Page 10 - 1960-05

Pag. % DRUMUL SOCIALISMULUI Nr 1667

S2W5gEg5gggag^ nassBszssBKzsnimzsBa

O gospodărie colectivă PwrmmlMal siloz — cel
m plină dezvoltare
m ai Staraf

Porumbul siloz formează baza fu­ chiar porumbul pentru boabe. Din ta­

rajării animalelor. belul de mai jos reiese superiori­

L a’ 8 martie a.o. s-a împli­ !!nsemnăr/ din G. Â. C. tribuit atît veniturile proprii ale Porumbul siloz dă cele mai ridicate tatea porumbului siloz faţă de prin­ ia/-**..'W r';
nit un an de cînd ţăranii „Drumul lui Lenin“ gospodăriei colective, cît şi ce­ producţii de substanţe nutritive la hec­ cipalele plante folosite în furajarea
muncitori din satul Sjlvaşul In­ Silvaşul inferior le 180.000 Iei acordate acesteia tar, întrecînd în aceleaşi condiţii de animalelor — sfecla de nutreţ, trifoiul Lccal nan petrlru
ferior au sărbătorit colectiviza­ drept credit, prin banca-,agrico­ cultură orice altă plantă furajeră şl şl porumbul cultivat pentru boabe.
rea întregului sat. S-au unit în- lă, pentru procurări de animale. cooperativii
tr-o mare familie toţi oamenii Specificare Porumb Sfeclă Trifoi, Porumb
ImjiQrjânie venituri siloz furajeră fîn boabe In satul Beldiu, raionul
de aici hotărîţi ca de pe cele tone Alba, se construieşte un
542 ha. teren agricol să obţină băneşti tone tone tone nou local pentru coopera­
an de an rezultate care să asi­ tivă. Cu cîteva zile înain­
gure tinerei gospodării o puter­ lanţ cu care se poate cîntări C ele ,168 ha. însămînţate cu ssafiiâFDITURA POLH'ICA Producţia principală 40 30 4 3 te de 1 Mai s-au termi­
nică dezvoltare. pînâ Li 2.000 kg., construirea g n u ,d e toamnă şi primă­ Producţia secundară tone — 7,5 — 6 nat lucrările ăe zidărie,
vară, .120 ha. cu' porumb, 30' EDITURA POLITICA Unităţi nutritive 8.000 4.740 2.000 5.180 acoperit, drişcuii şi podit.
unui pătul cu o capacitate de 15 ba. cu cartofi etc., asigură co­ Albumină dlgestibilâ 240 130 312 317
tone, amenajarea unei materni­ lectiviştilor produse 'agricole din înfrumuseţarea La construcţia noului
abunde’nţa. 'Pentru a putea să local pentru cooperativă
Primele- roade tăţi cu 20 padocuri — fiecare repartizeze colectiviştilor avan­ Comisia ăe femei din satul Şi din alte puncte de vedere po­ care, care trebuie realizate în mini­ au contribuit şi locuitorii
padoc prevăzut cu boxa pentru suri băneşti cît mai mari, pre­ Lăpuşnic, raionul Ilia, a orga­ rumbul penlru siloz este furajul cel mum de timp, nu este încă pe deplin satului care au efectuat
C a şi în alte părţi, prima scrofiţa mamă şi alta pentru cum şi pentru construirea unui nizat zilele trecute o acţiune mai economic. El se obţine mult mai rezolvată. De aceea, cel mai mare vo­ 1.400 ore de muncă volun­
greutate de care s-au izbit purcei — sînt alte realizări pe nou grajd care să poată adă­ patriotică pentru înfrumuseţa­ uşor şi mal ieftin decît toate cele­ lum de cheltuieli Ia această cultură tară. S-au evidenţiat ivi
colectiviştii a fost lipsa unui care gospodăria colectivă din posti în jurul a 120 vite, con­ rea satului. Un însemnat nu­ lalte culturi furajere. Cheltuielile de revine recoltării. Dacă recoltarea şi mod deosebit deputaţii
