Page 99 - 1960-04

Nf\ 1664 DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 3

ta tu a m ;« j ncaum

jm m m — : ‘: • :
’ * * * - '¦* ' *¦

I\ A A A A A A A A /

Vestea bucuriei mineri­ orizontul 630... Are o brigadă de daţi apoi afară de la mină,

lor s-a răspinăit „la ziuă“ oameni unu şi unu, pricepuţi de ajungeam cerşetori...

Cite iui s-au schimbat în ul­ şi protecţia muncii. Posturile de înainte ca ei să fi părăsit şi harnici foc. ...Si vocea povestitorului ră­ . .... .
timii 5-6 ani în viaţa minerilor prim-ajutor înfiinţate de ctirind suna ca un ecou smuls din
de pe Valea Crişului Alb ! La în subteran sînt adevărate dis­ ortul. Vorbele răsunau ca un Discuţia se purta între mai aăîncurile amintirilor tim ­ ¦ :
Gurabarza şi Brad au apărut pensare. Ele sînt dotate cu pa­ ecou între mineri. mulţi mineri strînşi la se­ purilor de mult apuse. 4
diul comitetului de partid al :
— Aţi auzit ? Ai lui Ionaş- mmm

blocuri noi şi impunătoare, to- turi, truse cu medicamente şi cu au bătut recordul la înain­ minei Vulcan. Cel mai vîrst- Apoi, un tînăr cu faţa oa­
tările rapide în cinstea zilei nic dintre ei, îşi amintea cheşă, spuse în cet:
talizînd peste 50 de apartamen­ personal medical calificat. de 1 Mai. Au scos pînă în de trecut :
te şi 18 camere pentru neîami- —Da... mi-a povestit şi
Iişti. Anul acesta va începe con­ Dar, paralel cu creşterea g ra­ zilele acestea aproape 100 — Ehei! Acum să tot tră­ ta ta ; aşa era pe vremuri...

strucţia a încă 300 de aparta­ dului de mecanizare, cu creşte­ m.l. Numai în primele deca­ ieşti şi să munceşti... Cum Azi, însă, cei care lucrează în
rea producţiei şi productivităţii de au întrecut limita a 60 de lucram noi pe vremuri, să
mente, un nou oraş muncitoresc. muncii, a crescut şi salariul metri, cît obţineau înainte în- nici nu mai vorbim ! Pia­ piatră au sănătatea asigu­
Oraşul Brad, satele Crişcior, muncitorilor, nivelul lor de tr-o lună întreagă. rată... Perforatoarele electri­
Zdrapţi şi celelalte din jur s-au trai material şi cultural. Faţă tra o spărgeam cu sfredelul ce sau pneumatice nici n-apu­
îmbogăţit în aceşti ani cu 45 de anul 1950, în anul 1959. sa­ că să stîrnească praful şi a-
de case noi, construite cu bani lariul mediu la I. M. Barza a — E vorba de brigada lut de mină sau cu daltg, cu ba­ cesta e şi absorbit de tubu­
luaţi pe credit de la stat. crescut cu peste 31 la sută. Este rile refulanîe sau de apa cu
explicabil de ce aparatele de lonaşcu Ioan, din sectorul rosul sau tirnăcopul... Ne care e udat în permanenţă
Pînă nu de mult minerii care radio şi mobila modernă au peretele din faţă. Şi-apoi,
lociiiesc . în Blăjeni, Curechi, devenit acum lucruri obişnuite VIII investiţii, care lucrează mişcăm ca melcii, abia cîţiva munca, pe lingă că ţi-e asi­
Mihăileni, Valea Bradului şi gurată, iţi este şi uşurată.
pe o galerie direcţională ce metri pe lună. Şi după cî­ Să-i auzi. chiar pe minerii lui

străpunge spre Aninoasa... ţiva ani aveam plămînii dis­

— Da ? îl ştiu .' Cel de pe truşi de silicoză... Aşa eram

Vălişoara, băteau zilnic, pe pentru locuitorii satelor de pe Constructorii gru­ lonaşcu, ţi-e mai mare dra­
jos, cale de 5-10 km, în- Valea Crişului Alb. pului de şantiere, gul... îs mîndri de condiţiile
fruntînd intemperii şi obo­ iu. 2, I.C.S. Ilu- de muncă ce le au... Piatra,
seală. Acum sînt transportaţi cu Adesea, în curtea întreprinde­ după puşcare, ei o încarcă
camioanele întreprinderii. Şi nu rii poţi întîlni pe foştii mineri in vagonete cu maşinile... Au
va trece mult pînă ce locul a- Ioachim Popa, Nicolae Oprişa, două maşini de încărcat in
Nicolae Roman, Vasile Botici. ort. Pentru ei a dispărut lo­

cestora îl vor lua autobusele. sau alţi pensionari, păşind demni nedoara, desfăşoa­ pata din mină...

