Page 12 - 1960-05
P. 12
Paff. 4 :DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 1667
xjtJtirwele sim . •jüdUmeie sioL ¦ alini Decernarea premiilor internationale Lenin
^ ft O yi/w T-.i'j. >... „Pentru întărirea păcii Intre popoare“
n
MOSCOVA (Agerpres). — scriitor şi activist pe târim ob
TASS anunţă: Comitetul pen ştesc din Uniunea Sovietică, a
tru premiile internaţionale Le- cărui activitate contribuie la
nin a decernat premii interna extinderea contactelor şi cola
ţionale Lenin „Pentru întărirea borării cu diferite mişcări şi
păcii Intre popoare“ pe anul organizaţii internaţionale şi
1959 urcătoarelor persoane naţionale care se pronunţă In
ieiegaţia de partid şi guvernamentală Opinia publică din Franţa Expoziţia internaţională pentru meritele lor deosebite favoarea păcii.
aşteaptă cu viu interes în lupta pentru menţinerea şi Iul Rais Şerif — fruntaş al
cehoslovacă a părăsit Moscova conferinţa la nivel înalt pentru pace întărirea păcii:
vieţii publice din Republica I-
MOSCOVA 4 (Agerpres). — Cehoslovaciei. „Vom întări şi pe PARIS (Agerpres). — Opi- avea loc între 7 şi 8 mal, un 1MOSCOVA 4 (Agerpres). — doctorului Sukarno — frun rak, a cărui viaţă este indiso
viitor această prietenie, priete riia publică mondială aşteaptă apel în care cere opiniei publi- TASS anunţă: Pictori din 20 taş al vieţii publice şl om 'de lubil legată ds lupta poporu
TASS an u n ţă: La 4 mai a pă^ nia dintre partidele noastre, u- de ţâri ale Europei, Asiei şt A- stat din Republica Indonezia, u- lui irakian împotriva colonia
răslt Moscova delegaţia de par nitatea şi coeziunea tuturor ţă cu un viu interes conferinţa la ce să-şi expună punctul de ve- mericii participă la Expoziţia nul dintre cei mai remarcabili lismului, pentru întărirea pă
tid şi guvernamentală ceho rilor lagărului socialist“. nivel înalt al celor patru mari dere în legătură cu problemele internaţională pentru pace ca conducători ai Asiei libere, ca cii şi prieteniei între popoare.
slovacă fri îrunte cu Anton in puteri care-şi începe lucrările la care vor trebui să fie discutate re se va deschide la Moscova re duce in mod activ o poli
Novotny, care a vizitat Mosco A. Novotny a subliniat că po 16 mai la Paris. de conducătorii celor patru mari în ziua începerii lucrărilor tică externă independentă, a- Şedinţa Comitetului pentru
va în legătură cu organizarea porul cehoslovac va păşi tot Conferinţei de la. Paris a şe vînă drept scop întărirea pă premiile internaţionale Lenin
expoziţiei „Cehoslovacia în anul deauna cot la cot cu popoarele Ga şi în celelalte ţări ale lu- puteri, filor marilor puteri. cii în întreaga lume. a avut loc la 21 aprilie şi a
Uniunii Sovietice, ale tuturor ţă fost prezidată de academicia
1960“. rilor lagărului socialist şi va mii, în rîndui opiniei publice Râspunzînd acestor întrebări, La expoziţia de la Moscova lut Cyrus Eaton — fruntaş nul Dmitrî skobelţin.
