Page 11 - 1960-05

Nr. 1667
A N C H E T A N OA S T R A :
Cu cinci zile mai devreme
'Deva, oraşul care pînă mai
acum cîţiva ani îşi ducea o
viaţă monotonă, întinereşte pe
zi ce trece. Aproape în fiecare
stradă s-a făcut sau se face
ceva nou. Se înalţă blocuri, se
asfaltează şi canalizează străzi
etc. Pe scliele, oameni harnici
— constructorii de la T.R.C.H.
— înalţă noi blocuri, le dau
o faţadă plăcută care întine­
reşte oraşul.
La mai toate construcţiile, lo­
zinci mobilizatoare exprimă lio-
tărîrea constructorilor de a
munck mai mult. mai repede
şi mai bine. Şi munca fiecă­
ruia este încununată de suc­
ces. Iii ziua de 26 martie a.c.
constructorii şantierului nr. 1
Deva au îndeplinit — cu cinci
zile mai devreme — planul de
producţie pe primul trimestru.
Cum s-a obţinut acest suc­
ces. care au fost factorii care
au condus la aceasta ? La a-
ceste întrebări am solicitat să
ne răspundă tov. ing. Graţian
Serbau, şeful şantierului nr. 1
Deva.
ÎNiREBARE: Care sînt mă­
surile febnico-organizatorice lua­
te de conducerea şantierului
pentru asigurarea îndeplinirii
sarcinilor de plan?
RĂSPUNS : La sfîrşitul anu­
lui 1959, am avut o ’ rămînere
în urmă Ia sarcina de plan, iar
la preţul de cost o pierdere des­
tul de însemnată. De aceea
am hotărît ca în anul 1960 să
lichidăm cu deficienţele de pî­
nă acum. In mod deosebit ne-am
îndreptat atenţia înspre organi­
zarea muncii. Am început cu
organizarea formaţiilor de lucru,
alcătuind echipe cît mal stabile.
Aceasta ne-a permis să trecem
la lucrul cu norme compuse. De
asemenea, încă de la începutul
anului am căutat ca fiecare mai­
stru şi tehnician să-şi cunoască
săptămînal sarcinile de plan
aiît valoric cit şi fizic. La fieca­
re sfîrşit de iyăpţămînă, odată
cu analizarea realizărilor ante­
rioare. se lansează şi noile sar­
cini.
Au fost luate si alte măsuri.
De pildă, s-a trecut în ultimul
timp Ia organizarea lucrului pe
brigăzi în acord global. O serie
de echipe ca cele care lucrea­
ză la blocurile de locuinţe ale
C.S.R. şi Trustului minier, pe
bază de acord global, obţin in­
dici superiori de depăşire a sar­
cinilor de plan. La lucrările de
beton — pentru fundaţii şi plan-
şee — s-a organizat lucrul în
două schimburi.
In scopul ridicării calificării
muncitorilor. în cadrul şantieru­
lui a test organizat un curs de
minim tehnic la care participă
constructori de toate profesiile.
Aici, ingineri şi tehnicieni pre­
dau lecţii teoretice cu demon­
straţii practice care îmbogăţesc
re®:
Din experienţa G .A .S . Orâştie
în creşterea porcinelor
(Urmare din pag. l-a)
iernii scroafele se ţin în boxe,
scoţînclu-le la plimbare cîte
o oră pe zi, iar cinci e ger cîte
o jum ătate de oră. Raţia se
administrează la ore cît mai
exacte. In gospodăria noastră,
raţia se administrează anima­
lelor in trei tainuri —
dimineaţa, Ia prînz şi sea­
ra. Ora fixă de adminis­
trare a hranei trebuie să se
respecte deoarece întîrzierea
face ca animalul să devină a-
gitat, nervos, iar pe de altă
parte asimilarea hranei nu se
face complect.
Asistenţa veterinară este ab­
solut necesară la toate fer­
mele de animale. La noi ea
este asigurată de trei medici
veterinari. Pentru combaterea
bolilor, animalele se vaccinea­
ză contra pestei şi rujetului.