Pentru muncitorii din Luncoi ¦şi zîmbitori printre cei tineri. ră o susţinută ins — Da... şi asta-i o victo­
şi Vălişoara s-a pus în func­ Ei se bucură de succesele aces­
ţiune o galerie de transport — tora ca de propriile lor succese. trecere pentru a > rie 1 răsună alt ecou, vocea
Dealul Fetii — electrificată şi Anii le-au brăzdat doar feţele altui miner.

scurta termenul de >

dare in folosinţă a > E. ST.

dotată cu cărucioare pentru şi le-au nins părul, inimile lor PEISAJ INDUSTRIAL (FURNALUL NR. 2 DIN GALAN).

cuptorului Martin

personal. însă au întinerit. Le este dragă de 400 tone. Cu 38 zile
In c l i ş e u M a ­
Nu degeaba, fostul miner Ni- noua viaţă ! O viaţă fericită şi
colae Oprişa, astăzi pensionar lipsită de griji, aşa cum şi-au caraua turn „23 înainte de termen
spune că i-ar fi drag să lucreze
în mină. In subteran a sporit dorit-o de atîta amar de vreme. August".
considerabil gradul de mecani­ Dacă numai cu un an în urmă
primeau pensii de 400 pînă Ia In răspunsul dat chemării la Un bloc de locuinţe obişnuit, sfătuirii s-a proptis că angaja­
zare. Pentru îmbunătăţirea 700 lei pe lună, acum nici unul întrecere lansată de cele 19 în­ aşa cum în Hunedoara s-au mentele constructorilor hunedo-
treprinderi fruntaşe din ţară în construit multe, cu zecile. Aşa reni privind realizarea de eco­
va Si Blocul nr. 89; Dar pentru nomii peste sarcina de plan la
cinstea celui de-al IlI-lea Con­ constructorii de la grupul nr. 4 preţul de cost să se materiali­
al S.C.S. Hunedoara, acest, bloc zeze în coiislrueţia ţinui bloc
transportului şi a indicilor de nu primeşte sub 1.150 lei lunar. gres al P.M.R., muncitorii, teh­ are o seitinifienţie deosebită. cu 24 apartamente. Aşa s-a năs­
Sînt chiar mulţi, dacă nu chiar cut iniţiativa de a construi din
extracţie au fost puse în func­ Astăzi pe Valea Crişului Alb nicienii şi inginerii din secţia toţi ceilalţi hunedoreiii, care cu- economii Ia 24 blocuri — 1 bloc
cunosc şi ei „istoria“ blocului. cu 24 apartamente.
ţiune noi instalaţii de extrac­ totul este plin de tinereţe şi I-a furnale a G. S. Hunedoara
Prima filă din istoria blocului Ea a constituit un puternic
ţie; galerii de ocol şi suitori. prospeţime: oameni, maşini, con­ s-au angajat să producă peste nr. 89 s-a scris într-una din cons­ imbold în muncă. Constructo­
fătuirile de producţie de la înce­ rii şl-au luat angajamentul să
Numărul locomotivelor electrice strucţii. Totul este pregătit de plan 16.000 tone fontă de bună putul acestui an. Se discutau ridice blocul prin muncă volun­
cifrele de plan pe anul 1960. tară. Astfel brigada de zidari
aproape s-ă dublat în ultimii sărbătoare. 1 Mai este întîm,pi­ oailitate şi să economisească la Constructorii făceau calcule : ce condusă de Damian Dîrlea, şi-a
le revine“, cît pot face şi care luat angajamentul că va exe­
2-3 ani. In abataje au început uat de locuitorii săi cu zîmbete In primele zile ale lunii mar­ munca lor să fie mai cu spor, preţul de cost planificat 4 mi­ sînt posibilităţile de depăşire a cuta prin muncă voluntară 90
planului, 'toate acestea au fost rn.c. de zidărie, brigada de zi­
să apară screpere, la lucrările şi bucurie, cu încredere deplină tie, o parte din constructorii formaţiile de zidari şi dulgheri lioane lei. luate ca obiective în întrecerea dari a Iui Andrei Weber — 280
de înaintare — maşini de în­ în perspectivele vieţii noi pe ca­ şantierului nr. 4 Gugir al au pornit chiar din prima zi la socialistă. Dar obiectivul cel mai m.p. de zidărie Interioară, bri­
cărcat şi petldrajul umed. S-au re şi-o făuresc. T.R.C.H. a început o nouă întrecere. Obiectivele întrecerii Din angajamentul acesta, echi­ important ai întrecerii era rea­ gada Iui P. Jeliscă — 400 m.p.
îmbunătăţit condiţiile de muncă lucrare. Este vorba de un nou sînt darea în folosinţă a şcolii pei pe care o conduc îi revin lizarea de economii. de tencuieli, cea a lui Teodor
GH. COMŞUŢA la termenul stabilit, lucrări de 1.666 tone, dih care 388 tone Căpraru 6.200 leg. armătură...
Despre posibilităţile de reali­ Nu există brigadă pe şantierul
local pentru şcoala medie, care calitate şi cît mai multe econo­ pînă la 1 Mai. zare de economii au vorbit în noului cvartal de locuinţe din
mii. consfătuirea de producţie comu­ Hunedoara care să hu-şi fi luat