grajd unde să fie strînse vitele Silvaşul Inferior le-a înregistrat siliul de conducere .al gospodă­ măr ăe colectiviste, care au muncă necesare producerii a 1.000 transportul pot fi făcute cu mijloacele Aurel Crişan şi Gheorghe
şi îngrijite aşa cum se cuvine. în primul ei an de existenţă. riei are de pe acum asigurate participat la amenajarea par­ unităţi nutritive se ridică la 794,2 existente, tocatul nutreţului nu poate Radu, comuniştii Alexan­
Tocmai de aceea ei au pus mînă însemnate sume de bani. cului din jurul căminului cul­ lei pentru sfecla furajeră, 643,5 lei fi realizat decît pe cale mecanică. In dru Cîmpeanu, Nicolae
de la mînă, au contractat şi pre­ Se dezvoUă sectorul tural, au muncit cu multă tra­ pentru trifoi-fîn, 302,5 lei pentru po­ lipsa unul număr suficient dc tocă­ Alexe şi Vasile Cotoară.
Gospodăria colectivă a înche­ gere ăe inimă la plantarea flo­ rumbul boabe şi 272,6 Ici pentru po­ toare mecanice, adaptarea batozelor
dat statului cîteva perechi de zootehnic iat contracte pentru vînzarea că­ rilor ţi curăţirea aleilor. rumbul siloz. Superioritatea categorică de cereale pentru tocat este o sofhţie NICU TRÂtSTARU
boi, cereale, zarzavaturi etc. şi tre stat a' 200 tone carne de a porumbului siloz constă nu numai mulţumitoare. De aceea, se Impune ca
vită, din care 33 ton© (exprima­ In această acţiune patriotică în producţia mult mal mare la hectar S.ALT.-urile şi chiar gospodăriile agri­
astfel au putut să cumpere di­ 'n G.A.G. din Silvaşul Infe­ te prin 42 capete vită) au şi s-au evidenţiat în mod deose­ pe care o dă, ci şi in posibilitatea cole de stat, odată cu adaptarea ba­ Zi dc snunsa voluntara S
ferite materiale de construcţie rior, sectorul zootehnic s-a fost predate. Venituri de seamă bit colectivistele Victoria Mag- de mecanizare complectă a acestei tozelor penlru tocat siloz, să se preo­
printre care şi ţigla de care a- vor aduce şi celelalte prcdu-s.e ăa, Ana Crişan, Marin Tirsa, culturi, lucru care nu este realizabil cupe şi de adaptarea urnii elevator Muncitorii de la Atelie- ^
veau nevoie. dezvoltat mult, într-un timp pe care colectiviştii din G.A.G. Marin Ghiara, Maria Arsenieşi în aceeaşi măsură la alte culturi fu­ prin care să se mecanizezc Ia maxi­ rele Centrale din Gura-
destul de scurt. Dacă la „Drumul Iui Lenirt“ le-au con­ altele. rajere. Dc asemenea, prepararea pro- mum alimentarea batozei şi chiar eva­
La chemarea organizaţiei de constituirea gospodăriei, şepte- tractat cu statul, printre care priu-zisă a furajului din masa verde cuarea materialului tocat. barza au efectuat într-o Vc
partid şi a consiliului de con­ lul acesteia se compunea din pot fi am intite: 59.000 litri lap­ ELENA GISMAŞ recoltată din timp, nu necesită rhij- singură zi 283 ore de
ducere, colectiviştii au hotărît 27 vaci, 120 boi, 43 cai şi 3 te, 2.000 kg. brînză de oaie, colectivistă din satul Lăpuşnic loace multe şi scumpe. Nu sînt nea­ Prin însilozarea porumbului şl în
să confecţioneze în mod volun­ mînji, astăzi numărul animale­ 1.000 kg. lîna, 30.000 kg. car­ părat necesare silozuri construite din general a nutreţurilor verzi se rea­ muncă voluntară. Cu a- ;
