Page 100 - 1960-05
P. 100
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, VNIŢ1-VA!
m jL
, W m kkm .
**% s»USËEËEm
« ?!p
Anul XII Nr. 1689 Marţi 31 mai 1969 4 pagini 20 bani
J\
IN 1NT1MPINAREA CONGRESULUI PARTIDULUI
Puternicul asini a! întrecerii socialiste ?ssmwm f
0 P/iectul de Directive |
în dezbaterea oamenilor
Cu patru zile înainte ţ muncii ?
de termen
j Patriei, cărbune mai bun şi î
; mai ieftin !
Colectivul noii oţelă- borare'a unei şarje. Pa f Vom construi mai repede Colectivul şan
rii MarTîn a Combina ralel cu creşterea cu 14 f noile obiective siderurgice tierului nr. 1
tului siderurgic din Hu la sută faţă de plan a construcţii Deva
nedoara — cea mai ma indicelui de utilizare s-a T a dat recent in
re oţelărie din tară — înregistrat şi o însem folosinţă două
a elaborat sîmbătă pri nată reducere a consu o La prăşit blocuri cu cîte 6 aparta
mele tone de oţel în con murilor specifice pe tona mente fiecare. cu 35 de
tul lunii iunie. de meial. Astfel, luna (pag. 2-a) sile înainte de termenul
aceasta a fost redus con planificat, in primele 4
Prin scurtarea la sumul planificat pe to o Sport (pag. 3-a) luni ale anului, el a reali
mai puţin de jumătate na de metal cu 3,5 kg. zat economii la preţul de
a timpului de ajustare la încărcătura metalică, o Ecouri la cuvintarea rostită cost in vafoare de peste Ansamblul „Erich Weinereiii
a cuptoarelor între şar cu 2,5 kg. păcură şi cu * de N. S. Hruşciov la Kremlui 35.000 lei. la Hunedoara
je, oţelarii au reuşit să ţ ® Declaraţiile făcute de Aiek-
reducă cu aproape două aproximativ 2 kg. doio- i sei Kosîghin la Buenos Aires In clişeu: Un grup de In cadrul turneu 1950, ansamblul a spectator, ci, în
ore durata medie de ela mită. | ® Li Sin Man a fugit în 5.U.A. constructori fruntaşi. lui pe care ansam primit numele lui primul rină. spiri
f o După lovitura de stat din blul „Erich Weine- Erich Weimret, tul nou, care însu
ret“ al Armatei poet şi neînfricat fleţeşte cuvinîul şt
j Turcia — Noul şef al guver- Populare Naţionale luptător al clasei cîntecul artiştilor,
a Republicii Demo muncitoare germa spiritul socialismu
: nului despre ultimele ever.i- crate Germane ii ne. lui, să aprindă ini
face în ţara noa mile“, au prins via
* mente din ţară (pag. 4-a). Cuvintele poetului
? stră. duminică, 29 Erich Weineret a- ţă şi cu prilejul
mai a.c., la Hune dresate ansamo’ ly,-
- O - -C * »C* -O - * C ' -O * «i\ - -O - doara, în faţa side- lui încă ăe la înfiin spectacolului ăe la
rurgiştilor şi a ce ţare : „Doresc ca Hunedpara.