Reduc preţul de cost va avea 16 săli de clasă. Bri­ c. La sfîrşitul lunii martie, bri­ Pentru a ne respecta angaja­ nistul Damian Dîrlea, şelul unei angajamente de a realiza eco­
mentul am aplicat cele mai bune brigăzi complexe de zidari, Şte- nomii la materiale, manoperă
găzile care lucrează aici şi-au gada lui RăşCanu avea o depă­ metode de lucru. Printre aces­ lan Roşianu, şef. al unei echipe şi utilaje.
luat angajamentul să termine şire de normă de 14 la sută şi de zidari, Samuei Sonnieiter,
° Colectivul de muncitori, in­ lui se ridică la peste 248.000 lei. construcţia la toamnă, astfel ca o economie de 7.779 bucăţi cără­ tea amintesc menţinerea tempe­ şelul unei echipe de dulgheri, Trecînd pe strada din faţa
gineri şi tehnicieni ai Combi­ raturii constante în furnal, efec­ maistrul Nicolae Zaharia şi al­ teatrului-cinema privirile îţi sînt
natului siderurgic Hunedoara 0 Colectivul Atelierelor cen­ anul şcolar 1960-1961 să încea­ mizi şi 1.570 kg. ciment. Răş­ tuarea descărcărilor după grafic, ţii. Au vorbit aproape toţi cei atrase de o pancartă mare, pe
h.ipla cu multă însufleţire pen­ trale Gurabarza s-a angajat să pă în şcoală nouă. canu însă nu era mulţumit. La lichidarea deranjamentelor în de faţă şi fiecare şi-ă luat anga­ care scrie : „Aici se va construi
tru reducerea preţului de cost. realizeze anul acesta economii fel şi băieţii din brigada lui. timp cît mai scurt. Ca urmare, jamente concrete privind reali­ blocul nr. 89, bloc realizat în
Luîrid din timp măsuri eficace la preţul de cost în valoare de îşi vor respecta constructorii alm realizat angajamentul luat în zarea de cît mai mari economii întregime din economiile obţh
pentru reducerea consumurilor 800.000 lei. Organlzîndu-şi bine angajamentul ? — Puteam face mai mult, a cinstea zilei de 1 Mai cu 38 de Ia materiale, utilaje şi mano­ nute peste sarcina de plan“.
specifice de materii prime, ma­ muncă; desfăşurînd o însufleţi­ spus el. De aceea, în luna apri­ zile înainte de termen. De la în­ peră.
teriale, energie şi combustibil, tă întrecere pentru economisirea ...Brigada de zidari condusă lie, ne-am organizat mai bine ceputul anului şi pînă în ziua de Pe şantierul viitorului bloc
siderfirgiştii Hunedparei au rea­ materiilor prime şi materialelor, de tînărul Petru Răşcanu cu­ munca pentru a întâmpina ziua 26 aprilie am produs peste plan Totalizînd economiile la mate­ nr. 89 au început deja lucrările.
lizat în primul trimestru al a- el şi-a realizat în primele trei luni noaşte graficul de lucru şi sar­ de 1 Mai cu succese deosebite. 516 tone de fontă. riale, manoperă şl utilaje s-a Aceasta constituie o garanţie că
nuloi 1960, economii în Valoare angajamentul adîlal în propor­ cinile de plan. .A ţinut însă să la 7 Noiembrie, aşa cum s-au
de peste 15.600.000 lei. ţie de peste 40 la sută, mai stea puţin de vorbă şi cu bă­ întrecerea a continuat. Rezul­ La obţinerea acestor rezultate, constatat că ele ating aproape
ieţii înainte de a aşeza prima tatele au fost din cele mai fru­ au contribuit în mod deosebit valoarea unui bloc cu 24 apar­ angajat constructorii, în blocul
° Intre colectivele brigăzilor, 0 Reducerea .preţului de cost cărămidă la zidul noii şcoli. Le-a moase. In cinstea zilei de 1Mai, tovarăşii Dumitru Duca, Constan­ tamente. Si chiar în cadrul con­ nr. 89 se vor muta locatarii.
sectoarelor şi minelor din Va­ al produselor constituie o preo­ vorbit aşa cum făcuse de atîtea lucrările de zidărie au fost ter­ tin Stancu, Ion Hamza, împreu­
lea .Tiuiţii se desfăşoară o însu­ cupare de seamă şi pentru colec­ o ri: nă cu întreaga echipă. V. FUR1R
fleţită întrecere socialistă pen­ tivul fabricii chimice din Orăş- minate în întregime cu 20 de
tru reducerea consumurilor de tie. O dovadă grăitoare a aces­ — Vom construi o şcoală I. GHIROŞOA
lemn de mină, exploziv, ener­ tei preocupări sînt cele nouă. La toamnă trebuie să fie zile mal devreme. pritri-topitor la furnalul nr. 1
gie şi îmbunătcăţirea calităţii 570.000 lei economii realizate în gata. Şi-apoi să nu uitaţi de ca­
cărbunelui. Un prim succes de primul trimestru al anului. litate şi economii... Meritul este al constructorilor, G. S. Hunedoara
seamă al acestei întreceri a
fost înregistrat la sfîrşitul tri­ ® Principala sursă de econo­ Tinerii din brigadă au ascul­ al brigăzii de zidari condusă de
mii la întreprinderea regională Petru Răşcanu şi al brigăzilor
de dulgheri, fierar-betonişti, be-