tar 55.000 cărămizi, să trans­ lor de care dispune gospodăria tofi, 35.000 kg. grîu, 17.500 kg. piatră sau beton şi nici chiar săpă­ lizează economii mari de substanţe nu­
este mult mai mare cu toate că porumb, 2.000 kg. fasole, recolta turile în pămînt. Rezultate bune în tritive. Astfel, prin însilozare, nutreţul cest prilej, au fost rea- L7
porte piatra pentru fundaţie, între timp colectiviştii din Sil­ de pe cele 5 ha. cultivate cu însilozarea porumbului se obţin şi cî-nd verde îşi păstrează cea mai mare par­ lisate o serie de lucrări
vaş au contractat şi predat sta­ castraveţi care va fi contracta­ masa verde, bine tocată, este însi- te din vitamine, proteină, zabaruri şi
materialul lemnos din pădurea tului zeci de perechi de bovine. tă cu U.R.G.C. Haţeg etc. Ve­ lozată în spaţiul dintre două şire de săruri minerale. Cînd este bine însî- importante printre care:
niturile totale pe care Ie va ob­ paie sau fin, de 20 m. lungime, 3. lozat nutreţul verde, cîştigă chiar une­ 5 vagoneţi pentru mină,
de la Rîu de Mori, nisipul etc. Furajele ce !c asigură păşu­ ţine anui acesta gospodăria co­ m. înălţime şi 3,5 m. lăţime. Drept le substanţe care îi îmbunătăţesc gus­ 30 robinete pentru perfo­
lectivă din Silvaşul Inferior în­ pereţi laterali servesc paiele sau finul tul şi aroma.
Aşa se face că la construcţia trece suma de 600.000 Ici. din şire, iar pereţii frontali se pot
clădi din baloturi de paie. Acoperi­ Sînt suficiente aceste cîteva date
grajdului lung de §2 m. şi lat nea pe care o au colectiviştii, •fc rea acestor silozuri improvizate se fa­ pentru a demonstra că porumbul însî-
ce mai îniîi ou un strat de 15 om. lozat este cel mal bun şl mai econo­
de 11 m„ s-au cheltuit numai cele peste 100 ha. fînaţ, 25 ha. G ospodăria colectivă „Dru­ paie sau pleavă, apoi cu un strat de mic nutreţ. Producerea si utilizarea Iul
mul lui Lenin“ din Silva- 5—10 cm. lut, însămînţat des cu ovăz, pe scară tot mai largă In fiecare gos­
58.000 iei faţă de 252.000 lei cît trifoi, 40 ha. ovăz şi porumbul- şuî Inferior are largi perspec­ ale cărui rădăcini leagă lutul şi pre­ podărie constituie în prezent mijlocul rai umed, bobinarea a
tive de dezvoltare. Dacă-i cu­ cc! mai eficace pentru sporirea şi ief­ două motoare electrice,
fusese prevăzut iniţial în deviz. siloz ce va fi recoltat de pe su­ noşti pe colectiviştii din Sil­ vin crăparea Iui. tinirea producţiei animale, lucru Im­ s-au strunjit diferite pie­
vaş şi dacă ştii că sînt harnici Pînă în prezent numai problema me­ portant pentru întreaga noastră eco­ se pentru colivii şi 100
Deşi construise în primul său prafaţa de 30 ha., constituie ba­ de li s-a dus vestea, nu te miri nomie naţională. bidoane pentru suporţi de
că gospodăria colectivă de aici canizării lucrărilor de recoltare şi to- funicular.
an de existenţă un asemenea za dezvoltării continue a şepte- cunoaşte zi de zi o tot mai ma'- Ing. H. BREDT
re dezvoltare economică.
grajd, gospodăria din Silvaş n-a lului. La ora actuală gospodă­
PETRE FĂRCAŞ1U
rămas numai la atîta. In scurtă ria dispune de 46 vaci de lapte, In aceste munci s-au

