Page 13 - 1960-05
P. 13
/»un PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA ,
mu!SBüialisinéi *In raionul Orăştie —
Mari posibilităţi de creş
LriVO'KTTMfÜICOO Vineri 6 mai 198!) 4 pagini 20 bani terea animalelor.
Anuí XU Nr. Î668 (pag. 2-a)
• Medicul de circum
Pe calea îmbunăfăfirîl IH fitlS AL M l scripţie.
califăfii cărbunelui
(pag. 3-a)
*La Kremlin şi-a în
ceput lucrările cea de-a
V-a sesiune a Sovietului
Suprem al U.R.S.S.
(pag. 4-a)
Adunări festive
Cu prilejul
Se ştie că, în primul trimes ficul metodei de exploatare. La Zile de întrecere L ipei presei
tru al anului, economia na propunerea organelor de partid
ţională a primit clin Valea Jiu şi ale sindicatului, s-a construit
lui, peste sarcinile de plan, o la suprafaţă o staţie de alege In primele trei zile ale lurjii rezultate importante în produc Cu prilejul zilei presei, ieri,
mai, colectivul de muncitori, ţie. Astfel la sortimentul tuburi, la Deva, în sala festivă a şcolii
mare cantitate de cărbune e- re manuală a şistului către tehnicieni şi ingineri de la sec planul de producţie a fost de medii „Decebal", a avut loc o
ţia furnale a uzinei „Victoria“- păşit cu 18,5 la sută, la radia şedinţă festiva închinată acestui
nergetic şi cocsificabil. Acesta care sînt îndreptate vagonete- Călan, a îndeplinit planul în toare cu 30,59 la sută iar la in eveniment.
proporţie de 138,4 la sută. Tot stalaţii sanitare cu 33,9 la sută.
este un fapt demn de laudă. le cu cărbune care vin de la în aceste zile, acest colectiv a S-au evidenţiat în mod deosebii La şedinţă au luat parte to
îndeplinit graficul de livrări la turnătorii Miron Cooîrlă. Ludo varăşii RudolfBalazs, şeful sec
Se pune însă întrebarea: ca straiele amintite mai sus (ele vic Cojan şi alţii. ţiei de propagandă şi agitaţie a
zgură granulată în proporţie de Comitetului regional de partid,
re este calitatea acestui căr poartă răvaşe colorate roşu). T. COSTIlie
117,9 la sută. corespondent Caro! Kostyal, secretar al Co
bune ? In acest domeniu, co Drept urmare, cenuşa la căr mitetului orăşenesc de partid,
Şi la sectorul turnătorii, în Cornel Cismaşu, şeful secţiei de
lectivele miniere din Valea bunele blocuri a scăzut cu învăţămînt şi cultură a sfatului
zilele de 3 şi 4 mai s-au obtinut
Jiului n-au putut raporta suc 3-10 la sută faţă de cît era
cese de seamă. Cu excepţia mi înainte, iar procentul de cenu
nerilor de la Aninoasa, toţi şă în cărbunele extras s-a re
ceilalţi au acordat o insuficien dus cu 3,8 la sută faţă de
tă atenţie alegerii şistului în realizarea din martie şi cu 0,5 Echipă fruntaşă popular regional, corespondenţi
voluntari, colaboratori şi cititori
abataje, metodelor selective la Ia sută faţă de norma admisă.
puşcare, ceea ce a dus la ex La mina Aninoasa au fost ai ziarului „Drumul socialismu Printre fruntaşii fabricii „Simion Bărnuţlu“ din Sebeş se
lui“. numără şi tovarăşul Dumitru Suciu de la secţia croi. Para
tragerea de cărbune mult, dar alcătuite brigăzi de bună cali Desfăşurînd larg întrecerea Datorită acestui fapt, cîştigul lel cu depăşirea sarcinilor de plan, el realizează însemnate
socialistă în cinstea celui de-al mediu realizat în această lună în cadrul şedinţei, tov. Ion economii la preţul de cost. Numai în ultimele două luni, el a
de calitate necorespunzătoare. tate. La Vulcan, extinderea III-lea Congres al P.A4.R., echi de fiecare miner a fost de 2.600' Sîrbu, redactor şef al ziarului realizat economii in valoare de 1.300 lei.