Noi acordăm atenţie deosebi­
tă brănirii purceilor atît în pe­
rioada de lactaţie, cit şi după
înţărcare. In timpul lactaţiei
purceii sînt hrăniţi în boxa lor
de hrănire, separaţi de scroa­
fe. Incepind din a 7-a zi de la
naştere ei primesc ca hrana,
cantităţi mici de furaje sub
formă de grăunţe prăjite şi
lapte smîntînit. Raţia de con­
centrate la purceii sugari creş­
te de la 25 la 500 gr. la în­
ţărcare, iar raţia de lapte
smîntînit de la 50 gr. la în­
ceput, la 500 gr. la înţărcare
Pentru compîectarea fierului şi
cuprului care lipsesc din lap­
tele scroafei se face o soluţie
compusă din 5 gr. de sulfat de
fier si 2 gr. sulfat de cupru,
Convorbire cu tovarăşul
ing. GRAŢIAN ŞERBAN
şeful şantierului nr. 1 Deva
al T.R.C.H.
cunoştinţele constructorilor, îi a-
jută să obţină indici superiori
de realizarea sarcinilor de plan.
Tot în vederea îndeplinirii
ritmice a sarcinilor de plan au
fost luate şi continuă să se ia
o serie de măsuri legate de me­
canizarea lucrărilor care cer un
volum mare de muncă. Astfel, la
transportul betoanelor pe verti­
cală s-a folosit o cutie special
amenajată,- montată pe bob, în-
locuindu-se roaba. De aseme­
nea', Ia mai toate locurile de
muncă, pentru transportul' pe
verticală s-au folosit boburile. proces verbal.
Dar unul din principalii fac­
tori care au dus la realizarea
planului înainte de termen a
fost munca însufleţită a con­
structorilor. In cadrul întrecerii
socialiste, colectivul de munci­
tori, tehnicieni şi ingineri, a lan­ comuniştii au analizat cu mult
sat o chemare fa înîreeerea so­
cialistă către toate şantierele cu s-a desfăşurat munca pe ..şantier.
angajamente concrete privind Totodată, s-au luat măsuri co­
depăşirea pianului şi reducerea
preţului de cost.
Toate acestea au dus Ia de­
păşirea sarcinii de plan cu 7,5
la sută (1 Ia sută angajamen­
tul), Ia creşterea productivităţîi
muncii cu 3,9 la sută, (1,03 la
sută angajamentul) şi !a darea să realizeze economii. Printre
în folosinţă a 61 de apartamen­ aceştia se numără comuniştii
te în loc de 57 cît prevedea pla­ loan Moţa şi Kerteş Petru, mai­
nul. ştrii Nicoiae Covaci, şef de echi­
ÎNTREBARE : Cum s-a rea­ pă de zugravi-vopsitori, Vasiie
lizat sarcina de reducere a cre­ Aramă şi Gheorghe Străuţ, şefi
ţului de cost al construcţiilor ? de echipe de instalatori, loan
RĂSPUNS: De la bun înce­
put trebuie să arăt că acest o-
biectiv a! planului a fost me­
reu în centrul atenţiei noastre.
Şi rezultatele sînt îmbucură­
toare. După antecalc-ule, în afa­
ră de realizarea sarcinii de re­ pentru a da construcţii ieftine,
ducere a preţului' de cost cu de calitate si într-un timp scurt.
1,52 la sută, noi am realizat în
plus economii de 32.000 lei, cu
21.000 iei mai mult faţă de an­
gajamentul luat în ' întrecerea
socialistă.
Pentru realizarea de economii
la preţul de cost. ne-am îndrep­
tat atenţia în primul rînd spre
lichidarea risipei de materiale
pe şantier. In mare parte acest
lucru a fost lichidat. Accent
deosebit s-a pus şi pe introdu­
cerea de soluţii economicoase.
Astfel s-a trecut Ia înlocuirea j
seîndurii la duşumelele pentru
parchet cu beton de rumeguş,
ceea ce a condus la o econo­
mie de circa 10 lei pe m.p. de
parchet. De asemenea, prin fo­
losirea la turnarea planşeelor a
panourilor decofrabile de 8 ori,
în loc de 6 ori, şi prin folosi­
rea la menţinerea acestora de
popi metalici în loc de popi de
lemn, s-'au realizat mari econo­
mii de material lemnos. Econo­
dizolvată într-un litru de apă.
