada artis care vorbea despre colegul său,
Hai... să vedem... N-are de c e ? ! obţinut o recoltă nemaivăzută. Aur tică de agitaţie care urma să Vlăduţ.
Doar şi el face parte din fami nu alta era griul I Chiaburii se tacă repetiţii în seara aceea!
lia „milionarilor“, Ce milionari ? înrăiseră. Ameninţau: „Griul nu-i al Deodată, pe uşă, îşi tăcu apari — Nu te supăra. — îl întreb
Credeaţi că au înviat iar lighioa vostru ! O să vi-l ia ! “ — spuneau — de unde eşti ?
nele capitaliste pe aci ? t ei. Unii s-au înfricoşat, lntîrziau
să iasă la cîmp. Recolta gata-gata ţia un tînăr blond, cu ochi al — Din „Ţara de Piatră!“ —
H ei?! Ce crezi? Numai capi să fie compromisă. Tot comuniştii baştri, mari, în luminile cărora îmi răspunse prompt, zîmbind.
taliştii puteau fi, milionari? Iacă, au fost cei care au salvat situa am întrezărit de la început o
şi truditorii pămîntului, asupriţii, ţia. Şi noaptea au lucrat pe cîmp, sclipire de inteligenţă. Purta în — Cum ? Ai citit şi pe Geo
bătuţii de odinioară s-au învred cu felinare, sub lună. Exemplul palma-i aspră de muncitor o Bogza ?
nicit să devină bogaţi. Şi încă lor a fost mobilizator. Zvonurile carte — „Moliere — teatru“.
ce b ogaţi! Bogaţi nu doar în duşmanilor nu şi-au atins scopul. — Da 1 Dar Scărişoara noa
bani, ci şi în bună înţelegere şi în In casele colectiviştilor a pătruns — Citeşti pe Moljere ? zic, stră nu mai e cea din „Ţara
frăţire, în dragoste şi muncă. Cî- belşugul. Şi 3.000—-4.000 kg. de după ce tăcurăm cunoştinţă. de Piatră“ !
teva grafice afişate în una din grîti a primit cîte o familie.
sălile mari ale sediului colectivei, — Da ! îl citesc ! lini place *— Ştiu, adaug eu, strîngîn-
vorbesc parcă singure de dru De-acum gospodăria s-a întă — îmi răspunse el.
mul acestor oameni. Cifre seci, rit an de an. Noi şi noi familii du-i mîna. Ştiu I
dar sugestive. Ele amintesc de o au cerut să intre în muncă co De-aici, de Ia Moliere, am in
lună a florilor îmbobocite din lectivă alături de cei mai buni trat în vorbă. Am aflat că-i pla — ... Şi ziceţi că nu-1 cunoa
speranţă, de o lună a Iui Mai de din sat. Romîni şi saşi, ca Rpth ce de asemenea Caragiale, Goş-
acum 10 ani cind se năştea prun Simion şi Schenker Gheorghe, buc, Marin Preda, Titus Po- şteţi pe Vlăduţ ? — continuă el.
cul . ce azi e bărbat în toată le Dietricb Gb. sau Ogner Ioan... povici, Victor Hugo, Shakes
gea — gospodăria colectivă. Cifre peare, muzica şi teatrul. — Nu 1 îi răspund.
seci, dar sugestive. Iri luna lui Aşa s-a ajuns ca, acum, în a-
Fiorar a anului 1950, 72 de fa juntil aniversării a 10 ani de la — Precis ai să urmezi filo — Ei, diseară dacă veniţi pe
milii din Miercurea se uneau să-şi înfiinţarea colectivei, pe graficele logia, teatrul sau muzica — ii
poarte paşii pe drumul unei vieţi pe care baci Guteanu le citeşte de aici, o să-l cunoaşteţi. Âvem o
noi, cum nu s-a mai văzut pe seori cu niîndrie scrie: Fond de spun eu.
aceste locuri, 72 de familii în frun bază, TOTAL: un milion şi seară literară şi el va vorbi des
te cu cele ale comuniştilor Gaco- — Filologia ? Teatrul ? Aău-
veanu Nicolae — secretarul de 37.498 lei; LA SUTA DE HEC zica ? Deocamdată nu. Deocam pre „Viaţa şi opera lui Mihail
partid —, Dura Dumitru, Ogner dată chimia ! Lucrez în secţia
Marian, Neamţu Ilie, Fierar Ioan, TARE : 192.130 lei (cu 92.000 lei Eminescu".