pa de mineri condusă de Florian lei. „Drumul socialismului“ a vorbit
Din această cauză, colectivele perforării electrice, respecta Ispas de Ia suitorul de aerai al celor prezenţi despre rolul pre In clişeu: Dumitru Suciu la locul de muncă.
secţiei Musariu a întreprinderii Printre fruntaşii echipei se sei comuniste în făurirea vieţii
de la Lonea, Petrila, Vulcan, rea cu stricteţe a puşcării se miniere Barza, şi-a depăşit pla numără minerii Asandru Drăgan noi, despre aportul adus de zia
şi Ioan Botar. rul „Drumul socialismului“, or
Lupeni şi Uricani au suportat lective şi folosirea unor canti nul în luna aprilie cu 64 la sută.
penalizări către preparaţii de tăţi raţionale de exploziv, au
0,85—2,19 lei pe tonă, fapt ca dus de asemenea la îmbunătă
re a influenţat negativ situa ţirea calităţii cărbunelui.
ţia preţului de cost la produc Trebuie arătat însă că în Economii Ia atelierul mecanic gan a! Comitetului regional de
partid şi al sfatului popular re
ţia brută. privinţa calităţii, stau încă gional la înfăptuirea sarcinilor
In luna aprilie însă, situaţia slab colectivele minelor Lu politice şi economice ce ne stau
în faţă. A fost de asemenea
a fost cu totul alta. Patru din peni şi Uricani, mine care dau Lăcătuşii, strungarii, frezorii bună calitate , şi înainte de ter scoasă în evidenţă contribuţia
şi alfi meseriaşi din cadrul sec men. adusă de corespondenţii volun
cele şase exploatări din Valea cărbune cocsificabil. Dacă la torului semicocs al uzinei „Vic tari şi colaboratorii din regiunea
toria“ din Călan, conduşi de Pentru a face economii, ei au Hunedoara îa editarea ziarului.
Jiului au dat cărbune de ca imina Uricani, situaţia geologi maiştrii Achimet Zaharia şi Au hotărît ca unele piese şi repa
rel Gruia, execută lucrări de raţii să fie executate dfn diferite
litate bună. Aşa că şi de exploa materiale vechi. Astfel, de ’la în iVWNA/v.AA^
de pildă, la tare nu permi
Lonea, cărbu 3 íi (D a lta te să se dea un Realizările ceputi.il ' anului şi pînă acum ei In ziua de 4 mal, muncitorii Lucrare minieră nul ilia, au terminat in
nele extras a a- cărbune de mai muncitorilor au economisit 21.786 lei. Tot din Hunedoara au avut prilejul cursul zilei de ieri plivitul
odată mecanicii au -colectat, prin să asculte în sala mare a.clubu In cursul zilei de ieri, la griului şi orzului de pe 86
vut cu 0,8 la (Jiului bună calitate forestieri muncă voluntară, 12.000 kt?, lui nou din O.M. expunerea to secţia Brădişor a întreprin
sută mai puţină (deşi şi aici fontă pe care au predat-o turnă varăşului Vasile Roalelungi, re derii miniere Barza s-a hectare şi praştia sfeclei de
Muncitorii din sectorul fores toriei. dactor şef Ia Radioteieviziunea terminat săparea unui sui
cenuşă, la Pe !!liil!l !procentul de ce tier al regiunii noastre, întîmpi- Romînă, despre Ziua presei co tor aeraj. Acesta va asigu zahăr pe 6 hectare.
trila, cu 0,5 la nuşă în aprilie nînd cel de-al III-lea Congres al S-au evidenţiat în mod deo ra aerajul locurilor de m un
partidului, înregistrează noi suc sebit tovarăşii Dumitru Zăvoia- muniste. că de la orizontul — 130 m.
