Page 14 - 1960-05

P ag 1. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 1668

Cu ajutorul activului 1110 Biblioteca în sprijinul
fără de partid producţiei

In îndeplinirea sarcinilor ce Răileanu, care a primit sarcina Recentul concurs „Biblioteca tit cărţile „Călăuza pentru ae-
stau în faţa organizaţiilor de să facă experienţe în vederea de­ în slujba construcţiei socialis­ rajul în mină“ de P. Anasta-
bază, un rol important îl are terminării conţinutului de fier, te“, iniţiat de Ministerul Invă- sescu şi altele, fapt care l-a
activul fără de partid. a rezistenţei mecanice şi de a ţămîntului şi Culturii, consti­ ajutat să-şi ridice nivelul pro­
stabili procesul tehnologic de fa­ tuie un minunat prilej de in­ fesional şi să obţină frumoase
Experienţa a dovedit că ac­ bricaţie a aglomeratului auto­ tensificare a activităţii biblio­ succese la cursurile şcolii tehnice
tivul tară de partid este unul fondant, care este un nou pro­ tecilor din raionul nostru. De de maiştri mineri.
din mijloacele importante în în­ dus romînesc. Studiile făcute au la începutul anului şi pînă a-
tărirea legăturilor partidului cu dat rezultate bune. cum, biblioteca centrală raio­ Deosebit de interesantă a
masele. Organizaţiile de partid, fost şi consfătuirea organizată