Roadele iniţiativei -vnr- spectacolele date
lorlalţi oameni ai de aceşti tineri să Prin cîntecele şi
La minele de fier Ghe- fapt, de cînd au răspuns <9© p r lis eaiiiaeă, muncii a fost pre fie primite cu ace dansurile lor,m em
lar se desfăşoară o lar chemării la întrecere în
zentat de către a- laşi entuziasm cu brii ansamblului
gă acţiune de sporire cinstea Congresului par wm cest ansamblu un care sînt prezenta „Erich Weineret“
a producţiei de minereu tidului şi pînă la 25 te ; şi nu numai şi-auaduso contri
spectacol care s-a frumuseţea artei
de fier. In toate sectoa mai, minerii de la Ghe- bucurat de aprecie lor trebuie să-l în buţie importantă la
frumuseţeze pe cimentarea priete
rele din subteran s-a lar au extras peste plan în cinstea celui d.e-a! III-lea te la aceste lucrări executate rea unanimă a niei şi a frăţiei din
extins iniţiativa de creş aproape 4.000 tone de Congres al P.M.R., cetăţenii din în ceîe două zile, prin munca spectatorilor, '---- ^
tere a randamentului pe minereu de fier. Mine raionul Ilia, sub îndrumarea or voluntară a cetăţenilor, se ridi tre poprul romînşi
post printr-o mai bună reu! livrat furnalelor a ganizaţiilor ele partid şi a sfa că la peste 7.000 Iei. înfiinţat, in anul poporul german.
organizare a locurilor de fost de bună calitate, iar turilor populare, au pornit o vas In mod deosebit s-au eviden
m. * muncă şi prin sprijinirea prin reducerea consumu tă acţiune de muncă voluntară ţiat cetăţenii din satul Vorţa şi
de către minerii fruntaşi rilor specifice s-au rea pentru înfrumuseţarea comune lucrătorii din instituţiile din îlia.
> Comunistului Miliai An- a muncitorilor cu mai pu lizat peste '45.000 iei e- lor şi construirea unor obiecti
x toneseu de la Atelierele ţină experienţă. conomii la preţui de ve de interes obştesc. Acest lu C u 34.090 lei sub deviz
cost pTanfficat. cru a dus la realizarea de mari
Ga urmare a acestui economii la bugetul sfaturilor Anul trecut, cetăţenii din Va
-®Q": populare. lea Lungă, comuna Sîrbi, în ca
dru! unei adunări populare, au
y C.F.R. Simeria li este dra- Pentru furnaiistii hunedoreni Ui două zile, pe sfe hotărît să construiască prin con FORŢA
> gă meseria de turnător, j 7.900 lei tribuţie şi muncă voluntară un
> Fiecare piesă executată de < locaî de cooperativă. COLECTIVULUI
^ el este de cea mai bună ? Intensificînd întrecerea socia mis să depăşească planul de In cursul zilelor de sîmbătă In scurt timp cetăţenii de aici
> calitate. Datorită acestui ) şi duminică, lucrătorii din insti au trecui la traducerea în fapt
> fapt, el a ajuns să fie < listă ce se desfăşoară în în livrări către furnaiistii hune- tuţiile de ia reşedinţa raionului a acestei hotărîri. Ei au făcut
prin muncă voluntară 40.000 bu D e sus, de pe platforma de che care venise în concediu, po
> stimat şi apreciat de toţi tâmpinarea celui de-al Ill'-lea doreni. Numai in 29 de zile Ilia, colectiviştii şi întovărăşirii căţi cărămidă, au pregătit 5.000 încărcare a furnalului se vestea flăcăilor cum se munceş
kg. var şi au procurat materia vede pînă departe. Privind . de te la Hunedoara. Acestora nu le
> tovarăşii săi de muncă. s Congres al partidului, minerii din luna mai, ei au livrat din din satele îiia, Sîrbi şi Vorfa, lul lemnos. aici oraşul Hunedoara, un poet venea să creadă cele ce auzeau.
Mâhni Antonescu îşi de- y producţia curentă şi din stoc ar găsi un minunat motiv de Toader, care abia împlinise 19
S, din Ghelar au obţinut în ulti mai mult. de 3.400 tone mine au organizat o acţiune colectivă Lucrările de construcţie au inspiraţie. Toader Mihai însă nu ani, asculta cu mane atenţie cu
păşeşte silnic norma cu 5 ma vreme succese dintre cele reu în afara prevederilor con pentru continuarea lucrărilor de început în această primăvară, este poet. El este încărcător ţa vintele vecinului său. Pînă la
tractuale. îndiguirea văii Bătrîna. Cei 400 iar la executarea lor participă furnalul trei. A terminat şutul urmă intră şi el în vorbă.