sută, la Aninoasa cu 1,7 la sută, s-a redus cu 1 la sută faţă cese în muncă. Antrenaţi în în La executarea acestui sui Inovaţie aplicată
trecerea socialista, ei au dat nu, Corne! Cozmescu, Gheorghe Expunerea a lost urmărită cu
iar la Vulcan cu 0,4 la sută de cel din m artie!), in schimb, peste sarcinile de plan, în pri un viu interes de numeroşi oa tor, s-au excavat circa 85
mele 4 luni ale anului, însem Pînzaru şi alţii. meni ai muncii prezenţi în sală. m.c. material.
mai puţină cenuşă faţă de nor la mina Lupeni, cărbunele se nate cantităţi de material lem In cursul zilei de ieri, ing.
nos, ca de pildă : '5.000 m.c. I. T. CIOROGARU) „Concertul primăverii" Ion Stoîcoi şi tehnicianul Ni-
mele admise. Ce a determinat extrage împreună cu mult şist,
buşteni de răşinoase, 5.000 m.c. corespondent Orchestra populară „Cin-
această îmbunătăţire a cali norma fiind depăşită luna tre buşteni de fag, 1.400 m.c. buş drelul“ a Filarmonicii de colae Pilly de la uzina „Vic
stat din Sibiu a prezentat
tăţii cărbunelui extras ? cută cu 1 la sută. Aici se ob teni derulaj, 1.600 m.c. buşteni ieri seară în sala Casei ra toria“ Călan, au aplicat în
de stejar, 4.000 m.c. lemn de ionale de cultură din sebeş,
Este vorba mai întîi de fap servă încă pasivitate faţă de spectacolul „Concertul pri practică o inovaţie, inova
tul că în masa de mineri s-a folosirea unei importante re construcţii, 500 m.c.. cherestea măverii“.
creat o puternică opinie pen zerve interne în lupta pentru răşinoase şi altele. ţia constă in mărirea in
tru alegerea şistului vizibil la economii, pasivitate care plea Spectacolul, care a cu
locurile de muncă. Au fost lua că chiar de la unii ingineri şi In cursul trimesirului T a. c., prins cîteva din cele mai tensităţii de ardere la fu r
te de asemenea măsuri opera tehnicieni ai minei. Este drept muncitorii acestui sector au rea frumoase melodii populare,
tive şi eficace pentru respec că unele brigăzi, cum sînt lizat economii la preţul de cost s-a bucurat de succes. nale prin adaptarea con- ,
tarea puşcării selective a căr cele conduse de Feher Vasile,
bunelui şi intercalaţilor steri Nagy Andrei şi de alţi mineri dudei de aer de la suflan- ?
le, pentru un claubaj activ Ia de frunte, se străduiesc să ex
benzile silozurilor de încărca tragă cărbune curat, să alea tele vechi la cele noi. /
re. gă şistul în abataj. Exemplul
acestora nu este folosit deplin Astfel, se dă posibilitatea >
La mina Lonea, de exem şi extins la alte brigăzi, în
plu, inginerii, tehnicienii şi special la cele care lucrează în ridicării debitului de aer la 5
minerii şefi de brigăzi au fost marile frontale ale minei. Din ambele furnale şi, odată cu
duşi la benzile silozurilor unde această cauză, mina a fost pe
au văzut concret calitatea căr nalizată în primul trimestru al aceasta, va creşte şi pro
bunelui extras de e i : s-a des anului cu peste 277.000 lei.
făşurat şi se desfăşoară o in ducţia de fontă cu peste 20
tensă muncă politică pentru a- Exceptind aceste cazuri —
legerea şistului din cărbune. care fără îndoială vor fi reme la sută.
Tot aici, organele sindicale au diate — se observă în general
canalizat întrecerea socialistă o tendinţă bună, promiţătoare, Inovaţia respectivă va
înspre îmbunătăţirea calităţii se ved'e că minerii Văii Jiului
producţiei, brigăzile de mineri au înţeles chemarea partidului, duce pe de altă parte la o
fiind îndrumate să se angaje că au pornit cu hotărîre pe
ze concret în acest scop. La calea extragerii unui cărbune în valoare de 436.000 lei. La a- Spectacol in secţie mai bună exploatare a a-
Lonea se desfăşoară acum o de calitate superioară, pe ca
largă întrecere între colective lea folosirii depline a acestei ceastă realizare şi-au adus con In cinstea participanţilor gregatelor, la respectarea
le sectoarelor pentru titlul de importante rezerve interne. tribuţia îndeosebi I. F. Orăştie la consfătuirea de producţie procesului tehnologic de
şi I. F. Petroşani, care împreună pe secţie, brigada artistică elaborare a fontei şi impli-
au realizat peste 200.000 lei e- de agitaţie de la O.S.M. nr. cit, la sporirea indicelui de
conomii, datorită bunei gospo Aurel Stanciu este 2 din Combinatul siderur utilizare a furnalelor.
