Page 101 - 1960-05

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI r î!

Proiicti

Vom construi mai repede P a trie i, c ă rb u n e mai bun
noile obiective siderurgice
şi mai ie
Vineri după-amiază, sala clubului de-al HI-lea Gongres al P.M.R. este
un măreţ program pentru construirea
„Filimon Sîrbu“ din oraşul Hunedoara socialismului şi îmbunătăţirea vieţii
noastre — a spus N. OLARESGU.
s-a umplut de lume. Aci s-au în- Noi trebuie să facem fot posibilul In marea întrecere socialistă scară tot mal largă a tehnicii
pentru a contribui la înfăptuirea lui
tîlnit peste 200 de muncitori, tehni­ şi în acest sens, trebuie să ne îndrep­ ce se desfăşoară în întîmpina- Ing. WILIAM SZUDER avansate. Minerii din Valea Jiu­
tăm atenţia spre realizarea unei pro­
cieni, ingineri şi funcţionari din ca­ ductivităţi înalte. Eu propun să se ia rea celui de-al III-leă Gongres director general al Combinatului lui duc în prezent bătălia pen­
măsuri în vederea ridicării calificării
drul grupului de şantiere nr. 1 al muncitorilor şi să se înfiinţeze o co­ al P.M.R., minerii de la toate carbonifer Valea Jiului tru a extrage cărbune de cali­
misie care să meargă pe şantiere unde
Întreprinderii de construcţii siderurgi­ să studieze şi să indice măsuri prac­ exploatările carbonifere ale Văii tate superioară şi la un preţ de
tice pentru extinderea marii şi micii
ce Hunedoara pentru a dezbate pre­ mecanizări. Prin mecanizare şi prin Jiului, luptă pentru a obţine noi fost obţinute de colectivul E.M, cost scăzut. Proiectul de Direc­

vederile proiectului de Directive ale eforturile oamenilor succese în creşterea productivi­ Aninoasa, care în cursul lunii tive a pus în lumină noi posi­
care cunosc bine
Congresului al lll-lea al P.M.R. tăţii muncii, pentru îndeplini­ aprilie, ca urmare a reducerii bilităţi pe care trebuie să le fo­

Mai întîi, G. Covaliov, secretarul rea importantelor sarcini ela­ procentului de cenuşă şi umidi­ losim. Rezerve mari stau încă

comitetului de partid de la I.C.S.H., borate de partid privind realiza­ tate sub normele fixate, precum nevalorificate. Atenţia noastră CI.. *

a dat citire proiectului de Directive rea de economii, pentru o !pro­ şi a îmbunătăţirii granuiaţiei principală trebuie să se îndrepte Cînd înserarea coboară lin peste sat, la ceasul cînd munca cîmp::' I
se întrerupe, oamenii se strîng la porţile caselor la taifas, vorbind
ale Congresului partidului. In faţa ducţie de calitate. cărbunelui extras cu 3,4 la sută, înspre descoperirea şi punerea rodnicia zilelor ce au trecut, făcînd planuri pentru cele următoare... Şi cîte
nu au de spus oamenii după o zi. de muncă, mai ales cînd-munca li-e în­
oamenilor, s-a desfăşurat astfel un bi­ Răspunzînd chemării la între­ a obţinut economii prin bonifi­ în valoare a tuturor rezervelor frăţită, ca aceea a colectiviştilor din Sebeş 1

lanţ bogat al rea­ ll!lll!lll!llllllill cere a celor 19 întreprinderi caţii în valoare de 415.777 lei. care sporesc producţia şi pro­ --------------- ^ 4 = ===g9==----- - 1• 4===-------
lizărilor înfăptuite fruntaşe din ţară, muncitorii, Rezultate'bune au obţinut şi ex­ ductivitatea muncii, reduc pre­
LA PRĂŞIT...
in ultimii am in ^ S f r e C J Q O n s Î S 'U C fo rîlo S ' tehnica' se P°aie a tehnicienii şi inginerii exploată­ ploatările Lonea. Petrila şi Vul­ ţul de cost'şi aduc economii în­
rilor miniere din Valea Jiului can, care au primit bonificaţii semnate. Una dintre aceste re­
patria noastră, pers­ , . ,, , , sigura o producti­ şi-au luat în cinstea celui de-al între 90.000 lei şi 244.300 lei. zerve este şi îmbunătăţirea con­
pectivele luminoa- v e la d e ş a n tie r e vi{ate înaltă> abso.