10-15 la sută şi nu Inre- <. cetăţeni, au efectuat 2 .1 0 0 ore toţi cetăţenii satului. In prezent de dimineaţă şi priveşte şi el
y gistrează nici un rebut, y mai frumoase. Astfel, ei au ex de muncă voluntară. se lucrează la amenajările inte ca întotdeauna după o trea — Ce-ai zice dacă aş merge
rioare ca : aşezarea podelei, raf bă bine făcută, oraşul mun şi au la Wunedoara ? Sînt voi
tras de la începutul lunii mai turilor etc. citoresc. Acolo, în blocul nr. nic şi pot tace treabă bună. N-o
38, locuieşte împreună cu A- să te tac de ruşine.
In contul lunii iunie şi pînă la sfîrşitul săptămînii La obţinerea acestor realizări Participanţii la muncă volun Localul va fi dat în folosinţă nuţa, soţia şi Aurica, fetiţa lor,
trecute 2.645 tone minereu pes au contribuit în cea mai mare tară au dislocat 518 m.c. pămîut, în cinstea celui de-al III-lea care nu peste mult timp va îm Peste cîteva zile Toader Mir.
Intr-lina din consfătuirile <ie produc te plan. Acest succes le-a per- măsură colectivele de mineri amenajînd !62 m.î. de dig, au Congres al P.M.R. plini 5 anişori. Zăbovind pe hai a pornit spre Hunedoara.
ţie, colectivul de muncă al staţiei care lucrează Ia orizonturile IV reglementat cursul apei pe o platformă, prin minte i se pe A fost repartizat Ia furnale.
C.F.R. Găian s-a angajat ca în cin A n gajam en t şi VI prin cele 560 şi respec lungime de 152 m. şi au exe Conform devizului, întreaga rindă fapte pe care le-a trăit cu Maistrul de atunci, bătrînul Su-
stea celui de-a 111-lea Congres al tiv 700 tone minereu extrase cutat 377 m.p. taiuzări cu braz lucrare trebuia să coste 53.500 mulţi ani în urmă. ciu Niculiţă, l-a bătut pe umăr
P.M.R., să depăşească planul de tran peste plan. lei, dar prin munca entuziastă a şi i-a spus :
sport pe luna mai cu 1,2 la sută. de. cetăţenilor şi în special a comu Î n satul Cîrja tocmai înce
Valoarea economiilor reaiiza- niştilor, s-a realizat o economie puse prăşitul porumbului. — Dacă nu te ţii de treabă
de 34.000 lei, faţă de deviz. Toader muncise de cînd se cră să ştii că... şi i-a făcut un semn
planul de încărcare pe osii cu !,3f> la Gu prilejul prelucrării proiectului de PE S C U R T pase de ziuă şi pînă către sea de plecare în direcţia gării.