vreme colectiviştii de aici au 120 boi, 24 tineret bovin, 525 evidenţiat tovarăşii Vio-
rel Ometa, Voicu Vig, Ni­
cumpărat o dădire cu 6-7 ca­ oi — din care 160 cu lînă se- colae Glava, Virgii Cir- L
stea, ioan Ruda, Pavel ¦
mere, pentru sediul gospodă­ mifină, 105 mieluţe, 18 scrofiţe

riei. gestante, 40 cai şi 609 pui de Roman şi ioan Dobîrcău.
Obţinerea de recolte bogate, găină.

cumpărarea unui cîntar bascu- La creşterea şepteîului au con- 1LIE VISA *

=e©: ¦7
Cerc ped&gogsc

Iulian Ispas în mijlocul pionierilor Din preocupările La cercul pedagogic ţi-
colectiviştilor nut recent la şcoala de 7 \
Elevii, pionierii şi cadrele didaciice Elevii au adresat apoi tovarăşului ani din Rîşculîţa. după ce ^
ale şcolii de 7 ani din comuna Po­ Iulian Ispas întrebări privitoare ia Colectiviştii din G.A.G. Bampotoc, semenea, numărul vacilor de lapte a învăţătorul Morse Străuţ, )
iana, raionul Sebeş, au primit cu mul­ munca oţelarilor. De asemenea l-au raionul Ilia, au desfăşurat o muncă crescut de la începutul anului cu 14 responsabilul cercului, a >
tă dragoste in mijlocul lor pe oţela- întrebat ce preocupări are în timpul intensă în campania agricolă de pri­ capete. arătat importanţa ce o ş
rul fruntaş Iulian Ispas. liber. Aflînd că e şl un cititor pasionat măvară. Gu ajutorul mecanizatorilor are funcţionarea unui >
şi un artist amator activ (tovarăşul Iu­ de Ia S.M.T. Dobra ci au terminat Rezultatele bune obţinute de co­ cerc pedagogic în caănd \
Iniîlnirea elevilor cu Iulian Ispas a lian Ispas în timpul tiber compune şi înainte de 1 Mai insăinjnţatul po­ lectivişti se datoresc în mare mă­ şcolii, au fost prezentate ¦
constituit o adevărată sărbătoare. To-, versuri), elevii i-au cerut să recite una rumbului pe o suprafaţă de 86 ha. sură preocupării consiliului de con­ o lecţie de muzică model \
varăşul Iulian ispas le-a vorbit despre din compoziţiile sale. Tovarăşul Iulian teren, depăşind astfel cu 3 ha. su­ ducere, oare îndrumat de organiza­ şi un referat ce trata pro- >,
munca eroică a oţelarilor, despre con­ Ispas a recitat poezia : „Oţelarul“. prafaţa planificată. In prezent colec­ ţia de partid analizează periodic po­ blema educaţiei comuniste \
diţiile lor de viaţă, precum şi despre tiviştii de aici lucrează intens la în­ sibilităţile întăririi şi dezvoltării avu­ a elevilor.
grija partidului faţă de oamenii mun­ In semn de mulţumire pentru fru­ treţinerea culturilor. tului obştesc. Recent, într-o aseme­
moasele cuvinte rostite, elevii au oferit nea şedinţă s-au analizat veniturile învăţătorii prezenţi au \
cii şi despre felul cum Înţeleg oţela- oţelarului fruntaş o amintire: O pă­ O preocupare de seamă au avut ce le va aduce în acest an ferma discutat pe marginea \
puşă îmbrăcată în frumosul port al colectiviştii din Bampotoc şi în ce de oi. Din cele expuse de tov. Ni­ lecţiei şi referatului.
rii să răspundă acestei griji părin­ priveşte realizarea prevederilor pia­ colae Benţa, preşedintele gospodăriei,
comunei Poiana. MIMAI FAUR
teşti. El a îndemnat şcolarii să înveţe A urmat apoi un program artistic
15,710 lei ecou om ii
mai bine, să-şi însuşească şi ei lo­ dat în cinstea oaspetelui.

zinca oţelarilor: „Astăzi să muncim

mai bine ca ieri, mîine mai bine ca LUGIA MEGHEŞAN nului de producţie întocmit la înce­ a reieşit că numai pentru lîna con­ Colectivul ocolului sil- ^
a s t ă z i !“. corespondentă putul anului. Aşa, de exemplu,cele 138 tractată cu statul gospodăria va în­ vie din Pui, raionul Ha- A
casa 9.042 lei. ţeg, organizat în brigăzi, ^
a realizat economii în­
oi prevăzute a se cumpăra în se­ AGII IM GIBU semnate prin munca pa­
mestrul II al acestui an, au fost mecanizator brigada a 11-a triotică prestată. Astfel,
brigada condusă de tov.
Cu simţ gospodăresc cumpărate în primul semestru. De a- S.M.T. Dobra Ioan lvaşcuj muncind la