se pentru dezvolta­ fi r . ? I. C . S . H . lut necesară pentru HI-lea Congres al P.M.R. noi Exemplele arătate dovedesc că tinuă a calităţii cărbunelui ex­
rea economică a ţă­ lil|[|||l!liimi!iuni“- angajamente, menite să conso­ există mari posibilităţi de redu­ tras prin alegerea cît mai aten­
rii şi ridicarea ni­ urgentarea ritmului lideze şi să dezvolte succesele cere a preţului de cost pc sea­ tă a sterilului. Posibilităţi de
j g construcţie. Bri

velului de trai al pnp-vi>f»l muncitor. gada mea se angajează să-şi depă­ obţinute în lupta pentru înfăp­ ma îmbunătăţirii calităţii pro­ sortare a cărbunelui extras şi Pe colectiviştii, din Mihalţ dă sfaturi cum să lucreze pă­
Gînduri îndrăzneţe şi boia H se con­ şească în fiecare lună planul de lucru îndepărtarea sterilului, există i-am găsit la cîmp prăşind mîntul.- Ştie doar că brigadie­
cretizau în mintea fiecărui con^.iirc- cu cel puţin 10-15 la sută. tuirea sarcinilor trasate de con­ ducţiei. pentru a doua oară sfecla de za­ rul doreşte din toată inima ca
tor. atît în subteran c.ît şi la su­ hăr. brigada lui să fie în fruntea ce­
Discuţiile s-au prelungit. Oamenii ferinţele regională şi raională de Realizările de pînă acum sînt prafaţă. Fiecare brigadă dc mi­ lorlalte brigăzi, iar oamenii săi
Colectivul de muncă de la grupul au subliniat cu multă satisfacţie im­ partid. frumoase, clar ele trebuie con­ neri trebuie să considere acest Oamenii munceau de zor. Bri­ să constituie exemple demne dc
de şantiere nr. t a realizat principa­ portanta deosebită a proiectului de Di­ solidate şi extinse la toate ex­ obiectiv una din sarcinile lor gadierul gospodăriei, tov. Onu urmat pentru toţi colectiviştii.
lele secţii chimice ale Combinatului rective, şi-au exprimat bucuria pentru Colectivul E.M. Lonea s-a an­ ploatările. Proiectul de Directi­ principale. Experienţa pozitivă a Breaz trecea printre rînduri şi De aceea. Mihăilă Breaz (Glo-
siderurgic şi alte obiective importan­ faptul că sînt martorii marilor înfăp­ gajat să realizeze economii pes­ ve ale celui de-a! HI-lea Con­ cerceta cu atenţie plantele care deanu) împreună cu nevasta şi.
te. Anul acesta, ei au terminat bate­ tuiri şi hotărîrea de a obţine succese te plan la preţul de cost în va­ gres al P.M.R., primit cu un brigăzilor fruntaşe trebuie extin­ erau de acum mai înalte dc un cu cei. doi feciori, Lenuţa Haţe-
ria a II l-a de cocs şi distileria de loare de 1.500.000 lei. cel al să. şi în acest sens. atît maiştrii lat de palmă. Măsura din ochi gan, Nichîfor Florea şi ceilalţi
deosebite în cinstea celui de-al lll-lea E.M. Aninoasa de 1.400.000 lei. deosebit interes de minerii Văii şi tehnicienii cît şi conducerile distanţa dintre ele, nota cîte ceva membri din brigadă muncesc
gudroane, iar acum execută ultimele Lupeni 1.300.000 lei, Petrila Jiului, prevede creşterea produc­ sectoarelor şi exploatărilor, tre­ într-un carneţel şi apoi se a- cu multă tragere de inimă pen­
Gongres al partidului. Inginerul D. 10- 1.000.000 lei. Angajamente mo­ ţiei de cărbune în 1905 la 11,5 buie să organizeze schimburi de dresa oamenilor : tru ca lucrările de întreţinerea
lucrări la instalaţia de minereu atito- bilizatoare şi-au hiat şi colecti­ —12,5 milioane tone, adică de experienţă la locul de muncă cil culturilor prăşitoare să se des­
NESCU şi alţii, au arătat că e ne­ vele minelor Vulcan şi Uricani. l, 4—1,6 ori mai mu!! ca în mai dese. _ Lucraţi eu grijă, tovarăşi! făşoare la timp şi să fie de
fondant. Asculfînd prevederile proiec­ cesar să se asigure din timp front 1959, reducerea consumului spe­ Vedeţi că-n urmă mai rămîn bună calitate.
Lipsa de preocupare pentru buruieni; fiţi cu băgare de sca­
tului de Directive ale Congresului al de lucru pentru a nu se irosi zadar­ mă la distanţa plantelor pe ... Am părăsit tarlaua unde
înfăptuirea acestui indice de cific de lemn de mină de la 53 Rezerve însemnate avem şi rînd, aşa cum v-am învăţat. prăşeau harnicii colectivişti din