avînd în jurul lor un activ fără In viitor, pe aglomeratorişti nală din Petroşani a obţinut o de colectivul bibliotecii noa­
de partid puternic, pot acţiona seamă de succese. Aşa de pil­ stre în colaborare cu colectivul
cu mai multă eficacitate pentru îi aşteaptă sarcini importante dă, faţă de aceeaşi perioadă a bibliotecii clubului minier din
soluţionarea celor mai diverse anului trecut, numărul citito­ Petrila, pe tem a: .„Cum con­
probleme. Ele au astfel posi­ — ne-a spus tov. Alois Du­ rilor a crescut de la 1.554 la tribuie munca cu cartea la
bilitatea să ia măsuri, pe baza
cunoaşterii mai profunde a unei duia, locţiitorul secretarului or­
anumite situaţii, să mobilizeze
întreg colectivul pentru înfăp­ ganizaţiei de bază. Pînă la ter­ 1.734. Dacă 3'” Spiljiniiea pi O-
tuirea sarcinilor de producţie.
minarea instalaţiei de fabricare nalizăm compo­ cesului de pro-
In cadrul C.S. Hunedoara, or­ nenţa cititori­ ducţie la mina
ganizaţiile de partid au mobi­ a aglomeratului autofondant dc Din experienfa
lizat în jurul lor un larg activ
fără de partid din rîndul oame­ către constructori, a spus el, noi lor, vom vedea aciivişfiior culturali Petrila“. La a-
nilor muncii care au dovedit
dragoste faţă de partid, faţă am organizat cursuri de minim că din numărul ceastă consfă­
de regimul noslru democrat-
popular. Aşa de pildă, organiza­ tehnic cu muncitorii, maiştrii şi total, 791 citi­ tuire, a parti­
ţia de bază de la fabrica de a- tori sînt muncitori şi tehnicieni.
glomerare a minereurilor, are tehnicienii în scopul cunoaşterii cipat un număr de 84 mineri ti­
un activ fără de partid format Tot în acest timp au fost di­ neri şi vîrstnici din Petrila.
din 34 muncitori, ingineri şi teh­ de către ei a acestei instalaţii fuzate 16.325 de cărţi şi bro­
nicieni, care se bucură de un şuri, din care 1.485 au fost In cuvîntul lor, minerii Un-
mare prestigiu. Acest activ fă­ şi a procesului tehnologic de fa­ cărţi politice şi tehnice. gureanu Ioan, Mitea Gheorghe,
ră de partid este instruit şi con­ Ferar Eugen şi alţii, după ce
sultat periodic, în diverse pro­ bricare a aglomeratului auto­
bleme, are sarcini concrete şi
ajută organizaţia de partid şi fondant. Ca urmare a măsurilor
conducerea secţiei în rezolvarea
celor mai arzătoare probleme luate de către „organizaţia de In atenţia muncii noastre cu au reliefat unele succese din
ale producţiei. Iată un exem­
plu. Intr-o adunare cu activul partid, colectivul fabricii de a- * Filmul „Inimă demamă" povesteşte in imagini emoţionante viaţa cartea, pe lingă ridicarea ni­ munca cu cartea în sprijinul
fără de partid ţinută recent, s-a
discutat problema fabricării a- glomerare va putea trece fără > unei femei sovietice, a uneia din milioanele de mame sovietice, pe care j velului cultural al oamenilor producţiei, au făcut citeva su­
glomeratului autofondant. Pe c războiul a lovii-o nemilos, dar care, curajoasă şi înţeleaptă, găseşte lotuşi ’
baza propunerilor făcute de par­ prea mari greutăţi la fabricarea Sub nivelul > suficiente puteri ca să-şi crească copiii, orfani de tată, să muncească la muncii a stat şi sprijinirea pro­ gestii privind aprovizionarea
ticipanţii la discuţii, s-a format posibilităţilor > reconstruirea patriei sale dragi.
un colectiv din membri de par­ aglomeratului autofondant. Tre­ < Suferinţele proprii, durerea celor din fur, au învăţat-o pe Anuşka, că cesului de producţie. In acest bibliotecii cu cărţi tehnice. De
tid şl din activul fără de partid, In raioanele Ilia şi Hunedoara, ? împotriva războiului trebuie să lupte fiecare om cinstit.
condus de comunistul Valentin au fost contractate prin unităţile scop am întocmit 6 liste de re­ asemenea, în cuvîntul lor, mi­
cooperaţiei de consum, însemnate „Nu există om mai tare ca mă iha şi dacă noi mamele vom ridica
cerea la fabricarea noului pro­ cantităţi de grîu, porumb, cartofi, fi mîinile noastre şi ne vom uni inimile într-o singură inimă de mamă, ni­ comandare cu diferite teme ca nerii au venit cu preţioase pro­
floarea-soarelui, legume etc.,
dus, datorită mai ales calcaru­ evidcnţiindu-se îndeosebi unităţi­ meni niciodată nu se va atinge de copiii noştri. de exem plu: „Ce să citească puneri de îmbunătăţire a mun­
le agricole din comunele Călan, Mame ? Mă auziţi ?..."
lui introdus în şarje, va duce Brănişca, Veţel şi din alte loca­ Iată cuvintele pe care le rosteşte Anuşka la sfirşiţul filmului. minerii şi tehnicienii mineri“, cii. Aşa de pildă, minerul Co-
lităţi. La aceasta şi-au adus Filmul rulează lacinematograful „Filimon Sirbu" din Deva.
la creşterea productivităţii mun­ aportul şi conducerile coopera­ „Ce să citească muncitorii e- jocaru Gheorghe a propus să
tivelor din localităţile respective,
cii cu 20 la sută pe fiecare ma­ care s-au străduit să obţină re­ lectricieni“, „Ce să citească şo­ fie organizate cu ajutorul in­

şină de aglomerare în parte şi zultate vît mai bune. ferii şi mecanicii auto“, „Ce să ginerilor cercuri de literatură
Mai puţin interes au dovedit
prin aceasta vor spori simţitor citească muncitorii care lucrea­ tehnică în cadrul cărora să fie
însă, conducerile cooperativelor
din Gurasada (preşedinte tov. ză la prelucrarea metalelor discutate o serie de probleme