Pentru evitarea risipei de ci- care are o capacitate de 200 to- Of-E ridicarea muşchilor, sco­
ment în vrac, Ia manipularea ne C]ment. Pe lingă evitarea ri- sul puieţilor, împacheta­
acest,ui.a din va_go_ane, conduce- s^ipeif,csremeamsig3lu|jră*astlfrenloWsi Hszcaurreta-a Pentru u obţine o recoltă cît măi bogată, membrii gospo­ Toi mai frum os
dăriei agricole colective „Dr. Fetru Groza“ din stntuhalm se rea şi transportul lor din
rea şantierului noului oraş mun- vagoanelor în staţie. străduiesc să facă la timp şi de calitate toate lucrările • Şi în Haţeg, în aceste zile, se parcul „I. V. Stalin". s-a con­ pepinieră, plantări integ­
citoresc din Călan a luat iniţia- ' ’ A. TUZA agricole. desfăşoară intense acţiuni de struit o fîntînă arteziană, care rale şi complectări, revi­
tiva de a construi un depozit muncă voluntară în vederea în- înfăţişează în miniatură arnîi- zuiri, ăoboriri de arbori
corespondent in clişeu: Un grup de colectiviste la plivitul griului. ' frumuseţării şi bunei gospodă­ tcatrul dc la Sarmizegetusa. şi alte lucrări, a realizat
riri a oraşului. Pe străzi şi în
###### parcuri se creează noi zone verzi, De asemenea, muncitorii în­
treprinderii de gospodărie orăşe­

Mana viţei pro­ de vie mijlocul sigur de se plantează pomi etc. De pildă, nească au construit prin muncă economii în valoare ăe
duce în fiecare combatere al bo­ cu cîtva timp în urmă, s-au voluntară o seră de flori care 5.388 lei. De asemenea,
lii. Acesta se plantat încă 300 pomi ornamen­ brigăzile conduse de to­
Combaterea maneian pagube cu­ tali. Această acţiune a fost în­ va asigura cu flori zonele verzi varăşii Petru Jitea, Petru
prinse între 10 şi iac©. cu zeamă ale oraşului. La lucrările de Rahotă şi Petru Lelinga,
treprinsă dc 30 salariaţi ai construire a serei au participat au realizat economii în
80 ia sută din producţie. Vinurile ploioşi pe mflorescenţe se for­ mna pe frunzele cu pete de mo­ bordeleză, ori de cîte ori plouă, 130 de salariaţi care au prestat valoare de 10.322 lei.
Î.G.O. Haţeg. Tot pentru înfru­
pbţinqte din viţa atacată sînt de mează acelaşi puf albicios ca şi zaic. Primăvara, cînd temperatu­ e negură sau cînd cade rouă. 568 ore muncă voluntară, eco­ IOAN DRAGOTÄ
museţarea oraşului Flaţeg, în nomisind 1.420 Iei.
calitate inferioară, cu alcool mai pe frunze. Ciorchinii capătă cu­ ra este de cel puţin 11 grade, iar Dacă una din aceste condiţii lip­ ultimul timp s-au mărit parcu­
SIDONIA RUSAN
puţin, aciditate mărită, tulburi, loarea brun-roşcată şi se usucă solul este umezit de ploi pînă la seşte, contanrnarea nu poate

amărui şi se conservă greu. Boa­ in întregime sau numai la vîrf. saturaţie, sau în apa din băitaoce avea loc şi deci nu mai este ne­ rile cu încă 3.000 m.p. iar în corespondentă
la atacă toate organele aeriene Infecţiunea poate trece şi pe flori, sporu' germinează şi dau naştere voie de stropit. In general primul
ale viţei de vie cînd acestea sînt înainte ca ele să se fi deschis. la ooni.dii .de primăvară. Acestea
stropit se face cînd lăstarii au