dăriri a masei lemnoase şi redu maistru oţelar la o- gic—Hunedoara, a prezen
cerii pierderilor de exploatare. ţelăria Martin nr. 2 tat în cadrul secţiei un Nou local de frizerie
a Combinatului si reuşit program artistic.
P. JURC01Y! Participanţii la consfă Cooperativa meşteşugă
corespondenl tuire au răsplătit evoluţia rească „Mureşul“ din Alba
artiştilor amatori cu vii a- lulia a deschis ieri, in cen
In oraşele şi satele regiunii plauze. trul comunei Teluş, un nou
local de frizerie. Localul nou
întreţin culturile deschis este dotat cu toate
cele necesare bunei deser
sector fruntaş în lupta pentru Rezultatele de pînă acum do
Numeroase localităţi din re Deva, Brad, Petroşani şi Petrila. derurgic din Hunedoara. In ac Muncind cu multă însu viri.
calitate. Acţiunea s-a soldat vedesc că sub îndrumarea şi giunea Hunedoara s-au îmbogă s-au terminat peste 100 de apar tivitatea sa, depune mult inte fleţire, colectiviştii din sa A. OŢOIU
ţit cu noi construcţii social-cui- tamente. In localităţile regiunii res in vederea realizării ritmi tul Bretea Mureşană, raio
pînă acum cu alegerea a pes conducerea organizaţiilor de ce a sarcinilor de plan. corespondent
partid, minerii din Valea Jiu turale. In preajma zilei de au fost terminate şi alte lucrări.
te 1.300 de vagonete cu şist, lui desfăşoară cu toate forţele
lupta pentru a pune la dispo 1 AAai, constructorii de locuinţe In Piaţa Unirii din centrul ora r®0 »-
fapt ce se reflectă în reduce ziţia economiei naţionale, a
cocsarilor hunedoreni. cărbune din oraşul Hunedoara au ter şului Deva, de exemplu, s-a in Cu s p rijin u l m aselor de cetăţeni
rea procentului de cenuşă cu
1,1 Ia sută faţă de realizările de bună calitate, că sînt ho- minat şi dat în folosinţa side- trodus iluminatul fluorescent:
lunii ianuarie a.c. rurgiştilor încă 4 blocuri cu 24 in oraşul muncitoresc Hunedoara
tărîţi să îndeplinească şi să
La mina Petrila, cea mai ma de apartamente. Cu acestea nu a fost dat în folosinţă noul sta Pentru minerii din Valea Jiu cetăţeni care au efectuat 70.812
re cantitate de şist vizibil o depăşească angajamentele ce şi mărul apartamentelor date în dion sportiv cu o capacitate de lui, a devenit o tradiţie ca ma
dădeau abatajele de pe stra le-au luat in cinstea celui de-al folosinţă anul acesta a ajuns 15.000 de locuri. rile sărbători şi evenimente să GHEORGHE COSMA ore de muncă voluntară. Econo
iele 4, 5 şi 14. La abatajele în fie întîmpinate cu realizări cît
la 234, cu 26 mai mult decît pre Pe uliţele satului Boz, raio preşedintele Comitetului executiv miile realizate prin acţiunile de
vedea angajamentul luat de nul Sebeş, s-au aprins primele mai importante. în toate dome
figuri de pe stratul 14, alege III-lea Congres al partidului. constructori. De asemenea, la becuri electrice. In cinstea zilei niile de activitate. Luna aprilie al Sfatului popular orăşenesc Petroşani muncă voluntară se ridică la
de pildă, în urma chemării la
rea manuală a şistului nu se întrecere patriotică a Sfaturilor suma de 328.975 lei.