Soluţia se amestecă cu con­
centrate şi se administrează
purceilor. Incepind1 din ziua
a 6-a de la naştere, cu solu­
ţia de sulfat de cupru şi fier,
se vor umecta sfîrcurile scroa­
fei.
Hrănind scroafele pe bază
de raţii întocmite corespunză­
tor cu greutatea şi prolificita­
tea lor, noi am reuşit să ob­
ţinem produşi sănătoşi. Din
aceştia am livrat gospodării­
lor agricole colective, sfaturi­
lor populare şi gospodăriilor
de stat 1.640 vieri şi scrofiţe
pentru reproducţie. In momen­
tul de faţă la noi se lucrea­
ză Ia încrucişarea porcului
Landrace şi Marele-Alb pen­
tru a se obţine un soi cu ca­
lităţi superioare.
In sectorul zootehnic al gos­
podăriei noastre munca îngri­
jitorilor este mult uşurată, da­
torită mecanizării lucrărilor.
Pentru a cunoaşte calitatea
produşilor rezultaţi noi ţinem
o evidenţă strictă în sectorul
porcin. Evidenţa zootehnică ne
ajută să cunoaştem sporul de
greutate realizat de animale
în decursul unei luni şi să ne
dăm seama în ce măsură fura­
jele administrate au fost efi­
cace.
Muncind în acest fel, noi
am obţinut rezultate frumoa­
se în domeniul creşterii por­
cilor. De aceea, îndemnăm pe
colectivişti să însuşească lu­
crurile bune din experienţa
noastră şi să le aplice în prac­
tică.
mii importante am realizat şi
prin înlocuirea Ia lucrările de
tencuieli, de la unele blocuri, a
schelăriei de lemn cu schelărie
metalică demontabilă.
Dacă la o serie de materiale
s-au obţinut economii, aceasta
s-a datorat şi introducerii fişei
limite de materiale. In felul a-
cesta la fiecare punct de lucru
s-a urmărit operativ consumul
de materiale evitîndu-se astfel
risipa şi consumurile exagerate.
Şi în ce priveşte îmbunătăţi­
rea calităţii lucrărilor s-au ob­
ţinut succese. In primul rînd s-a
întărit răspunderea echipelor de
constructori. 'Astfel, la fiecare
echipă se face recepţia lucrării,
iar predarea frontului de lucru
altei echipe se face pe bază de
Trebuie să amintim aici şi a-
portul deosebit de important dat
de organizaţia de partid în în­
deplinirea şi depăşirea sarcini­
lor de plan. In fiecare lună,' în
adunarea organizaţiei de partid,
simţ de răspundere felul cum
respunzătoare, care au dus la
impulsionarea muncii. înşişi
membrii şi candidaţii de par­
tid au fost aceia care, prin e-
xemplul personal, au îndemnat
pe ceilalţi constructori să mun­
cească mai’ bine, mai repede şi
Roşitoru, şef de echipă de zidari
şi alţii.
Desigur că încă nu s-a făcut
totul. De aceea hotărîrea noa­
stră este ca în acest al doilea
trimestru, să muncim mai bine
-I®;
FLORI DE MAI,
------ —fse,—— l_
Posibilităţile să devină
realităţi!
(Urmare 'din pag. f-a)
— Deşi s-ar părea că am mun­
cit mult pentru obţinerea de eco­
nomii, n-am făcut îndeajuns şi
rezultatele ne arată acest lucru.
Timpul însă nu-i trecut. Realiză­
rile din luna martie ne-au arătat
că putem mai mult. Prin urmare,
ne vom ţine de cuvînt.
Cornel Gherghel, şeful secţiei
cocsificare :
— Am avut de trecut peste
multe greutăţi, fapt ca-re explică ţevile suitoare, ţevi de încărcare
în parte rezultatele slabe obţi­
nute. Gu toate acestea puteam
face mai mult. Dovada în acest
sens o constituie realizările din
luna martie şi... realizările din
lunile care urmează.