tinere. Ea atacă frunzele, cior­ Pot fi de asemenea atacate sepa- dau primele infecţii pe frunze. 6-8 frunze. Al doilea stropit se \ @.ădeieaS-la ial. m edietdu ?
chinii, atît în timpul înfloririi, lele şi petalele florilor, care se In dreptul acestor pete apare pu­ face înainte de înflorire, ah treilea
cît şi după înflorire, cîrceii, lăsta­ brunifică şi cad. ful albicios format din conidii de după înflorire, iar al patrulea Mulţi se plîng primăvara că le Gauza cea mai frecventă a căderii reapare. Local se foloseşie: sulful
rii şi boabele. Nu atacă însă ră­ vară care produc noi infecţii. cînd bobul de strugure este mic cade părul. Aceasta ca urmare a păruiui e serborea, care duce cu vre­ sub formă de pudră şi săpun, o!ea
dăcina. Gu cît frunzele sînt mai Atacul pe boabe poate avea — pînă la mărimea unui bob de unui regim alimentar lipsit de vi­ mea la chelie. Cauzele serborei sînt decad, un foarte bun medicament cu
bătrîne, cu atît sînt mai greu ata­ loc de la primele faze de dez­ Din luna septembrie, se for­ mazăre. tamine din timpul Iernii. Părul cade de natură glandulară, tulburări di­ acţiune netă de creştere a pârului şi
cate.Pe frunzele atacate apar mai voltare şi pînă la pîrgă. El este mează în frunzele mozaicate or­ insă şi ca urmare a unor boli de gestive microbiene etc. antiserboreică, dar cu miros persis­
întîi pete transparente, gălbui cu atît mai vătămător, cu cît ganele de înmulţire sexuată ale Stropirile înainte de înflorire piele sau generale, căderea acestuia tent şi prelungit, excitante cu pilo-
sau roşietice, neprecis conturate, apare mai devreme. Boabele mici, ciupercii, care dau naştere la se vor face cu zeamă bordeleză fiind limitată sau difuză. Se spune de un păr că e serbo- carpin, acid salicilic, canfor.
asemănătoare cu cele pe care le se acoperă de un mucegai alb spori. 0,5 la sută iar cele după înflorire reic cînd e gras, lucios, unsuros, a-
face untdelemnul pe stofe, din cenuşiu murdar. In scurtă vreme cu zeamă bordeleză în concen­ Căderea părului limitată la o anu­ vînd în acest caz serborea grasă, in Toate aceste medicamente au ca
care cauză poartă şi numele de bobiţele se brunifică şi se des­ In cultură se cunosc soiuri de traţie de 0,75 la sută. Dacă mai mită porţiune e o manifestare a anumi­ cazul unui păr obişnuit, dar cu mul­ scop să accelereze circulaţia sînge-
pete untdelernnîi. Cînd timpul prind de pe ciorchini. Forma de viţă de vie mai rezistente la ma­ sînt necesare stropiri ele se vor tor boli de piele. tă mătreaţă, avem de-a face cu o ser- lui Ia nivelul rădăcinii părului.
este umed şi cald, în dreptul a- atac poartă numele de putregai nă ca : Grîmpoşia, Coarna, Negru face tot cu concentraţia de 0,75 boree uscată. Trebuie ştiut însă că după primele
cestor pete, pe partea inferioară cenuşiu. Pe boabele mai dezvol­ vîrtos şi altele. Dar sînt şi soiuri la sută. D intre. aceste stropiri, In cazul unei căderi difuze, trebuie aplicaţii părui cade mai mult, înfru-
a frunzei apare un puf albicios tate se formează pete adîncite, sensibile la mană ca perle de stropitul 2 şi 3 este obligatoriu.. să te gîndeşti dacă nu cumva cu Tratamentul va îi atît general cît cît perii morţi şi încă necăzuţi, sînt
ca un mucegai, alcătuit din or­ de culoare vineţie-murdară, iar Csaba, Riesling şi altele. Stropitul 1 şi 4 se va face numai 3-4 luni în urmă bolnavul a avut o şi local. antrenaţi odată cu masajul.
ganele de înmulţire ale ciupercii. pulpa se brunifică şi se zbîrceşte. dacă există condiţii de infecţie. boală grea, o operaţie, o naştere. A-
Mai întîi petele se măresc, ca­ Forma aceasta de atac se nume­ -Pentiu combaterea atacului cestea, prin şocul produs organismu­ Ga tratament general se recoman­ Aceeaşi acţiune de masare o are şi