Cu acest prilej, pe aeropor lupta pentru victoria păcii în din Franţa au loc în momentul un grup de 15 muncitori de la vor prezenta opere de pictură, al vieţii publice din S.U.A., a
de faţă vii dezbateri în legătură căile ferafe din Lyon au decla- sculptură şi grafică consacra cărui activitate constituie un Hotârîrea cu privire la de
tul Vnukovo a avut loc un mi întreaga lume. te luptei pentru pace pictorii exemplu de slujire cu curaj a cernarea premiilor a fost sem
ting la care au luat cuvîntul La ora 14,13 (ora Moscovei), cu problemele care vor trebui r a t : din S.U.A., Franţa, Italia, Me ideii nobile a coexistenţei paş nată de Dmitri Skobelţin, de
N. S. Hruşciov şi A. Novotny. xic, Vietnam, Cehoslovacia, Po nice înţpe popoare. vicepreşedinţii Comitetului —
avionul „IL-18“ s-a ridicat în să stea în atenţia conducători- . „Noi subliniem în faţa celor lonia, Rominia, Uniunea Sovie Go Mo-jo şi Louis Aragon şt
Oamenii sovietici, a subliniat văzduh şi s-a îndreptat spre ior celor patru mari puteri în patru aliaţi din timpul celui de- tică şi alte ţâri. Expoziţia şe lut Laurent Casanova — de membrii Comitetului — Gri-
N. S. Hruşciov, apreciază mult Praga. cadrul conferinţei de la 16 mai. aj doilea război mondial impe va deschide în sălile Uniunii fruntaş al vieţii publice din gori Alexanărov, John Bernal,
prietenia cu minunatul popor al artiştilor plastici din U.R.S.S. Franţa, unul din Iniţiatorii miş Ilya Ehrenburg, Anna Seghers,
la ajunul deschiderii acestei tuoasa necesitate de a ajunge la La Moscova au şi sosit prime cării partizanilor păcii, Pablo Neruda, Mihail Sadovea-
le lucrări care urmează să fie nu şi alţii.
conferinţe, mişcarea pentru pa- o soluţionare paşnică a proble- incluse în apropiata expoziţie. lui Alexandr Korneiciuk —
Declaraţiile obstrucţioniste cc din Franţa a lansat în cinstea mei gennane. Numa-i^printr-o re-
ale lui Adenauer condamnate , . ’ ,. . , glementare paşnica a acestei
congresului naţional al pan z - projjjernei se spune mai departe
mior păcii din Franţa, care vă jn declaraţia celor 15 muncitori
de opinia publică vest-germană Conferinţe feroviari, se va putea ajunge la Decîarafia fui Selwyn
o Germanie demilitarizată, de-
BERLIN (Agerpres). — Oda nauer pentru poporul german şi ale miniştrilor nazificată şi democratică, aşa Uoyd fa înapoierea Mmm
tă eu apropierea conferinţei la care în intenţiile sale este me cum a fost prevăzut de altfel în
nivel înalt, opinţa publică asis nit să ducă pur şi simplu la a- de Externe ai S.U.A. acordurile de la Potsdam“. ds la teheran
tă la intensificarea acţiunilor în nexarea Republicii Democrate-
treprinse de cancelarul vest- Germane de către R.F.G. Angliei şi Franţei La rîndui lor, peste 90 de lo LONDRA 4 (Ageirpros). —
gerrnan Adenauer împotriva o- cuitori din Saint-Medaro, răs- Laj 3 mai, Selwyn Lloyd, mi
biectivului esenţial al acestei Gombătînd afirmaţia cancela LONDRA 4 (Agerpres). — punzînd întrebărilor puse de nistrul Afacerilor Externe al
conferinţe şi anume găsirea po rului Adenauer că politica sa Agenţia americană UPI rela mişcarea pentru pace din Fran Marii Britanii, s-a înapoiat la
sibilităţilor de apropiere între care se bazează pe idei ca cea tează din surse guvernamenta ţa' au declarat: „Aşteptăm ca Londra din călătoria făcută la
diversele poziţii, astfel incit să mai sus menţionată şi pe altele le britanice că în cadrul unor cei patru conducători care vor Teheran unde a participat Ia
se creeze condiţiile înlăturării asemănătoare, ar tinde spre re- serii de conferinţe speciale, ca participa la conferinţa la nivel sesiunea Consiliului C.E.N.T.O.
focarelor de încordare în situaţia unificarea ţării, buletinul de re vor avea loc Ia Paris între înalt de la Paris să ajungă !a şi ia Istanbul unde a partici
internaţională. Chiar în ultimele presă al partidului liber-demo- 10 şi 15 mai, cei trei miniştri hotârîrea de a se pune canat pat la sesiunea consiliului
zile, agenţiile de presă au trans crat — unul din principalele de Externe ai marilor puteri înarmărilor si cheltuielilor abu N.A.T.O.
mis declaraţiile făcute de can partide de opoziţie din R.F.G., occidentale vor discuta din nou zive care se fac în acest scop.