... şl cu unii muncitori
M-am adresat şi oîtorva munci­
tori, rugîndu-i să-şi spună pă­
rerea în legătură cu rezervele ce
mai există în vederea obţinerii
de economii. Iată părerea lo r:
Liviu Avram, şef de echipă la
exploatarea bateriilor:
— Pot fi încă reduse sparge­
DRUMUL SOCIALISMULUI
Acţiuni
*
ale tineretului
Sute de ore muncă
voluntară
Tinerii din comuna
Miercurea, au participat
In ultima vreme la o se­
rie de acţiuni cu caracter
patriotic, totalizînă sute
de ore de muncă volun­
tară. Intre aceste acţiuni
se numără dezgroparea şi
plantarea a 3.000 puieţi
de arbori la Poiana, pe
terenuri degradate, săpa­
rea unui canal în sat şi
curăţirea a 80 ha. păşune
de spini, pietre etc.
Fruntaşi în aceste ac­
ţiuni patriotice - sînt ute-
mişti ca Rusu Victoria,
Lov Kurtin, Felmeth Si-
mion,' Ghibolar Elisabeta,
Roth Mihai şi alţii,
667 noi purtători
ai insignei „Prieten
al cărţii“
Pînă în prezent, în Va­
lea Jiului 1.600 tineri sînt
înscrişi în cadrul con­
cursului permanent pen­
tru citirea literaturii „Iu­
biţi cartea“, în vederea
obţinerii brevetului şi in­
signei „Prieten al cărţii“.
Pînă la 1 'Mai, 667 noi
tineri din Petrila, Lonea,
Aninoasa şi Lupeni au de­
venit purtători ai insig­
nei „Prieten al cărţii“, ci­
tind cărţile înscrise în
listele concursului.
Rumărul celor ce au ob­
ţinut această insignă pi­
uă în prezent în raionul
Petroşani este cu 36 mai
mare decît în tot anul
trecut, ceea ce demon­
strează o creştere subs­
tanţială a interesului or­
ganizaţiilor U.T.M. şi a
conducerilor bibliotecilor
sindicale, pentru atrage­
rea tineretului la citirea
literaturii.
rile de piloţi. Prin aceasta, se
obţin însemnate economii de căr­
bune şi gaz de cocs şi sporeşte
producţia. De asemenea, se poate
economisi încă multă energie
electrică prin folosirea raţională
a motoarelor electrice şi elimi­
narea manevrelor inutile ale ma­
şinilor de şarjare, locomotivelor
electrice etc.
Mircea Breaz, încălzitor ş e f:
— Se pot obţine economii la
materiale de întreţinere a armă­
turii (razne cu care se curăţă
etc.), mai pot fi încă reduse
pierderile de gaz de cocs. In
orice caz, angajamentul îl vom
realiza !
ir
’Aşa dar, ultima impresie nu
coincide cu prima. La cooserie
încă nu s-a făcut totul pentru
realizarea angajamentului la
economii. Posibilităţi există şi
dacă ele vor fi folosite, rezultate­ liste ţaţă de muncă.
le vor îi altele. După cum se
vede, oamenii sînt hotărîţi să-şi
respecte cuvîntul.
La încheierea anului şcolar
F lecare elev cii friante»
sus!
Voi ce aveţi de gînd
să faceţi?
La Şcoala medie „Dr. Petru
Groza“ din Deva sînt mulţi e-
levi care, străduindu-se de la în­
ceputul anului şcolar, au acu­
mulat cunoştinţe temeinice, au
promovat cu succes atît primul
trimestru al anului, cît şi cel
de-al doilea.
Elevi ca Rodica Toos din cla­
sa a Vl-a A, Sonia Bîrţan, Vio­
rica Rotea din clasa a Vl-a B,
Viorica Petre din clasa a VUI-a
A, Voichiţa Nistor, Eugenia Ia-
cob din clasa VIII-a.B, Liliana
Ionescu din clasa IX-a B, Mir­
cea Crişan, Doina Toma din
cia-sa X-a, Florentina Morăre-
scu, Nicoiae Stoian şi alţii din
clasa Xl-a fac cinste claselor
lor atît prin comportare şi dis­
ciplină, cît mai ales prin atitu­
dinea lor faţă de învăţătură.
La încheierea anului şcolar,
cu siguranţă că mulţi dintre e-
levii Şcolii medii „Dr. Petru
Groza“, vor putea să răspundă
îndemnului colegilor lor de la
Şcoala de 7 ani din Hunedoara,
de a sta cu fruntea sus.