pătă o culoare roşietică şi în şte putregai brun. manei viţei de vie trebuie să se In aplicarea tratamentului tre­ lui, duc ia o cădere pasageră a pă­ dă acid pantotenic, care se găseşte periatul zilnic în toate direcţiile cu
dreptul lor ţesăturile se brunifi- strîngă şi să se distrugă frun­ buie urmărit ca întreg aparatul rului, părul recrescînd aproape la fel în natură, sub forma lăptişorului de o perie aspră. Nu este recomanda­
că, se usucă şi se rup, apărind Atacul pe lăstari se manifestă zele cu pete de mozaic şi restu­ vegetativ al viţei (ciorchini, frun­ ca mai înainte. Un asemenea exem­ matcă, vitamina H.3, vitamina H.t bil să se folosească în asemenea ca­
aşa-zisele arsuri pe frunze. în­ prin apariţia de pete alungite, de rile de. coarde rezultate la tăierile ze, butuc) să fie acoperite cu Lin plu este căderea părului după febra (paraminol), extracte glandulare, vi­ zuri periile de nylon.
spre toamnă cînd frunzele sînt culoare brun-roşietică, care pe viţei. strat fin de soluţie. Frunzele se tifoidă. O cădere difuză a părului, tamine etc.
mai bătrîne pe ele apar pete mici, timp umed se acoperă de un puf vor stropi pe cît va fi cu putinţă poate avea ioc la persoane cu ticuri Ga igienă cei care au serboreie să
neregulate, colţuroase, de cu­ albicios. Adesea partea din lăstar Să se evite plantarea viţei pe pe partea lor inferioară. nervoase, în special la copiii de şcoa­ Ori cît ar fi de eficace tratamentul nu folosească briantină care se in­
loare brună-ruginie dînd frunze­ situată mai sus de locul atacat, terenurile plane, unde atacurile lă, care în timpul audierii lecţiilor general, e absolut necesară asocierea dică la cei cu păr uscat: spălatul se
lor un aspect mozaicat. se usucă şi se desprinde de la sînt mai puternice decît pe cele In combaterea manei viti­ îşi smulg inconştient fire de păr de lui cu un tratament local, care diferă va face Ia 10 zile cu apă de ploaie,
nod. Lăstarii atacaţi nu se lig- înclinate, să se folosească sp'a- cultorii trebuie să ţină cont de deasupra tîmplei. Şi pusul bigfudiuri- după cum e păruî gras sau are multă iar clătitul cu apă cu oţet.
Atacul pe frunze se produce nifică complect, nu se coc sufi­ lierul în locul aracilor. Să se avertizările date de staţiunea de lor, mai ales a celor metalice, poate mătreaţă. In cazul părului c(i mă-
începînd de la jumătatea lu-ir'i cient şi în timpul iernii degeră aplice la timp cerenitul, plivitul, avertizare a manei de la'Ighiu. duce cu vremea la alopecii. Sînt şi freaţă se recomandă creme ctf gu­ Toate aceste noţiuni sumare sînt
mai şi pînă la începutul lunii uşor. ciupitul, cîrnitul şi mai ales le­ căderi difuze cu o cauză internă, en­ dron şi sulf care să cureţe pielea, doar de orientare, medicul fiind cel
gatul lăstarilor, să se efectueze In acest fel, executînd stropiri apoi se trece la medicamente ca care trebuie să indice cînd, cum şi
septembrie. Mana poate apare pe cîrcei la timp arăturile şi praşilele în în timp' şi în bune condiţiuni asi­ cele din serborea grasă. ce să se întrebuinţeze,
Cea mai periculoasă formă de vii şi să se distrugă prin prăsire gurăm o producţie mare de stru­
şi muguri. buruienile, ca're menţin o atmos­ guri db bună calitate.
Ciuperca ce produce mana re­ feră umedă mult timp după ploaie
STELIAN SARARU

atac se manifestă pe ciorchinii zistă în timpul iernii prin spori sau după rouă de dimineaţă. cercetător, Staţiunea experimentală docrină ; la fete în jurul pubertăţii Tratamentul trebuie continuat şi du= Dr. RADU NICOLAU

tineri în timnul înfloririi. In anii de iarnă care se formează toa­ Tratamentul chimic reprezintă horticolă Geoagiu şi la femei la menopauză. pă vindecarea aparentă, altfel boala medic la Spitalul unificat — Deva