sută şi să reducă termenul de staţio Directive ale celui de-al IlI-iea Con ră. Nu avea mult pămînt, aşa
nare a vagoanelor cu 1 Ia sută faţă gres al P.M.R., colectivul secţiei tran că, împreună cu ceilalţi mem La început Toader muncea
de termenul planificat. bri ai familiei, au dat repede din răsputeri, căuta ca cei din
gata întîia prăşilă. Seara a ieşit jur să fie mulţumiţi de el. Cu
Pentru realizarea acestor obiecth'e sporturi subterane de la I.M. Barza, ® Femeile din raionul Haţeg, au Gonducerea şcolii a programat vizi S-au evidenţiat Viorica Cos- în stradă să mai discute cu cei timpul însă oamenii de la
lalţi flăcăi din sat. Aveau ei un furnale au aflat lucruri urîfe
întregul personal a fost antrenat în- s-a angajat să realizeze, cît mai mul efectuat în cinstea celui de-al 111-lea tarea cu elevii şi a altor întreprinderi ma, Moise Petrescu, Viorel Ra- loc de întîlnire unde discutau de despre flăcăul din Cîrja. Cum
toate. In seara aceea de primă ieşea din şut, împreună cu alţi
tr-o însufleţită întrecere socialistă. te economii la materiale şi materii Gongres al partidului peste 3.000 ore industriale cum s în t: termocentrala lazs şi alţii. vară se adunaseră la sfat mult cîţiva tineri, hoinărea pe străzi,
Gei mai sîrguincioşi s-au dovedit a fi prime. de muncă voluntară. Ele au participat Paroşeni, unele secţii ale E. M. Vul mai mulţi tineri. Enache Spîna- brusca oamenii. Iar cînd cineva
acarii Cornel Budin şi Liţă Udrea, înv în ulfimele zile la amenajarea grădi can şi altele. (Nicolae Rovenja, cores L& car&fafut păşunii îi atrăgea atenţia. Toader se
piegaţii Toan Dumitrescu şi Gristea Mecanicul de locomotivă Petru Faur. niţelor sezoniere, la construcţii de pondent). umfla în piept. „Ce mă, te doa-
Apăvăloaie şi magazionerul Nicolae de pildă, s-a angajat să realizeze o grajduri şi saivane în G.A.G. şi în Intr-una din zi iele trecute,
Mîndrescu. Datorită muncii lor entu economie în valoare de 2.000 lei, prin tovărăşiri, la efectuarea curăţeniei în o Gonducerea şcolii de 7 ani din ia îndemnul organizaţiei de par V. ALBU
ziaste, s-a ajuns ca planul de pro recuperarea diferitelor materiale de căminele culturale şi altele (Sidonia Gurabarza a organizat o excursie cu tid şi a! sfatului popular, toţi
ducţie pe luna mai să fie îndeplinit reparaţie şi întreţinere, precum şi la Rusan, corespondentă). pionierii. Gu acest prilej, excursioniş cetăţenii satului Muncel, comu
şi depăşit fa toţi indicii, conform an lubrefîanţi, iar tovarăşul Grigore Ma tii au vizitat crescătoria de păsări de na Lăpuşnic. au ieşit ia muncă
gajamentului, încă din ziua de 23 xim s-a angajat să economisească 100 o Peste 85 elevi de la şcoala de 7 ia Afintia, casa unde s-a născut eroul voluntară pentru curăţirea a 15
de traverse în valoare totală de 700 ani din Vulcan au vizitat recent uzina utecîst Filimon Sîrbu, parcul dendro- ha. păşune. Cetăţenii Ioan Din-
mai. lei. electrică din localitate. In această vi logic din Simeria, casa şi muzeul lui ga, Cosma Coval, Aure! Costea,
De atunci harnicul colectiv de mun zită elevii au fost conduşi de profe Aurel Vlaicu şi staţiunea pomicolă Cornel Dinga şi alţii, au fost
IOAN SAVL) sorul maistru Aurel Nicula şi Ioan Geoagiu. (Maria Buia, directoarea în fruntea acestei acţiuni. In to
că al staţiei G.F.R. Găian. lucrează corespondent Pascu, dirigintele clasei a Vil-a B. şcolii de 7 ani Gurabarza). tal s-au efectuat aproape 700 ore
muncă patriotică, realizîndu-
în contul lunii iunie. se o economie de peste 2 . 0 0 0 Iei.
-• (im io o i
**»«»»• *
'Wv.. Brigada fierarilor (Continuare in pag. 2 -a).