lll-lea al P.M.R., oamenii au înţeles nic forţa de muncă şi a propus con­ producţie, a făcut însă ca în rn.c. in 1959, Ia ce! mult 35 pentru continua reducere a con­ Mihalţ şt ne-am îndreptat spre
ducerii întreprinderii să ia măsuri o- trimestru! 1 a.c.. cu excepţia mi­ m. c. în 19135 pe mia de tone sumului de lemn de mină. La De aici brigadierul alerga în sfatul popular. Aici l-am intîl-
însă că în viitor, e nevoie de mai mul­ nei Aninoasa, toate exploatările cărbune, extras etc. Acestea sînt Lupeni şi Ia alte exploatări, a- întîmpinarea celor ce lucrau cu nit pe preşedintele gospodăriei,
care ne-a informat precis des­
te eforturi din partea lor, de o muncă perative pentru aprovizionarea cu ma­ miniere să nu se încadreze în sarcini pe deplin realizabile şi batajeîe frontale armate în fier prăsitoare. pre lucrările făcute. Am con­
semnai in carnete următoarele:
mai bine organizată, de folosirea teh­ teriale şi utilaje în vederea realizării norma de cenuşă admisă, plă­ minerii din Valea Jiului. Ie vor dau rezultate bune. Ele vor tre­ _ Mergeţi drept printre rin- „gospodăria agricolă colectivă
duri şi ţineţi prăsitoarele mai a semănat anul acesta 'sfeclă de
nicii avansate pentru scurtarea terme­ mai repede a bateriei de cocs nr. 4 tind din această cauză prepara- duce cu siguranţă la îndeplinire. bui extinse astfel ca prevederile bine în mîini. Aveţi grijă să nu zahăr pe 25 ha., butaşi de sfe­
acoperiţi firele de sfeclă cu clă pe 2 ha., cartofi pe 20 ha...
nelor de execuţie a construcţiilor side­ şi a altor obiective. Dornici să obţină ţiiioî, importante sume de bani Pentru atingerea acestor o- proiectului de Directive să poa­ pâmlnt. Cred c-ar fi bine, to­ cînepă pentru sămînţă. pe 2 ha.
drept penalizări. însumate, pena­ biective măreţe, proiectul de Di­ tă fi înfăptuite cu cinste. Dar. varăşe Goadă, să reglezi prăsi­ şi porumb pe mai mult de 40)
rurgice. Salariaţii din cadrul grupu­ realizări tot mai frumoase, o serie de lizările plătite de exploatările rective ale Congresului al III- în acest sens, posibilităţi largi toarele, aşa fel incit cuţitele să ha., din care 50 ha. cu poruvV'
Petrila. Vulcan. Uricani. Lupeni. lea a! P.M.R., prevede sporirea de a face economii de lemn a- intre mai la suprafaţă, pentru siloz. S-au executat pînă î.i
lui nr. 1 sînt aceia care vor realiza constructori au adus la cunoştinţa co­ Lonea. se ridică la peste productivităţii muncii cu 40 la vem şi prin efectuarea mai chib­ ca să nu arunce pămîntul prin­ ziua de 26 mai două praşile le
1.300.000 iei. sută faţă de 1959, extinderea zuită a armărilor şi prin com­ tre rînduri. sfecla de zahăr, tot atîte-
în anii viitori cele două furnale de lectivului angajamentele lor. Spre e- mecanizării principalelor munci baterea risipei de lemn de mină la cartofi şi cîte o praşilă le
Pentru a lichida această stare în subteran şi la suprafaţă, ex­ care se mai observă Ia unele Din cele discutate cu membrii butaşii de sfeclă şi la cînepă
mare capacitate şi alte agregate side­ xemplu, FRANGISG LASZLO, şeful de lucruri şi pentru traducerea tinderea abatajelor frontale cu locuri de muncă. Trebuie să brigăzii lui Breaz am aflat că S-au evidenţiat toate brigăzile
în viaţă a angajamentelor, con­ armare metaJică, dezvoltarea ca­ luptăm pentru ca lemnul săi a- comunistul Gheorghe Goadă
rurgice care sînt prevăzute să se în­ unei brigăzi de dulgheri, şi-a propus duceri ie tehnico-ădmihistrătive pacităţilor de producţie existen­ jungă la locul de muncă la di­ este unul dintre cei mai price­ din cadrul gospodăriei. Acum
de la fiecare mină. sub îndru­ te etc,. O deosebită aţerjţie,. aepr- mensiunile cele mai apropiate
făptuiască Ia Hunedoara pînă în anul să realizeze economii de 30.000 lei marea organizaţiilor de paţtid. dă proiectul de Directive spori­ de cele necesare, pentru evitarea puţi purtători de atelaje din se prăşeşte de zor la porumb“.
au întocmit planuri de măsuri rii producţiei de cărbune cocsi- oricărei risipe.
1965. fn momentul de faţă, se fac deja prin reducerea consumurilor specifice, tehnico-orgariizatorice cu obiec­ brigadă. Aceasta o ştiu toţi co­ V. PÎTAN