Mieraurean Ioan, Gutean Simion... săruri şi uzina are nevoie de
Fond de bază ? Cam 100 de mii, mai mult decît cel TOTAL din oameni calificaţi. Poate mai ... Aşa am început să-l cunosc
pămînt 223 ha. 1950 I). tîrziu,.. Dar Vlăduţ, el vrea să
—,/— > r ~i — > i— \ r Urmeze filologia. şi eu pe Vlăduţ, pe tînărul a-
—- He, he... Or să moară de Pe lîngă aceasta, aproape 40
foame sărîntocii I se băteau peste 1 Brigada de mineri — Şi cine-i Vlăduţ ? îl întreb. cesta pe căre-1 cunoaşte întrea
burdihanuri bogătanii din sat. Tot de familii de-o seamă cu el şi-au condusă de comu — Vlăcluţ ?
Ia noi or să vină cu roaga... Din munca tineretului nistul David Alexan Şi începu să zîmbească puţin ga Uzină de preparare din
făcut azi casă. jos în Livadă. Un dru, lucrează in ironic, gîndindu-se probabil cum
Cei mai luminaţi colectivişti, tr-un abataj came Zlatna, toţi muncitorii-elevi de
în frunte cu comuniştii, au ştiut cătun întreg s-a ridicat a ic i: de nu-1 cunosc pe Vlăduţ.
lupta împotriva zvonurilor. o Valoarea economiilor realizate la rii din regiune au efectuat în mod ră din orizontul 30 al între Ia şcoala serală, toţi activiştii
cătunul „milionarilor“ din Miercu lucrările finanţate şi nefinanţate de voluntar lucrări de împădurire pe o prinderii miniere Deva. Aceas — Vlăduţ e în frunte peste
— Gu fapta o să le răspundem, către brigăzile de muncă patriotică suprafaţă de 280 ha şi au curăţat tă brigadă s-a angajat să de tot, continuă el. La uzină, la căminului cultural, toţi cititorii
nu cu vorba ! rea, care stăpînesc acum aproape din regiune se ridică la suma de mai mult de 2.000 ha. păşune. păşească planul, in cinstea şcoală, în activitatea U.T.M.,
1.327.000 lei. la căminul cultural, la biblio activi ai bibliotecii, întreaga co
Primul an, e adevărat, a fost 800 ha. de pămînt bogat şi dar <s In raionul Hunedoara, 980 de zilei de 1 Mai. tecă, peste tot. Am fost şi sîn-
o Brigăzile de muncă patriotică din Muncind cu abnegaţie, ea tem colegi de şcoală. Am ter mună. Dar acesta a fost doar
nic. Milionari, care au în plus o G.S.H. au efectuat, în primul tri tineri care au efectuat fiecare pes minat şcoala profesională din
mestru, mai mult de 80.000 ore mun te 100 ore- de muncă patriotică, au a reuşit să-şi îndeplinească ast- Zlatna şi acum urmăm clasa începutul. Mai tîrziu l-am cu
bogăţie de neînlocuit: fericirea de că patriotică, aducînd economii de primit în cursul primului trimestru jel cu mult înainte de termen Xl-a la seral. Clasa noastră a
a munci şi trăi în libertate. 72.112 lei. insigna de brigadier al muncii pa angajamentul luat. luat locul întîi la concursul or noscut aevea. '!
triotice. ganizat pe tema : „Din trecutul
ŞT. FENEŞANU “ In primăvara acestui an, tinS- de luptă al poporului nostru“. ... Seara, la căminul cultural,
Noi am fost reprezentaţi de a avut Ioc şezătoarea literară
I MÂI« altădată IN CLIŞEU : Şeful brigă amintită. Atunci' l-am cunoscut
zii Dcioid Alexandru şi o personal pe Ioan Vlăduţ. Om
parte din membrii brigăzii, sint cu fire veselă, ochi ageri, pă
felicitaţi la ieşirea din şut de trunzători. In dreptul ochiului
un grup de pionieri care le-a stîog faţa îi era puţin scrijelată.
— de s-a întîmplat? — ii
întreb.