cantităţile de aglomerat dat Augustin Kaîka) şi din Hărău, prin aşchiere“, şi altele. Cite legate de procesul de pro­
(preşedinte tov. Nicoară Ştefan).
peste plan furnaliştilor. Avînd un exemplar din aceste liste au ducţie.
Sarcina de a' se ocupa cu spirit
în permanenţă ajutorul activu­ de răspundere de contractarea Gazetă de perete activă fost trimise la toate cele 5 bi­ Desigur că aceste cîteva me­
produselor agricole este privită
lui fără de partid, organizaţia blioteci ale cluburilor miniere tode folosite de colectivul bi­
de aceştia cu indiferenţă. Aşa
de bază de la fabrica de aglo­ se explică faptul că produsele La întreprinderea „Sebeşul" gazeta realizează la fiecare pereche de, cio­ din Valea Jiului. In urma a- bliotecii noastre în sprijinul
contractate cu unităţile agrico­
merare va putea să rezolve în le din raza lor de activitate, sînt de perete oglindeşte in articolele sa­ rapi o economie .de 0,78 grame ma­ cestor liste de recomandare, procesului de . producţie smt
sub nivelul posibilităţilor.
tot mai bune condiţiuni proble­ le munca şi succesul colectivului şi terie primă ceea ce înseamnă că la .s-a constatat că un număr în­ doar un început. Aş dori ca pe
Este necesar ca U. R. G. G.
mele cele mai arzătoare de ca­ Ilia să combată asemenea atitu­ critică lipsurile ce se manifestă in ÎOQ.OOO perechi de . ciorapi se econo­ semnat de mineri de la mina această cale să-şi expună me­
dini şi să' ajute în permanenţă
re depinde îndeplinirea şi de­ cooperativele din subordine, în activitatea unor secţii şi oameni. In misesc 78 kg. fire. Alte articole care Petrila au început să citească todele lor de muncă şi alţi bi­
cărţi tehnice. Aşa de pildă, bliotecari din regiunea noastră,
păşirea planului de producţie, vederea sporirii cantităţilor de multe articole se vorbeşte despre ac­ au contribuit la îmbunătăţirea proce­ Ionel Popescu, de la sectorul pentru a putea învăţa unii de
produse agricole contractate. III, a citit cartea „Scule mi­ la alţii' metodele cele mai efi­
tivitatea cabinetului tehnic, a inova­ sului de producţie sînt cele scrise de niere“ de V. 'G. Mihailov, Po­ cace în munca de sprijinire a
ŞTEFAN BO.RA rumb Ion Viorel a consultat procesului de producţie.
a angajamentelor luate în între­ corespondent torilor şi raţionalizatorilor, a organi­ tov. Elena Roman şi Petru Bogdan, „îndreptarul tehnic“ şi „Cal­
R. I3ALŞAN
cerea socialistă. zaţiei U.T.M., despre activitatea cui- privind calitatea remaiatului şi felul

V. FÂNICA tural-arlistică şi obştească etc. cum muncesc unele cadre tehnice din

ie®-. Articolele ce se publică la gazetă secţia circulare.

Neglijenţa costă au eficacitate, sînt urmate de măsuri. Pentru ¦combaterea lipsurilor, gazeta culatorul general tehnic“. La bibliotecar principal la biblioteca

De exemplu, într-un 'articol scris de de perete .foloseşte cu mult succes fel, tov. Iftode Dumitru a ci- centrală raională — Petroşani

Nicolae Ardelean a fost an­ început să se ocupe de alte tre ­ ing. Ana Brum, a fost criticat ser­ caricatura. Aşa, de , pildă, caricatura
gajat ca gestionar la o filială buri. După cîtva timp, fă-
din comuna Sarmizegetusa a- cindu-i-se un control, i s-a gă­ viciul tehnic pentru slaba preocupare intitulată „Sirba codaşilor" a contri­
parţinînd U.R.C.C. din Haţeg. sit o lipsă în gestiune de 5.475
La angajare, omul a promis că lei şi aceasta numai pentru că in studierea şi aplicarea -unor măsuri buit la ridicarea unor muncitoare din
va' face treabă bună şi că la a dat dovadă de neglijenţă în
locul său de muncă lucrurile tehnico-organizalorice la secţia circu­ rîndul codaşilor la nivelul, fruntaşilor. ,Muzeul raional — important nipos
vor merge strună. Văzîndu-se serviciu. Fapta lui Nicolae Ar­ ie educare patriéis!“
instalat în post, Nicolae Arde­ lare, unde pentru încheiatul tălpii cio­ Activitatea rodnică a acestei gaze­
lean, a uitat de promisiunea delean a fost judecată de către
făcută, lăsînd toată gestiunea rapilor se executau 20 de rinduri su­ te de perete •se datoreşte faptului că
pe seama soţiei sale, iar el a Tribunalul popular raional Ha­
plimentare din care 7-81rinduri 'erau 1 biroul organizaţiei de bază ajută şi
ţeg care l-a condamnat la 1
date jos la operaţia de încheiere. In îndrumă în mod permanent colectivul
an închisoare corecţională.
urma publicării articolului, serviciul de redacţie in alegerea şi tratarea „Drumul socialismului“ din 6 apri­ Pentru a se deschide cît mal re­
tehnic a luat măsurile cuvenite şi a- celor mai importante probleme privind lie a.c. a publicat în coloanele sale pede secţia „Construcţia socialismu­
cum se fac numai 12 rinduri supli* activitatea de producţie şi obştească. un articol privind activitatea pe care lui“ s-a format un larg colectiv
muzeul raional din Sebeş o desfăşoa­ care, sub îndrumarea Comitetului ra­
F. OHIRUŢA ră în scopul educării patriotice a oa­ ional de partid, sprijină organizarea