pregătirile necesare pentru fixarea am­ brigada lui N.BORZAN s-a angajat lectiviştii din 'Mihalţ. Tînărul

plasamentului la noile furnale. să execute mai repede lucrările care-i colectivist nu se su.pără însă

— In următorii ani — a spus in­ revin la bateria a IV-a de cocs, in­ cînd Onu Breaz, brigadierul, ii

ginerul GHEORGHE MOLD, şeful gru­ ginerul I. BRAD a arătat că va face

pului de construcţii nr. 1, trebuie o inovaţie care va aduce economii în tive concrete, care aplicate, vor ¦fieabil (ia 6 milioane tone în Desigur, nu putem epuiza

să construim într-un ritm foarte ra­ valoare de 30.000 Iei etc. duce la îndeplinirea şi depăşi­ 1965), reducerii preţului de cost aici tot ceea ce s-ar putea fa­
(cu 21—23 la sută faţă de ce pentru a îmbunătăţi calitatea
pid. Noi vom realiza noile furnale, ba­ In încheiere, tovarăşul G. Covaliov, rea angajamentelor luate.

teria a IV-a de cocs şi alte obiective secretarul comitetului de partid al Cu toate că de la luarea aces­ 1959), precum şi îmbunătăţirii cărbunelui şi a-i scade mereu
tor măsuri n-a trecut prea mult calităţii cărbunelui. In acest preţul de cost. Un studiu atent
care vor duce la sporirea producţiei I.G.S.H., a expus pe scurt principalele timp, realizările au început să scop, proiectul de Directive pre­ a! fiecărui aspect al muncii în

de fontă, cocs etc. Pentru îndeplinirea sarcini care revin comuniştilor şi tu­ se arate. De pildă, în cursul lu­ vede construirea în Valea Jiu­ fiecare exploatare, sector sau a-
nii aprilie, la toate exploatările lui a unei noi preparaţii, în bataj, în lumina proiectului de
sarcinilor care ne revin, e necesar turor muncitorilor din cadrul grupului