tonişti etc. Este rodul întrecerii

socialiste. V. ALBI)

mestrului I. Economia realizată de transporturi auto Hunedoara- tat cu luare aminte pe şeful lor.

pe bazin la preţul de cost în Deva, o constituie reducerea Zidarii Paul Schmidt şi Laurean k/O
această perioadă se ridică la consumului de combustibil, Gristea, muncitorii necalificaţi
2.160.000 lei. micşorarea cheltuielilor de Gheorghe Dancea şi Gheorghe Dezideriu Olah şi-a cerce­ minţim că în primul trimes- macaragist, şi pe Alexandru o in oraşul Deva, pe dealul Cetă­
întreţineri şi reparaţii. Stră- Breazu, ca şi toţi ceilalţi membri ţii, se organizează o serbare cîmpe-
° Dornici să dea furnalelor duîndu-se să exploateze cît ai brigăzii, au pornit la treabă. tat din nou ceasornicul. A- tru ei au realizat în contul Herţeg, cuptorar II, şi pe A- nească unde îşi vor da concursul for­
din Hunedoara minereu cît mai maţiile artistice din localitate.
mult şi Ia un preţ de cost cît mal raţional maşinile, să Alte două echipe de dulgheri vea impresia că se oprise. angajamentului anual 24.400 lexandru Ghiura, manevrant,
consume cît mai puţină ben­ conduse de Andrei Huber şi An­ o La Petroşani, se vor organiza
mai redus, minerii din Ghelar zină, şoferii de la autobazele drei Stiger I, repartizaţi să lu­ I se părea că timpul se tone laminate. dar n-a fost chip să stau de serbări cîmpeneşti şi excursii la ca­
întreprinderii au realizat în pri­ creze tot la noua şcoală, aii fă­ banele din împrejurimi. Asemenea ser­
şi Teliuc îşi sporesc necontenit mele trei luni ale acestui an cut acelaşi lucru. Şi pentru ca scurge încet, mult prea în­ Oamenii din schimbul lut vorbă cu ei. bări vor avea loc şi în celelalte lo­
eforturile pentru realizarea de economii în valoare de 375.000 cet. îşi propusese să mai doar­ Olah au totuşi motiv să fie — Toţi sînt oameni minu­ calităţi din Valea Jiului ca: Lupeni,
lei. mă pînă va merge la lucru- nemulţumiţi de rezultatele lor. naţi — mi-a explicat tov. Vulcan, Uricani etc.
economii. Economiile realizate
o La clubul nou din Hunedoara şi
de ei în primele 3 luni ale anu­ la clubul O.T., vor avea loc reuniuni
tovărăşeşti unde artiştii amatori din
Dar n-a reuşit. In lunile februarie şi mar­ Olah — dar în aceste clipe, oraş vor prezenta bogate programe ar­
De acasă a plecat mai de­ tie, în întrecerea dintre de mare încordare, nu mai tistice.
vreme. îşi pusese mari spe­ schimburi, ei au obţinut rea­ văd pe nimeni.
ranţe în săptămîna aceasta lizări foarte frumoase şi au Un mic defect la linia de o Serbări cîmpeneşti se orgaîiizează
care precede marea sărbă­ ciştigat titlul de schimb frun­ laminare, l-a făcut pe înso­ şi în parcul 7 Noiembrie din oraşul
toare a oamenilor muncii de taş. in hina aprilie însă, au ţitorul meu să uite că ne Brad, la Gurabarza, Ţebea, Băiţa etc.
pretutindeni. Schimbului său rămas în Urmă. schimbul con­ aflăm alături. Intr-o clipă