Pe lîngă aceşti elevi, în cla­
sele de mai sus există însă şi
unii care, uitînd că rostul lor
în şcoală este de a învăţa, lasă
învăţătura pe ultimul plan. Elevi
ca Iulia Buiar, loan Florea din
clasa a Vl-a A, Elena Petrescu,
Lilia Sloichi din clasa a Vl-a
B, Elisabeta Kiss, Păsculescu
Rodica, Remus Morar din clasa
a VUI-a A, Elisabeta Leiner,
Cîncl se confunda biblioteca raionala
cu cea personală
Prin grija partidului şi guver­
nului nostru, cartea a devenit
astăzi un bun al tuturor. Oa­
menii muncii se bucură din plin
de tezaurul acesta nepreţuit, ca­
re este cartea. De aceea, ei ma­
nifestă grijă şi respect faţă de
bibliotecă, faţă de carte.
Din păcate sînt încă cetăţeni
care nu ţin cont că o carte lua­
tă de Ia bibliotecă trebuie în­
grijită şi restituită la timp, fără
a fi pătată sau ruptă.
Dacă a restitui cărţile la bi­
bliotecă cu mare întîrziere şi
deteriorate, este un act condam­
nabil, cu atît mai condamnabil
sînt acei care „uită“ să resti­
tuie bibliotecii cărţile împrumu­
tate, îribogăţindu-şl biblioteca
personală din avutul spiritual
obştesc. Sa-i pomenim alături
de cei care sustrag bunuri ma­
teriale din avutul obştesc ?
Unii cititori ai bibliotecii ra ­ mobilului“ ? Credem că Ia mij­
ionale din Haţeg, în mod voit
sau nevoii, au privat de un bun
cum este cartea, pe mulţi cetă­
ţeni ai oraşului şi raionului.
Astfel, „lîiada“ şi „Ivanhoe“
stau din anul 1958 la ioan Bo-
jin din satul Ostrov, volumul
IV al operelor lui Sadoveanu
stau din 1956 la Icviţoni Ma-
ria din satul Hobiţa. „Dragos­
tea“ pentru cărţi şi-au manifes­
tat-o şi Dumbravă Maria clin
satul Ostrov, care din 1958 a
CARNET CULTURAL
Noul comitet
de club
Nu de mult, la uzina „Vic­
toria“ din Călan a avut Ioc şe­
dinţa de alegere a noului co­
mitet de club.
Din darea de seamă prezen­
tată de tovarăşul Deac Alexan­
dru, preşedintele comitetului de
club, a reieşit că în munca cul-
tural-artistică, la Călan s-au ob­
ţinut însemnate realizări. în­
treaga activitate culturală — a
subliniat vorbitorul — a fost a-
xată pe problemele producţiei,
adueîndu-şi astfel aportul în
creşterea producţiei şi producti­
vităţii muncii, în reducerea pre­
ţului de cost, la antrenarea mun­
citorilor în întrecerea socialistă,
iar prin munca de educare a
contribuit simţitor la întărirea
disciplinei în cîmpuî muncii, la
dezvoltarea noii atitudini socia­
In discuţiile ce au urmat,
muncitorii au tăcut preţioase
propuneri de îmbunătăţire a
muncii cultural-artistice şi edu­
cative.
GHEORGHE SPER10SU
corespondent
Aneta' Rusu, Eugenia Iosif, Vio­
rica Avram, Aurora Boancă,
Dorica Moga din clasa a IX-a
B, Lia Munteanu, Rada Nico­
la, Elena Ostap, Marcel Toth
din clasa a X-a, au rămas mult
în urma colegilor lor, plinind
în lumină nefavorabilă atît cla­
sele din care fac parte, cît şi
şcoala care nu odată a fost
fruntaşă pe oraş.
Situaţia în care vă complă­
ceţi, elevi râmaşi în urmă la în­
văţătură, n-ar trebui să vă fie
indiferentă. Statul nostru demo­
crat-popular v-a creat condiţii
de învăţătură cum părinţii voş­
tri n-au avut altădată. Voi pu­
teţi astăzi să vă îndepliniţi cele
rnai îndrăzneţe visuri, cu con­
diţia să răspundeţi prin muncă,
prin muncă asiduă, grijii par­
tidului şi guvernului nostru.