să ne ocupăm cu toată răspunderea nr. 1 pentru organizarea temeinică a miniere, cu excepţia minelor Lu­ 1963. cu o capacitate de peste Directive, va scoate la iveală re­ Noul o ra r al cursei aeriene

de extinderea mecanizării, de întări­ muncii în vederea creşterii producti­ peni şi Uricani, calitatea căr­ 3 milioane tone pe an. zerve noi, pe măsura sarcinilor BucureşMti — D e v a — Arad s*i retur

rea disciplinei în muncă şi de reducerea vităţii muncii şi scurtarea termenelor bunelui s-a îmbunătăţit în mod Minerii Văii Jiului au primit măreţe ce Ie avem de înfăptuit. Aeroportul TAROA4 Deva, face cunoscut publicului călă­
simţitor. Astfel, economiile obţi­ cu bucurie aceste prevederi. Ei Lupta noastră trebuie să se în­ tor că începînri cu ziua de i iunie 1980 intră în explotare
consumurilor specifice la lemn şi alte de execuţie a lucrărilor. nute de aceste exploatări nu­ îşi îndreaptă acum eforturile drepte înspre ridicarea tuturor noul orar de vară ai cursei aeriene Bucureşti—Deva şi retur.
mai Ia indicele calitate, se ridi­ spre o muncă tot mai organi­ brigăzilor de mineri Ia nivelul
materiale. Proiectul de Directive ne In cuvintele vorbitorilor s-a con­ că la peste 860.000 Iei. Aceste celor fruntaşe, spre extinderea Totodată, această in?ie se prelungeşte pînă la Arad.
zată şi mai plină de roade. experienţei pozitive, spre dezvol­
cheamă spre noi realizări. Avem po­ cretizat hotărîrea de a munci cu a- economii s-au obţinut în urma tarea mişcării de inovaţii.
efortului sporit depus de mun­ După cum se vede, sarcinile
sibilitate să construim mai repede, dar bnegaţie pentru înfăptuirea proiectului citorii, tehnicienii şi inginerii de sînt măreţe. înfăptuirea lor cere Minerii Văii Jiului privesc cu 17,40 Bucureşti A 8,50
la fiecare sector, în frunte cu încredere noile sarcini trasate 19,05 Deva 7,25
trebuie să valorificăm cu grijă toate de Directive ale celui de-al lll-lea membrii şi candidaţii de partid. eioriuri sporite din partea tutu­ 19,20 Deva 7,10
de partid. Ei sînt hotărîţi să te 20,00 Arad 6~30
rezervele de care dispunem. Congres al P.M.R. şi pentru realiza­ ror minerilor, 0 organizare su­

Rînd pe rînd, au luat cuvîntul a- rea mai repede a noilor construcţii si­

proape 20 de constructori. derurgice din Hunedoara. Cele mai bune rezultate au perioară ' a muncii, folosirea pe înfăptuiască cu cinste 1

— Proiectul de Directive ale celui S. GORJANU ----------- ---------- ssa------------------- Alte informaţii se pot obţine de la Agenţia TAEOM din
Deva, telefon 52 sau de la Aeroport, teiefon inter. 8 .

Forţa colectivului După zece zi­ D m PBOßBAM ÜL B E
le, în sala col­
ţului roşu s-a a- [JjpfjÍB J H q g