—O—
In schimbul, de dimineaţă sfredel. Cină extremitatea se trece la călire, operaţiune Muncă patriotică
se afla echipa comunistului ’ barei a devenit alburie, la care îşi aduce aportul şi
Gheorghe Drăgoi. in total pa ea este transmisă şefu utemistul Opreau. Utemiştil şî pionierii Şcolii
medii din Teiuş întîmpină cei
tru oameni. Atelierul, trepida lui de echipă, in cîteva cli Harnicii fierari de la atelie de-al III-lea Congres al P.M.R.
cu frumoase realizări pe tărî-
din cauza ciocanului cu aer pe. bara este prinsă intr-un rul mecanic al întreprinderii mul muncii patriotice. Ei au a-
menajat în curtea şcolii un te
comprimat in funcţiune şi a dispozitiv al maşinii de ascu miniere Barza dau lupta pen ren de handbal redus, unul de
volei, o pistă d^ alergare şi o
maşinii de ascuţit sfreăele. ţit. Cu miinile pe două ma tru a repara cît mai multe groapă pentru sărituri. La aceste
lucrări s-au efectuat 450 ore de
Oamenii se înţelegeau mai nete, Gheorghe Drăgoi începe sfreăele. Dacă pînă în anul muncă voluntară.
operaţia de ascuţire. Apropie 1959 se ascuţeau lunar 7-3.000
mult prin semne. De asemenea, elevii au colec
la. început sfredeliţi de dispo tat 2.500 kg. fier vechi şi au
Maistrul atelierului mecanic zitivul de ascuţire. Un răpăit de sfreăele, în prezent, cele prestai 350 ore de muncă volun
de la I.M. Barza ne-a vorbit asurzitor este semnalul că o- trei schimburi ascut lunar tară la gospodăria agrieolă co
despre desfăşurarea procesu ţelul înroşit este supus unei 18.000 de sfreăele. In plus, la lectivă din localitate unde au
lui de producţie in această presiuni şi transformări ra cererea minerilor, fierarii mai plivit o suprafaţă de 4 hectare
secţie importantă. Am aflat dicale. Răpăitul încetează. Ma- confecţionează 3-4 0 sfreăele cu grîu. S-au evideaţiat utemiş-
astfel că primul din echipă nevrînd maneta a doua, şeful de diferite tipuri. tii Cornelia Pop, Daniela Maior,
care ia contact cu piesele a- de echipă pune în funcţiune Emilia Cetean, Elena Cîrnat,
duse la reparat, este utemls- un mic ciocan cu aer compri Oameni harnici făurarii, de pionierii Georgeta Cristea, Voi-
tul liviu Opreau. Acesta sor mat. cu ajutorul căruia mode sfreăele de la I.M. Barza! De chiţa Savu, Ileana Ignea, Ana
tează materialul, îl aşează pe lează capul sfreăeluluî. Ope calitatea şi cantitatea lucrului Paşca, Maria Doboş şî alţii.
dimensiuni şi pe calităţi, după raţiunile se succed cu repezi lor, depinde în mare măsură
care, împreună cu comunistul sporul muncii in abataje. Ei IOAN RAŢIU
s-au angajat să întâmpine cel
instructor al Gomitetului
Petru Tod, îl orinduieşte pe ciune. Am cronometrat lucra de-al III-lea Congres al P.M.R.,
raional U. T. M. Alba
cuptorul de încălzire. Flăcări rea efectuată de Gheorghe cu succese de seamă, ţrim i-
roşii-albăstrii învăluie deoda Drăgoi: 16 secunde la fiecare ţînd în subteran numai sfre- Echipa de oţelari condusă de comunistul Marin Axente este una din echipele fruntaşe de la O.S.M. II
tă 30 de bare spiralate, lungi bară. in final, piesa ajunge dele ascuţite şi repara.t'e după
pînă la doi metri. Privirile pă la Simion Iga, care retuşează cerinţa minerilor. din Hunedoara.
trunzătoare ale comunistului Organizindti-şi bine munca in perioada 1-15 mai a.c., această echipă a reuşit să-şi depăşească sarcinile de
urmăresc cu atenţie fiecare ceea ce a scăpat maşinii. Apoi GII. LUPAN plan cu 43 la sută.
In clişeu: Prim-iopitorul Marin Axente.