— Altădată ? ! ? fost arestaţi şi duşi din post — Nimic 1 Iaca, o frîntură de
Bâtrînul pensionar Dumbra în post pînă la Deva, fără nici şpan, neastîmpărată... Apoi, zîrri-
vă din Petrila, căruia Ii adre un motiv. Deşi au protestat,
sasem o întrebare în legătură cerind să li se arate cauza bind, se urcă pe scenă şi înce
cu felul cum era sărbătorită în arestării, nimeni n-a vrut să
trecut de muncitori ziua de 1 stea de vorbă cu ei. Abia în pu să vorbească celor adunaţi
Mai, mă privi un moment dus ziua de 2 mai au fost duşi despre Eminescu.
pe gînduri, apoi continuă: în faţa prefectului, un colonel,
care pe un ton ironic şi-a ce 1. CIUBOTA
— Ehe... pînă a ajunge la 1 rut „scuze“ că i-a arestat din
Mai liber al zilelor de azi, cîte „greşeală“, lăsîndu-i „liberi“ Sini 20 de /VV~v
a trebuit să pătimim I In tre să se întoarcă acasă, pe jos,
cut, în ajunul acestei mari nemîncaţi şi fără o lescaie în toate şi toate licia llea, Ele
sărbători, copoii poliţiei, sigu buzunar... na Paşca, Mă
ranţei, jandarmeriei, erau pe tinere. Vîrsta ria Orăşan se
urmele noastre, eăutînd pe In anul 1941, 1 Mai- l-am în- situează une
I W Sm toate căile să ne zădărniceas tîmpinat prin luptă. Am fost medie, după calitatea şi realizează eco
că sărbătorirea. Aceasta, fiin- în grevă mulţi mineri din Va cum spune Farcaş Daniel, nomii de ace ca nici o altă ori sub planificat, ca mîi-
că pe atunci, întotdeauna, săr le... E vorba de acea grevă brigadă. Sint toate din re ne vor trece şi ele bariera
bătoarea primăverii şi a mun de care tovarăşul Gheor organizatorul grupei de par giune şi au unul, doi, trei, celor 82 procente. Şefa bri
cii era un prilej de luptă îm ghe Gheorghiu-Dej spunea sau cel mult patru ani sta găzii este foarte optimistă în
potriva împilatorilor, de che că a fost „...o grevă la tid şi ajutor de maistru pe giu în munca de tricotere. acest sens. De altfel, acest
mare la luptă contra abuzu care au participat eîteva Unele s-au calificat la Si optimism are la bază rea
JM m m rilor stăpînilor care ne furau mii de mineri — în Pe zonă, nu depăşeşte 18 ani- biu la o şcoală profesiona lizările medii ale brigăzii la
truda mîiniior. întotdeauna trila, Aninoasa, Lupeni, Lo- lă, cum ar fi mezinele bri calitate pe luna m artie: din
iW & m S# pregăteam cîntece revoluţiona nea — pentru revendicările lor Şi, explică el în continuare, găzii, Sora Roman şi Ana toată producţia dată, mai
re in cinstea acestei zile, poe economice, împotriva dictatu Pleacă, altele au învăţat a- mult de 86 la sută a fost de
*¦ : : v * zii, piese... Femeile şi copiii rii fnilitaro-fasciste, lovind în sînt tare harnice. E greu colo la maşină, cum ar fi calitatea I-a.
se îmbrăeau în roşu, bărbaţii pregătirile de război antiso- Kllet. Se vorbeşte în secţie
purtau garoafe roşii la buto vietiee“. In acel 1 Mâi, minerii să le întreacă cineva. Cea cum că toate ar fi prietene, In aceeaşi lună, brigada a
nieră... au refuzat să iasă din mină indiferent că poartă nume economisit un număr de 380
cu toate ameninţările patroni mai bună dintre toate e... le de Floarea Muntean sau bucăţi ace adică aproape 600
Uneori ne arestau fără mo lor, care încercau să ne în- Hermina Leutschaft. lei. E o contribuţie modestă,
>,t m m m Í tiv pe cei din partea cărora frîngă aducînd în locul nos Tov. Farcaş a plecat în sec pe măsura posibilităţilor ei,
tru provocatori plătiţi, arestîn- E un tot sudat această la realizarea angajamentului
burghezia, se aştepta la ac du-i pe fruntaşii luptei noas ţie. brigadă şi deşi fiecare din colectivului fabricii de cio
tre... componentele ei are năzuinţi rapi „Sebeşiil“ din Sebeş.
ţiuni menite să ducă la uni A revenit peste eîteva cli şi preocupări, aparte, to Această contribuţie explică
— Aşa era în trecut sărbă tuşi, acolo în secţie, nu-ţi insă în mare măsură de ce
tatea muncitorilor, la o şi mai ] pe însoţit de o fetişcană trebuie mult ca să con in primul trimestru al anu
torită ziua primăverii şi mun blondă, cu ochi mari. al staţi acel ceva comun care lui fabrica a realizat din
mare înfrăţire. Mi-aduc a- cii ; prin luptă şi jertfe... le uneşte atît de strîns. angajamentul anual de
baştri, frumoşi: Kllet Anne- Concentrate asupra maşini 530.000 lei, mai bine de 32
minte că într-un an, vreo 40 S. 1RIMESGU lor\ schimbă din cînd în la sută.