arată că „Uniunea creştin-demo- „elaborarea proiectului occi Cerem de asemenea, participan LuJnd cuvîntul Ia aeroportul
celar la Slewansan, declaraţii crată şi guvernul federal vest- dental în vederea conferinţei ţilor la conferinţa la nivel înalt, din Londra, Lloyd a declarat
în «are se pronunţă împotriva german au renunţat definitiv la la nivel înalt“. Ulterior, pre să hotărască încetarea imediată că conferinţele de la Teheran
„speranţelor prea mari puse în reunificarea Germaniei“. şedintele Eisenhower, preşedin şi totală a experienţelor nuclea şi Istanbul au reprezentat ul
această conferinţă“, 'de popu tele De Gaulle şi premierul bri re în întreaga lume şi timele etape ale consultărilor
In aceiaşi articol este demas tanic Harold Macmillan, .se dreptul pentru toate popoarele dintre puterile occidentale
laţia vest-germană. cată şi vorbăria cancelarului vor întruni la 14 sau 15 mai la de a'-şi alege singure şi fără înaintea conferinţei la nivel
De asemenea, într-un articol despre „dreptul la autodetermi o conferinţă premergătoare con nici un amestec din afară, for înalt care va începe la 16 mai.
nare“ contrazisă chiar de mini ferinţei la nivel înalt „în ve ma de guvernămînt pe care o
publicat în buletinul guvernului strul de Externe al R.F.G., care derea unei alinieri definitive a „După aceste două sesiuni,
federal, cancelarul Adenauer a- a declarat că este neapărat ne frontului occidental“. Se ştie că doresc“. a spus Lloyd, am rămas la
firmă, ignorînd realitatea, că cesar ca un viitor guvern al în în cursul ultimelor luni, pu părerea pe care mi-o expri
R.F.G. şl puterile occidentale, tregii Germanii „să preia toate terile occidentale au organizat ReferinHu-se Ia această an masem în ain te: „Cred că la
„nu trebuie să^se îndepărteze relaţiile şi obligaţiile pe plan mai multe conferinţe, atît ale chetă, ziarul „THumanite“ men conferinţa Ia nivel înalt vom
de politica' dusa pînă în pre extern a!e guvernului federal". miniştrilor de Externe, cit şi ţionează că răspunsurile vor fi avea posibilitatea de a contri
zent“. Pe de altă parte, acest ale unor grupuri de experţi, în centralizate şi trimise de con bui la destinderea încordării pe
aftioc! conţine denaturări gro Intr-un comentariu consacrat acelaşi scop. Potrivit agenţiei gresul naţional al partizanilor care o dorim cu toţii“.
solane ale obiectivelor politicii politicii cancelarului, buletinul americane „divergenţele d'e pă păcii din Franţa conducătorilor
U.R.S.S. în problema germană de presă al partidului social-de reri dintre aliaţi au făcut ne celor patru state care participă
şi a Berlinului occidental, pre mocrat german (R.F.G.) subli cesare asemenea consultări pre
cum şi © pledoarie neconvingă niază că „el manifestă o nouă lungite“. la conferinţa la nivel înalt.
toare în favoarea unui aşa-nli înăsprire, în sensul reactualizării
mit „’drept la autodeterminare“ războiului rece şi ă politicii de P r e s a ©©imiimlstă, — P ip ilM i!
revendicat de cancelarul Ade
pe poziţii de forţă“. luptătoare înflăcărată ¦¦
G:' ' ...... ,'C.vCtwúJiÁllilÁVÜ'.?,.,„1. JÜ?.
- —:= = = = = 'Hgg=ac>.___- •.
99Frauda despre evenimentele pentru pace şl socialism .-'s/N/VS./•v V \
din Coreea de sud ¦ In anii de după eliberare, R. Cehoslovacă şi-a consolidati
poziţia printre cele mal avansate ţări din lume. Faţă d e \
MOSGOVA 4 '(Agerpres). — Această poziţie nobilă a opi In legătură cu aceasta, ziarul (Urmare din pag. l-a). te plan mari cantităţi de mi <anul 1937, producţia globală a industriei a crescut de trei ori ?