Gum aşteptaţi încheierea anu­
lui şcolar Eugenia Iosif, Viori­
ca Avram, Lia Munteanu ? Oare
puteţi voi, şi ceilalţi ca voi, să
staţi cu fruntea sus la încheie­
rea anului şcolar ? Aşa cum aţi
învăţat pînă acum, cu siguranţă
că nu. Dar timpul încă nu-i
pierdut. Folosiţi-1 din plin. To­
varăşii profesori şi diriguiţi vă
stau la dispoziţie cu ore de con­
sultaţii, colegii voştri, care s-au
străduit în decursul anului, vă
vor ajuta. Rămîne doar ca să
înţelegeţi că succesul vostru la
încheierea anului şcolar depin­
de în primul rînd de felul cum
învăţaţi, de felul cum şfiţi să
folosiţi timpul.
" .. ......
îndrăgit „Insula misterioasă“ şi
„Karaganda“, făcînd misterioa­
să povestea restituirii lor. Dan-
ciu Cornel din Demsuş a oprit
de multă vreme „Hiperboloidul
inginerului Garin“, iar Rodea-
nu Maria, din Baru Atare, păs­
trează doar pentru ea „Prima
dragoste“.
Cum ar putea să justifice unii
cititori care locuiesc foarte a-
proape de Haţeg faptul că au
tărăgănat restituirea cărţilor Ia
bibliotecă ani de zile ? Să-i luăm
de exemplu pe cîţiva locuitori
din Sîniămăria-Orlea. Nu ar fi
putut oare Oneasă Leontina să
restituie cartea „Cauza noastră“
pe care a împrumutat-o încă în
anul 1956 ? Vasiu Viorel nu a
reuşit oare să citească „Ope­
rele“ iui Creangă în decurs de
4 ani ? Dar şoferul Balica
Gheorghe, va putea motiva că
nu a găsit un mijloc de locomo­
ţie care să-l ducă pînă la Haţeg
pentru a restitui „Practica auto­
loc este vorba de o condamna­
bilă neglijenţă şi lipsă de res­
pect faţă de proprietatea ob­
ştească, aşa cum o manifestă şi
tovarăşul Zepa Moi se, domici­
liat în Haţeg, care nu a resti­
tuit cartea „Prizonierii din Mu-
rano“, împrumutată cu patru
ani în urmă.
Asemenea exemple se mai gă­
6 PSSSIP.B. iS_fi_S_™S«i?_!___ .
6 MAI 1960
DEVA 7 inimă de m am ă;
HUNEDOARA: Voci în insulă;
PETROŞANI: La răscruce de
drum uri; Ani de zbucium ;
SEBEŞ : Telegrame ; ALBA IU­
LIA : In căutarea comorii; Ani
de n eu ita t; SIMBRIA : Pe ţăr­
muri îndepărtate ; OBAŞTIE :
Dragostea nu se cum pără; Pa­
sărea fu rtu n ii; HAŢEG : Casa
părintească; BRAD: Ceasul s-a
oprit la miezul no p ţii; LONEA:
Cîntăreţul mexican ; TEIUŞ :
Viaţa e în rnîinile ta le ; ZLAT-
N A: O întîmplare extraordina­
ră ; IL IA : Secretul cifru-
lu i; APOLDUL DE SUS:
Avalanşa ; CĂLAN : Dragoste
pe note.
m m k mrs&mmk
PENTRU 24 ORE
Vreme în curs de uşoară încălzire
cu cerul schimbător, mai mult noros.
Ploi slabe. Temperatura în creştere,
ziua între 16 şi 20 grade iar noaptea
între 2 şi 6 grade. Vînt potrivit cu
intensificări temporare din sectorul
sud-est cu rotire spre vest.
PENTRU URMĂTOARELE
3 ZILE
Vremea continuă să se încălzească
treptat.
Pag. 3
Speculant
Individul Nicoiae Munteanu
din oraşul Haţeg s-a îndeletni­
cit mult timp cu specula. Dis-
punînă de o oarecare sumă de
bani el cumpăra de prin co­
munele din împrejurimi un nu­
măr mare de porci pe care a-
poi ii vindea la un preţ mult
mal ridicat. Afacerea i-a mers
pînă intr-o zi cină organele ds
miliţie l-au prins asupra fap­
tului.