i-a venit rîndul să lucreze dus de inginerul llie Marcu m-am văzut singur, admirînd o Elevii şcolii medii din Orăştie
vor prezenta pe stadionul din locali­
Voioşia mineri­ noaptea, ceea ce pentru la- a luat un avans serios şi metalul înroşit care luneca tate un bogat program de gimnastică
lor este îndreptă­ minatori este un mare avan­ toată lumea îl crede cîşti- de colo-colo, luînd mereu al­ ritmică. !n parcul din localitate, echi­
ţită : au încheiat o taj (e de ajuns să spunem gător sigur. Pînă mai ieri cî­ te dimensiuni. Ca să-l găsesc pele culturale din împrejurimi prezintă
nouă zi, cu noi că întreţinerea nu efectuea­ ţiva se îndoiau de acest lu­ din nou pe tov. Olah, m-am programe artistice.
succese în cinstea ză nici o lucrare in acest cru. dar acum sînt convinşi adresat unui tînăr din apro­
zilei de 1 Mai. timp, pentru a ne da seama şi ei. piere. o Cu prilejul zilei de 1 Mai se va
desfăşura în comuna Ilia festivalul
Fotografia de de avantajul lucrului în tim ­ — Oricum — spunea tov. — Nu ştiu... la linte... Aco­ comunal al tineretului unde se orga­
mai sus îl înfăţi­ pul nopţii). Olah — dacă nu putem ciş- lo trebuie să fie. V-aş con­ nizează întreceri cuitUral-ariistice şi
şează pe minerul tiga, vrem măcar să „pier­ duce eu, dar.., sportive.
Florian Doroghi Acestor condiţii favorabi­ dem“ intr-un mod onorabil.
de la mina Ani­ le însă, oamenii din schimbul Aceasta înseamnă că tre­ ...Zorii dimineţii au apărut o La cinematograful de vară din
noasa, împreună cu său le-au mai adăugat şi buie să ne depăşim planul. pe nesimţite. Cină primii oa­ Sebeş, formaţiile artistice a 9 că­
schimbul I al bri­ altele, printre care un plus meni din schimbul lui llie mine culturale din raion prezintă bo­
găzii pe care o de conştiinciozitate. Şi cît de Prin urmare este explica­ Marcu au apărut în hală, O- gate programe artistice. După amiaza,
conduce, îndreptin- valoros este acest plu s! Cu bilă frămîntarea tînărului in- lah a părut foarte surprins. în parcurile din draş vor avea loc
du-se spre casă. toate acestea minusul în­ serbări cîmpeneşti.
giner.^ Şi nu numai a lut,^ci — Cum, e şapte ?... Cît de
a tuturor oamenilor din re^e(ie s . a scurs noaptea a- o In oraşul Haţeg, echipele artis­
registrat in prima parte a tice a 7 cămine culturale dlri raion
lunii aprilie e prea mare. schimbul său / Fiecare se ceasta !... ' prezintă bogate programe artistice.
De fapt la aceasta s-a a- străduia să facă ceda pentru Intr-adevăr, noaptea s-a Asemenea programe vor fi prezentate
juns nu numai din vina lor.
scurs uimitor de repede, in
Cină au avut condiţii, lami­ a cîştiga timp. cit mai mult jvreşVj muncii nu te gîn-
natorii de la bluming au de­ timp. L-am văzut şi pe A deşti cum trece timpul !
monstrat tuturor de ce sînt lexandru ‘Ştefan, cuptorar I,

în stare. E suficient să a- şi pe Constantin Vlădoianu, N. ANDRONACHE şi în oraşul Alba Iulla şi în comu­

J van’ll ' nele Zlatiia si Teius din raionul Alba.