TASS a n u n ţă: înlăturarea din niei publice progresiste din cele arată că presa americană se nereuri de fier, cocs, fontă, ţŞi jumătate. Slovacia, a cărei industrie era foarte înapoiată (
funcţia de preşedinte a lui Li mai diferite ţări din lume se străduieşte să prezinte demisia de corespondenţi voluntari din, laminate şi alte produse peste
Sîn Man — dictator şi mario deosebeşte ca cerul de pămînt lui Li Sîn Man drept „sfîrşitul rîndui muncitorilor şi ţăran i plan, să realizeze importante \in timpul republicii burgheze şi a cărei populaţie era nevoi- >
netă întruchipaţi în aceeaşi per de maşinaţiunile cu ajutorul că regimului lisînmanist“ în ansam lor muncitori, inginerilor şl economii, să îmbunătăţească
soană — a constituit primul rora încearcă reacţiunea atît blu, drept o măsură care să fi tehnicienilor, lucrătorilor din calitatea produselor. Uă să emigreze în căutare de lucru, va produce în 1960 de >
mare succes repurtat de lupta din Goreea de sud, cît şi din înlăturat cauza indignării po aparatul de partid şi de stat, {17 ori mai mult ca în 1937, respectiv atît cit producea în- \
eroică a' populaţiei sud-coree- afara frontierelor ei să înşele porului. conducătorilor de întreprin Sprijinirea acestei întreceri Ireaga Cehoslovacie în 1948. Viitorul plan cincinal (1961— /
0 L. Acest succes a insuflat o în poporul. deri şi organizaţii obşteşti. trebuie să stea în centrul preo
credere şi mai mare în 'forţele Dar valul mîniei poporului nu Bucurîndu-se de sprijinul larg cupării ziarelor. Aportul lor în ^1965) prevede o nouă creştere a volumului total al producţiei ţ
sale, precum şi în victoria fi Acum este absolut limpede poate fi stăvilit de nici un fel al maselor, ziarele noastre lo această direcţie va fi cu atît
nală a cauzei ei drepte — dez pentru toată lumea, scrie zia de manevre, se spune în înche cale au adus o contribuţie im mai mare cu cît vor da aten ^industriale cu cca. 50 la sută în comparaţie cu 1960. L
rădăcinarea totală a regimului rul, că „consimţămîntul" dat de ierea articolului. Patrioţii sud- portantă la mobilizarea side- ţie însuşirii şi aplicării în
cdi.os, se spune într-un comen Statele Unite la demisia lui Li coreeni nu se vor lăsa înşelaţi rurgiştilor, minerilor, construc practică a indicaţiei leniniste } IN FOTOGRAFIE: Un nou iot de automobile Skoda >
tariu publicat de ziarul „Prav- Sîn Man a fost dictat de consi de „reînnoirea“ regimului mario torilor, muncitorilor din tran de a fi cît mai aproape de („Sport“ este gata să ia drumul magazinelor
da“ în legătură cu evenimente derente pur tactice. Anumite netă sub conducerea tutorilor sporturi şi din industria loca viaţă, de a pătrunde cît mai
le din Goreea de sud. In aceste cercuri socoteau că plecarea lui din străinătate. Nu, .populaţia lă la îndeplinirea sarcinilor pu adine în problemele între 1 . W W W *"'./V 'V /'V /V 'n / \ -
zile însemnate pentru poporul Li Sîn Man de pe arena poli Coreei de sud nu vrea ajustarea se de partid în faţa oameni prinderilor. A fi mai aproape
1coreean, cînd se hotărăşte soar tică, după ce va linişti poporul, lor muncii din regiunea noas de viaţă înseamnă pentru lu Scorie ştiri® Ssurf® $flri
ta oatrlei lui care a suferit atît vechiului regim de închisoare: tră. Ele au sprijinit îndeaproa crătorii din presă ca ei să
de mult, scrie în continuare zia Ie va permite să menţină pe munca desfăşurată de or manifeste mai mult interes PEKIN — La 4 mai tinere împotriva pianului guvernult
rul, toţi oamenii cinstiţi din lu ea cere o adevărată libertate. ganizaţiile de partid pentru pentru experienţa colectivelor tul şi oamenii muncii din China
în Goreea de sud regimul care Această revendicare legitimă a dezvoltarea şi consolidarea fruntaşe, să sprijine şi să au săibăiorit cca de-a 41-a ani francez de a construi pe insul
me sînt solidari ou el. sectorului socialist din agricul dezvolte prin toate mijloace versare a mişcării „patru mai“