lise. O recunosc. Făcusem cînd o vorbă-două şi miini-
de mineri din Valea Jiului, cu 5i cunoştinţă jos, în curtea fa le le aleosgă harnice de-a Producţie, calitate, eco
bricii, la panoul fruntaşilor. nomii... Unitatea brigăzii, ă-
două zile înainte de 1 Mai, au 1 jutorul reciproc tovărăşesc,
î Vasăzică ea conduce una
din cele mai bune, dacă nu
i cea mai bună brigadă a sec
1 ţiei circulare. Discută degajat
) şi din cind in cină cere cu
privirea aprobarea tovară
Tihna şi înţelegerea 'stnt oaspeţi dragi în casa îmbelşugată ¦) şului Farcaş. Invariabil, răs
a colectivistului Buştea Aăolfi, brigadier in gospodăria agri
colă colectivă „înfrăţirea“ din satul Leşnic, raionul llia. ] punsul e afirmativ.
j O brigadă de 20 fete ti
î nere care lună de lună îşi
1 fac planul, îmbunătăţesc,
C erul părea că se va închide, i maci T lungul acelor gherghefului prietenia ce le leagă pe a-
deşi soarele era încă pu } primind manşetele viitori ceste tinere fete, Conştiin
ternic. Un vînt năbădăios cobo- I lor ciorapi de bumbac. U- ciozitatea în tot ce fac, ie-a
rît pe Valea Sebeşului, ros neori. cîte una lasă lucrul adus mult rîvnitul titlu de
togolea dinspre răsărit o ciur De-acum, numai fulgerele şi pentru, eîteva momente şi fruntaşe.
dă de nori către sat, c.a nişte tÍLrăzirnuentieniaet îbşui chmetaei fdăece!alouri.de cap, pleacă la maşina vecinei sa
bivoli negri, întărîtati. iLn*tr._e_t.~nJ ,o__rt ,i_i_Twî, nWvwolíbI—u1y—ra’ »—ţi/..\—. ’ 1—: 1—1,—’* —¦ le, pentru a o ajuta. Şi ea, brigada, e hotărită
să nu renunţe pentru nimic
Valeria şi lohan rămăseseră — Săriţi, a trăznit într-o
în urmă de grosul colectivişti
lor porniţi spre covorul de iar claie 1 Ne arde griul... Treaba merge bine, aproa- în lume la acest preţios ti
bă din Luncă, unde aveau de
gînd să prînzească. legere şi uimire la vorbele în partid şi preşedintele nu mai romîni şi saşi, munceau intr-o Intr-adevăr, pale de flăcări > pe bine adică — vorba A- tlu. Realizările obţinute în
ţelepte ale lui Gherasim, secre statură să-l asculte pînă la ca îndârjire şi un ritm nemaivăzut. prinseră să lingă aurul unor 8 nnelisei Kllet — deoarece în cinstea zilei de 1 Mai ca
Cei doi tineri, mînă în mînă.> tarul de partid, un om între păt. In pas alergător se în snopi puşi în cruce. J timp ce unele realizează pes- şi angajamentul Annelisei
călcau sfioşi miriştea de sub două vîrste. care şi-a petrecut o toarseră spre locul unde prîn- — Nici un bob să nu lăsăm 2 te 90 la sută producţie ca- Kllet, hiat in faţa tovarăşu
picioare, uitînd de ei, uitind d.e vreme viaţa între muncitorii de zeau oamenii. Din eîteva vorbe pradă vijeliei I Oamenii, frînţi de osteneală, ; litatea l-a, altele ating u- lui Farcaş, arată că aşa
ceea ce era în jur. Păreau tă la oraş. Gherasim le-a limpezit îi sculară în picioare. Se vede nu zăboviră însă. Cu găleţi pli , neori cu greu planificatul de va fi.
cuţi unul pentru altul. F,!, înalt la mulţi gîndurile. adueîndu-i Gerul prinsese deja să se în ne de apă se învîrfejiră înapoi
şi spătos, cu o faţă mare şi bă pe calea cea. nouă. a înfrăţirii că paznicul le adusese vreo ves tunece. Dar încă nu era ceas spre cîmp. Focul abia apucase Ş 82 la sută. Si dacă azi Fe- A .IURCA
lană, luminată de ochi de lim în muncă şi viaţă, dumirindu-i de înserare. „Mai iute, tot mai să muşte în lăcomia sa din
pezimea şi culoarea cerului; ea cine le sînt prietenii şi cine te gravă din partea staţiei me iute..." Bărbaţii ieşiră cu coa cîţiva snopi... Rodul muncii în —v V \. . 'v*'
mlădie ca spicul griului pîrguit, duşmanii... sele, femeile cu seceriie frăţite a colectiviştilor era
vioaie ca o veveriţă de munte. teorologice. Ca la un semn, salvat.