dunat din nou

(Urmare din pag. t-a) — Bine mă, nu ţi-e ruşine? întregul schimb. Tovarăşii săi

re capul ? Ia vezi-ţi de treabă, Să te baţi în tren ! Halal tînăr! de muncă nu-1 puteau lăsa sin­ 1 IUNIE 1960 partidului“, emisiune dc cîntece pio­
că acu’ ie altoiesc!“. Apoi, Dacă mai auzim aşa ceva, să gur. Fiecare om ÎI cunoştea pe PROGRAMUL 1 : 6,45 Salut voios niereşti ; 16,50 Gttrs de limba rusă ;
triumîăior, ca după cine ştie ce ştii că ne lipsim de tin e ! i-a Toader, îi ştia puterea de mun­ de pionier; 7,30 Sfatul medicului: I- 17,20 „Peqtru fericirea poporului“ pa­
ispravă, intra în restaurant şi spus maistrul pe un ton aspru. că. Şi-apoi el avea familie, co­ giena alimentară vara ; 8,30 Solişti şi gini literare închinate luptei Partidului
începea să comande. Bani avea pil... In sufletul fiecăruia se cui­ ansambluri dc muzică populară din în anii ilegalităţii ; 19,30 Muzică u-
destui. In scurt timp îl cunoş­ In cele din urmă, ruşinat, bărise un fel de remuşcare la ţări prietene; 10,40 Melodii populare şoară ; 20,45 Din cîntecele ţărănimii
tea toată Hunedoara. Cum făcea Toader s-a angajat să nu mai gîndul că un colectiv ca al lor romîneşti executate la fluier; 11,03 noastre muncitoare; 21,10 Anul o-
cîte o năzbîiie, a doua zi se şi tacă nici o prostie. n-a reuşit să îndrepte un om. Gîntece de pace şi prietenie; 12,15 limpic 1960; 21,20 Estrada melodiilor;
auzea la furnale. Secretarul co­ De aceea se adunase acum în­ Valsuri de concert; 13 05 Goncert de 22,00 Doine şi jocuri populare romî­
mitetului U.T.M., de multe ori Intre timp, Toader a cunos­ tregul schimb. Vroiau să discu­ muzică ‘populară romînească pentru neşti; 22,35 Fragmente din opera
îl dojenea, îl chemau şi vîrstni- cut-o pe Anuţa. S-au căsătorit. te, să vadă dacă nu cumva se oamenii muncii aflaţi Ia odihnă. 14,00 „Tannhäuser“ de W agner; 23,15 Con­
cii şi-l criticau. Toader se an­ După căsătorie, Toader a deve­ poate face ceva, tînărul să fie Mama şi copilul în creaţia de cinic-’ cert de muzică uşoară.
gaja că astfel de lucruri nu se nit om serios, nu se mai ţinea ajutat mai concret, mai de la ce a compozitorilor noştri; 14,42 Mu­
vor mai repeta. îşi dădea sea­ de prostii. Datorită rezultatelor inimă. A fost o discuţie lungă. zică uşoară: 15,10' Muzică populară' BULETINE DE ŞTIRI : 5,00 ; 6,00 ;
bune obţinute în muncă, condu­ Toader, venit şi el de faţă, n-a din diferite regiuni ale ţării; 16,15 7,00: 11,00; 13,00; 15,00; 17,00;
ma că oamenii sînt hotărîţi să-l cerea secţiei a I-a furnale i-a scos nici o vorbă. Pe faţa lui Vorbeşte Moscova!; 17,30 In slujba 19,00; 20,00; 22,00; 23,52 (progra­
ia Ia rost ori de cîte ori gre­ încredinţat postul de şef de e- se putea însă citi că esfe ho­ patriei; 18,40 Formaţii muzicale în­ mul 1) 14,00; 16,00; 18,00; 21,00;
şeşte, vrînd să-l aducă pe calea chipă la încărcare. tărî! să nu mai jignească colec­ fiinţate în anii puterii populare; 19,35 23,00, (programul II).1*
cea’ buna. Dar pentru ca să nu tivul, să fie un om demn ; fiind Muzică de estradă; 21,15 Jurnalul
se ştie ce face, Toader a început Iată însă că în noiembrie, ri­ mişcat de încrederea ce i-o ară­ satelor; 22,30 Album de melodii de ?ÍP fa& cttx& eL& > kia
să umble prin împrejurimile Hu­ nul trecut, Toader a încălcat taseră tovarăşii săi, chiar acum muzică uşoară. ™
nedoarei pe la diferite baluri. disciplina muncii. împreună cu cînd o merita mai puţin...