pînă în prezent era întruchipat poporului sud-coreean trebuie să tură, pentru ridicarea nivelu le avîntul şl Iniţiativa oame — acţiunea antiimperiallstă de un centru ştiinţific pentru eîec
lui activităţii culturale. nilor muncii, să ştie să mobi la 4 mai 1919 a studenţilor din
de Li Sîn Man. fie satisfăcută. lizeze masele largi la îndepli Pekin care o constituit începu tuarea de explozii nucleare sub
Cu ocazia Zilei presei parti nirea sarcinilor trasate de tul noii revoluţii democrate din
dul cere tuturor lucrătorilor partid. China. terane. După demonstraţie a a
din redacţii, corespondenţilor şi
colaboratorilor ziarului, lu Forţa presei noastre, garan NICOSIA. — Agenţia France vut Toc o grevă generală d
ţia ridicării continue a nive Presse relatează că în urma în
crătorilor din tipografii ca — lului ei constă în îm bunătăţi trevederilor care au avut loc la două ore. uf7-
rea conducerii acestei activi 3 mai între arhiepiscopul Maka-
avînd în faţă exemplul lumi rios şi Juîien Amery, subsecre BONN. — Autorităţile vest
tar de stat Ia Ministerul Colo germane continuă .să persecut
nos al presei sovietice — să-şi tăţi de către partid. A condu niilor al Marii Britanii, nu s-a forţele progresiste din R. F. Ger
îndrepte atenţia asupra lipsu ce presa înseamnă a îndru putut ajunge Ia nici un acord
rilor care mai există în acti ma şi controla zi de zi activi in ce priveşte rezolvarea proble mană. Potrivit relatărilor ziare
vitatea Ior şi să-şi sporească tatea colectivelor de redacţie, mei bazelor militare enegleze for, la Köln au fost arestate
eforturile pentru a ridica cît a Întări aceste colective cu în Cipru. Arhiepiscopul Maka- persoane. Procuratura îl acuz,
cadre corespunzătoare, a ridi rios a declarat că nu s-a făcut că de la 1 aprilie au editat ş
nici un progres şi nu s-a fixat răspîndlt ziarul „AmeiniscL
mai sus nivelul ziarelor noas ca în permanenţă nivelul ideo nici o nouă întrevedere. Stime“ care, chipurile, „a fos
condus şi finanţat de Partidu
tre. logic al acestor cadre şi a dez MONTEVIDEO. — După cum Comunist din Germania, inter
anunţă ziarul „Desate“, Ia 3 mai zis în R. F. Germană“.
au declarat grevă 5.000 de mi
In prezent, în faţa ziarelor volta în rîndui lor spiritul de neri de Ia minele din Salvador GENEVA. — La 3 mai s-!
şi Potrerillos (Chile). deschis la Geneva cea de-a 13-e
noastre stau sarcini importan iniţiativă, a le îndruma şi spri sesiune a Organizaţiei mondia
AJACCIO. — Potrivit relată Ie a sănătăţii, In care participi
te în legătură cu apropierea jini să întărească în perma rilor agenţiei United Press In delegaţi din 90 de ţări. Prind
ternational, cîteva mii de corsi- pala problemă care se discuţi
celui de-al III-lea Congres al nenţă legătura cu masele largi cani au participat fa 3 mai la este campania, neutru sîîrpirei
demonstraţia organizată în insu malariei.
Partidului Muncitoresc Romîa de oameni ai muncii. la Corsica în semn de protest
Oamenii muncii din toate în Organizaţiile de partid tre
treprinderile industriale, din buie să acorde atenţia cuveni
G.A.S. şi S.M.T. din regiune tă folosirii presei ca bază a
îneadrlndu-se în marea între muncii de propagandă şi agi PARIS. — La 4 mal, prese,
dintele Franţei, generalul D(
cere socialistă ce se desfăşoa taţie, ca armă de luptă împo Gaulle, s-a înapoiat la Pari;
din călătoria făcută în Canada
ră în cinstea acestui eveniment triva lipsurilor, ca mijloc de Statele Unite, Guyana franceză,
insula Martinica şi Guadelupa,
Recent a avut loc în Parcul Tineretului clin Phenian un miting în sprijinul acţiunii popu de mare însemnătate în viaţa mobilizare a maselor la înfăp
partidului şi a poporului nos tuirea sarcinilor [măreţe puse
laţiei oTjn Coreea de sud împotriva regimului lisînmanist. tru, s-au angajat să dea pes de partid.
IN FOTOGRAFIE: Aspect din timpul mitingului.
Redacţia şi administraţia ziarului: str. 6 Martie nr. 9. Telefon: 183; 189; 75. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.T.T.R. r.r. 263.320 din 6 noiembrie 1949. — Tiparul: Întreprinderea Poligrafică „1 Mai“ — Deva.