Ţ aieria şi lohan. cei doi ti Copiii şi bătrînil ajutau la
Tyf Uită vreme, în trecut, fa- neri, nu se mai gîndeau toţi se avîntaseră înspre, holda strînsul snopilor, la clăditul
rnlliile lor se măcinaseră, largă, din care mai rămăsese clăilor... A trecut o oră, două...
însă în acele clipe la toa
într-o vrajbă întreţinută de chia Sîrme încrucişate de toc. ful rv > j tineri, o romîncă şi un sas
te acestea. Ei ştiau că se
burii la care şi unii- şi alţii tru iubesc şi că în primăvara gerele, porniră a se alunga pe îşi zîmbeau în înserare.
diseră pentru 'un codru de
pită amar. Orbiţi ca de otravă viitoare, la Armindeni, în pra cer... Primii picuri începură să Inima lor zvâcnea înlr-o sin
de spusele bogătaşilor, şi
gul lunii Mai. se vor căsători... o postată bună de secerat. bată în cefele oamenilor. Doar gură bătaie, la fel ca ale tutu
cei din neamul lui Lăncrăjan
Acum, toată lumea era a lor, — Vaierio, lohan ! Vine fur cîţiva metri pătraţi mai erau de ror celor din jur, Visând la fe
şi cei din al lui Dietrich se fe tuna... Trebuie salvată recolta... secerat; încă puţin... ricirea zilelor viitoare, pe care
priveau cu încredere viitorul... viaţa lor nouă le-o chezăşuia
reau ca de foc să-şi unească fa Adunarea colectiviştilor hotărî- Oamenii care treceau pe lîngă Intr-o suită de bubuituri de că va fi mai frumoasă de o mie
se să le facă o nuntă mare, să cei doi tineri, le spuseră din tobă uriaşă, cerul îşi deschisese de ori decît cea a părinţilor,
miliile. . chiar dacă cei tineri se le dea îri dar o casă cu grădină, fugă vestea. băierile... Dar de acum nu mai moşilor şi strămoşilor lor.
îndrăgeau. o vacă. cîţiva purcei... putea strica nimic. Oamenii, în
Era şi de aşteptat. Norii clin frăţiţi în muncă, învinseseră.
Cam prin anii când s-a făcut — Hei-he-hei!! susul văii năvăleau tot mai a-
reforma agrară, dar mâi ales i-aznicul de la sfat venea în meninţători. Normal, strînsul Acum priveau în fată norii ă- T i-aduci aminte dragă? Toate
pe cînd s-a Închegat gospodă fugă spre cîmpul unde lu meninţători, mîndri de ei. fără acestea s-aU petretut anul
ria colectivă, oamenii au grînelor rămase pe cîmp ar fi a mai lua în seamă apa ce ie trecut, în vară...
prins a-şi deschide mai mult crau colectiviştii. Gei doi.tineri îl trebuit să dureze pînă a doua zi spăla obrajii şiroind.,. ’
ochii, aplecînd urechea cu înţe Spunîndu-şi aceste cuvinte,
văzură pe preşedinte şi pe se la prînz. Aveau în ajutor doar — Valerico, lohan, veniţi la
o combină şi două semănători- club... Astă-seară avem un pro iohan şi Valeria se priveau
cretarul de partid ieşindu-i în legători. Acuma însă nu mai gram b ogat; cîntece şi dansuri
întîmpinare. Noul venit arăta cu populare romîneşti şi germane... ţintă în ochi. Era şi normal să
era timp de calculat cit se pu
mîna spre norii negri, explicînd tea secera. Timpul trebuia scur P loaia tfecuse repede. A fost fie aşa. Acesle întâmplări ei şi Cită bucurie şi fericire! Singurele griji ’sînt doar ¦ să
tat de două, de trei ori, pentru mai mult o sperietoare. iasă „construcţia“ cit mai bine, să stea păpuşa cuminte, să fie
ceva cu însufleţire. Secretarul de a o lua înaintea furtunii. Oame Abia udase paiele griului cules. le reaminteau doar la nunta „mincarea“ bună. încolo, toţi cei 70 de copii de la grădiniţa
nii răspândiţi pe cîmp, cot la cot, nr. 1 din Orăştie, n-au nici o grijă.
lor...
IRIMIE STRĂUŢ