alţi cîţiva, a băut în timpul ser­ PROGRAMUL I i: 14,30 „Viaţa nouă
viciului. A savîrşit o faptă gra­ a satului“, program de cîntece şi
vă, de neiertat. jocuri; 15,00 Din viaţa de concert a
capitalei; 16,15 „Mulţumim din inimă
Realizările de pînă acum în industria constructoare de ma­ Intr-o seară, împreună cu alţi Secretarul U.T.M. a convocat ’jT’l e atunci au trecut aproape 1 IUNIE 1960
şini şi a prelucrării metalelor, care stă la Dasa înzestrării tineri, s-a dus la un bal la Min­ o adunare generală, la care a luat şapte luni. Toader Mihai m $L7$h
teltnice a tuturor ramurilor economiei naţionale, sînt mari şi tia'. Au petrecut acolo toată parte şi secretarul organizaţiei DEVA : Micuţa ; Prietenul
cu ele se mîndreşte întreg poporul nostru. Anul acesta, in­ noaptea. La întoarcere, în tren, de partid. Se pusese problema lupta din răsputeri să fie demn PENTRU 24 ORE regăsit; ALBA IULIA : Mize­
dustria constructoare de maşini produce de peste 2 ori mai s-au luat la bătaie. Furnalişti- excluderii lui Toader din U.T.M., de încrederea acordată. Toate rabilii ; Urmaşii lui K ao;
mult decît in 1955; nivelul prevăzut pentru anul 1960 fiind lor, care aflaseră totul, le era a desfacerii contractului de apucăturile sale nesănătoase au Vremea nestabilă cu cerul schim­ BRAD: N-a fost în zadar; I-
atins încă în 1959. necaz că un ortac de-al lor le muncă... rămas d*e domeniul trecutului. bător, mai mult noros. Vor mai cădea L IA : Moartea în şa; HA­
face faimă proastă. S-au în­ Iar în producţie lucrează cu ploi locale. Vînt potrivit din sectorul ŢEG: Contrabandiştii; HUNE­
Proiectul de Directive ale Congresului partidului prevede furiat. L-au mai lăsat cîteva zile — Se zici, ai făcut bine? l-a mult mai bine. La cele jDeste DOARA: Ea te iubeşte; O-
în continuare o creştere simţitoare a producţiei în această ra­ să vadă în ce ape se scaldă, întrebat secretarul de partid. Eu 9.500 tone fontă dale peste plan nord şi nord-est. Temperatura variabi­ RAŞTIE: Casa liniştită; Mi­
mură a industriei. Astfel, faţă de 1959, în 1965, producţia in­ apoi l-au luat „la întrebări“. n-o să-mi spun deocamdată pă­ de secţia I-a furnale, de la în­ reasa răpită; PETROŞANI: Pc
dustriei mijloacelor de producţiei va creşte de circa 2,2 ori. rerea, vreau să o ascult pe a ceputul anului şi pînă în ziua lă, ziua va li cuprinsă între 19 şi jos spre r a i; Enrico Cnruso :
— Ce-aveţi cu mine? Poate tovarăşilor tăi... de 25 mai a.c., şi-a adus şi el 25 grade, iar noaptea între 8 şi 13 SEBEŞ : Ultima aventură a lut
spune cineva că tiu-mi fac dato­ contribuţia. Don Juan; SIMERIA Jucătoa-
ria ? De ce vă băgaţi în viaţa Au luat cuvîntul atunci mulţi grade. rea de baschet; LONEA : Pe
tineri. După terminarea şedinţei, Şi atunci cînd este întrebat ţărmuri îndepărtate; TEIUŞ :
mea „particulară“. Sînt tînăr şi Toader parcă ieşise dintr-o baie. cine anume l-a determinat să PENTRU URMĂTOARELE Sabie şi zar; ZLATNA : încân­
Poate mai mult ca oricînd în­ 3 ZILE tarea comorii; APOLDUL DE
am dreptul să mă distrez — se ţelesese gravitatea faptului să­ devină un om adevărat, Toader SUS: Ei s-au jertfit pentru pa­
apăra Toader. vârşit. A'lai rău pentru el era în­ Mihai răspunde răsp icat: Vremea în curs de încălzire. trie.
să faptul că utemiştii hotărî-
Oamenii l-au lăsat să vor- — Colectivul de la furnale,

bească, apoi au început ei. seră excluderea din rîndurile lor. camenii...