poate face prin însăşi speci Ing. GH. DUMITRES6U populare raional Hunedoara şi au fost organizate şi în cartie La obţinerea acestor succese,
orăşenesc Orăştie, a fost o ade rul ,,Gh. Dimitrov“ din oraşul aşa cum arătam, au contribuit
vărată lună a acţiunilor gospo 'Petroşani. Printre blocurile de şi deputaţii, care au ştiut să mo
de 1 Mai au fost electrificate dăreşti şi de înfrumuseţare. aici, s-au amenajat zone verzi, bilizeze masele de cetăţeni. In
şi satele Vălişoara, Bucerdea- Putem aprecia că în acest an, s-au văruit pomii etp. La acea acest s-cop, au fost formate 32
respectiv în cele 4 luni care au
OQC COC POC Vinoasă, Oarda de Jos, Pîclişa. trecut, participarea cetăţenilor stă acţiune, au participat peste . comitete de străzi şi 3 comitete
S-au terminat de asemenea, lu la muncă voluntară a întrecut de cetăţeni. Deosebit 'de impor
orice cifră atinsă pînă acum.
Brigada condusă crările de conslrucţii la 6 şcoli Ca urmare multe locuri care tant este şi faptul că în între
de Vasile Mănăilă de 4 şi 7 ani. pînă mai ieri a.veau un aspect
urît, sînt acum cu totul altele. Ne scriu activişti cerea patriotică pentru înfrumu
De pildă, în cartierul „1 Mai“,
de Ia sectorul 1 —O - era depozitat pămîntul de la lu ai sfaturilor populare seţarea şi buna gospodărire a
al minei Aninoa oraşului au fost antrenate 72
crările de construcţie a şcolii
sa, îşi îndeplineş Grsjă peratru profesionale. Aici s-a pornit ac circumscripţii electorale. Tot în
te ritmic planul ţiunea de nivelare a terenului
şi crearea de zone verzi. Cei 200 de femei gospodine din car scopul mobilizării maselor la ac
tier, iar valoarea lucrărilor e- ţiunile gospodăreşti, deputaţii
de producţie dînd c o n su m a to ri care au contribuit prin muncă fectuate se ridică la peste 1.500 din oraşul Petroşani au ţinut 30
totodată cărbune de voluntară au fost elevii şcolii lei. adunări de dări de seamă, la
cea mai bună ca In scopul unei mai bune şi profesionale. Astfel, s-au făcui Lucrări prin muncă voluntară care au participat 3.064 de ce
litate. permanente deserviri a oame nivelări de circa 360 m.c. pă-
nilor muncii, la Călan, a avut mînt, prestîndu-se de către cei s-au făcut şi la nivelarea tere tăţeni.
In clişeu: Va loc ieri, trecerea unui magazin 100 elevi peste 300 ore de mun nului din jurul blocurilor din Dar acţiunile de muncă vo
sile Mănăilă, stînd alimentar la funcţionarea pe că voluntară. Asemenea acţiuni cartierul Livezeni, la amenajarea luntară pentru înfrumuseţarea şi
de vorbă cu mem două schimburi. De menţionat terenurilor sportive de la şcoala buna gospodărire a oraşului Pe
că, paralel cu aceasta, maga medie mixtă, la pietruirea sta troşani nu s-au oprit aici. In cin
brii brigăzii, du zinul va funcţiona pe bază de ţiei de autobuse din Piaţa Vic stea celui de-al III-lea Congres
pă terminarea şu încredere reciprocă între per al P.M.R., noi am întocmit un
toriei şi în multe alte părţi.
tului. Acţiunile întreprinse pentru nou plan de acţiune. Avem toată
sonalul de deservire, fără a se înfrumuseţarea şi buna gospodă convingerea că şi aceste preve
e o o c/oo mai întocmi formele de predare rire a oraşului Petroşani, au a- deri din planul de măsuri, vor
j şi primire a mărfurilor. tras pînă acum peste 17.000 de ft realizate.