Cercetările au scos la iveală
că procedlnd astfel, individul
Nicoiae Munteanu a reuşit în
timp de numai o lună, să acu­
muleze o mare sumă de bani.
Trimis in faţa instanţei jude­
cătoreşti, individul Nicoiae
Munteanu a fost condamnat,
pentru delictul de speculă, la
2 avi închisoare corecţională.
Furt din avutul obştesc
Individul Dumitru Ciurar vi­
zita aproape toate cooperati­
vele de consum din raionul
Haţeg. Şi din nici o coopera-1
tivă nu ieşea cu mina goală.
Avea omul o predilecţie In a-i
ţine de vorbă pe gestionari şi
a-i văduvi pe aceştia 'de anu­
mite mărfuri fără a achita
contravaloarea lor. El a fost
prins în timp ce-şi însuşea
anumite mărfuri de la coope­
rativa din comuna Rîu de
Mori. Pentru fapta sa, califica­
tă furt din avutul obştesc, Du­
mitru Ciurar a fost condam­
nat la 3 luni închisoare corec­
ţională.
sesc în persoana „cititorilor“
Savu Iustin, Savu Voichiţa şi
Martin Paulina din Subcetate,
Nopcea Anton din Silvaş, Les­
eu Nistor şi Raczek Alexandru,
actualmente domiciliaţi în Pe­
troşani, Kun Bela din Sîrr.tă-
măria-Orlea, Magheru Vasiie
din Cîrneşti, Vlădoianu Corne!
din Petros, Lazăr Dănilă din
Baru Mare şi alţii. Ei trebuie
să se gîndească la faptul că
împiedică buna desfăşurare a
muncii bibliotecii şi lipsesc ma­
sa de cititori de unele cărţi pe
care statul nostru fe-a pus la
dispoziţia tuturor.
Bm p m m m u L b e
6 MAI 1960
PROGRAMUL 1 : 5,40 Sfatul
m edicului: Nevroza respirato­
rie ; 6,45 Salut voios de pio­
nier ; 7,15 „In Bucureştiul iu­
bit“ — program de cîntece;
8,00 Din presa de a stă z i; 9,00
Muzică u şo a ră ; 10,30 Traista
cu poveşti „Vecinii mei“ ver­
suri de Florin M ugur; 11,03
Teatru la m icrofon: „Cyrano
de Bergerae“, adaptare radio­
fonică după piesa lui Edmond
Rostand ; 13,05 Din folclorul
popoarelor; 14,30 „Marea“ —
program de muzică u şo ară;
16.15 Vorbeşte Moscova!; 17,25
Muzică distractivă; 18,05 Pă­
cală şi rudele Iui — eroi din
folclorul popoarelor; 19,05
„Salutul cravatelor roşii“ —
emisiune de cîntece pionie­
reşti : 20,20 Noapte bună, co­
pii ; 20,30 Jurnalul satelo r;
21.15 Ii mulţumesc partidului;
22.30 „Anul Chopin-1960“ —
înregistrări din concertul lau­
reaţilor celui de-al Vl-lea con­
curs internaţional Fred!eric
Chopin.
PROGRAMUL II: 14,07 Gintă
Alexandra Iacovenco şi Raşid
Beibutov; 15,30 Melodii, me­
lodii ; 16,50 Curs de limba ru ­
să ; 17,50 Cronica economică :
Organizarea muncii în întovă­
răşirile agricole; 19,00 Actuali­
tatea în ţările socialiste; 19,50
„Oamenii şi plaiurile patriei
în opera' lui 'George Enescu“ —
montaj m uzical-literar; 21,15
Orchestre şi ansambluri de
muzică populară din ţări prie­
tene ; 21,45 Album a rtistic ;
22.30 Moment poetic: Tudor
Arghezi; 22,35 Muzică popu­
lară rom lnească; 23,15 „In
ceasuri tîrzii“ — concert de
muzică uşoară'.
BULETINE DE ŞTIRI: 5,00;
6.00, 7,00, 11,00, ’13,00, 15,00
17.00, 19,00, 20,00, 22,00, 23,52
(programul I) 14.00; 16,00;
18.00, 21,00, 23.00 (programul
mul II).
j