menlare. In urma acestei măsuri se corespondent

3Q3COOOQOÍX>OI33€X>OQGC&JCOOC menilor muncii din oraş şi raion. şi deschiderea acestei secţii. De ase­

Pe lingă unele părţi pozitive, arti­ menea, Comitetul raional de partid

in raSonug O râşts© să se aplice pe scară largă îri- care înconjoară parcela prin care colul a insistat în mod deosebit a- a trasat ca sarcină colectivului mu­
sămînţările artificiale. Dezvolta­ trece un curent slab, reacţionează supra organizării zeului raional, ca

• QUI ||( animalelor rea tineretului de prăsită e in­ puternic şi în timpul păşunatu- ştiinţifice a muzeu­ începînd cu luna
fluenţată foarte mult şi' de timpul lui, nu se va mai apropia de ea. lui şi asupra mun­ mai, să organizeze
tătarilor. La G.A.G. Bobîlna, După ce iarba de pe o tarla va
cii de educaţie pe expoziţii pe anu­

O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O OOOOOOOOOOOOOOooooo o o o o o o o oooooooc oo o o o o o o o o o o o o Pricaz, Beriu şi la alte gospo­ fi consumată, pastorul electric se care o desfăşoară. mite teme şi în
dării colective din raionul Orăş­ va monta pe altă tarla. Acesta In urma apari­ centrele de comune,
In urmă cu citeva zile la gospodăria agricolă colectivă din satul Bo- tărîţi nu numai să aibă anima- tie, s-a observat că tineretul re­ este un mijloc economic şi eficace ţiei articolului, Co­ expoziţii care să
\ bilna, raionul Orăştie, a avut loc un schimb de experienţă in domeniul le multe dar ele să fie şi pro­ zultat din Ratările de toamnă în organizarea păşunatului. fie însoţite de oa­
| zootehniei. La schimbul de experienţă au participat colectivişti din Bobilna, ductive, lucru ce se poate reali­ sau primăvara este viguros, re­ mitetul raional de meni competenţi
i ingrijitori-mulgători, brigadieri zootehnici, tehnicieni şi ingineri zooteh- za numai dacă animalele sînt zistent la boli, se dezvoltă mai Din consfătuirea îngrijitori- partid Sebeş răs­ care să explice în
j nişti din gospodăriile agricole colective din raion. Cu această ocazie, co­ bine îngrijite şi hrănite. De a- repede deoarece după cîteva lor-mulgători, brigadierilor, teh­ mod ştiinţific te­
ceea, colectiviştii vor construi luni de la naştere el are posi­ nicienilor şi inginerilor zooteh- punde ziarului că matica expoziţiilor.
lectiviştii din Bobilna au împărtăşit experienţa lor in creşterea animale- în acest an 12 grajduri, 11 ma­ bilitatea să consume multă iar­ nişti ţinută la Bobîlna a reieşit Imediat după terminarea reparaţii­
! lor. Redăm mai jos problemele malintportante ce s-au dezbătut cu acest ternităţi şi numeroase coteţe de bă verde şi să facă mişcări în că în raionul Orăştie sînt mari articolul corespun­ lor la muzeu, pe baza unui plan ju­
I prilej. păsări. Pentru ca lucrările de aer liber. posibilităţi de creştere a anima­ de realităţii iar critica făcută a fost dicios întocmit, va începe vizitarea
construcţii la aceste adăposturi lelor. Gospodăriile agricole co­ justă, constructivă. După publicarea în grupuri a sălilor de expoziţii de
Dezvoltarea sec­ Ana Hcndola, de să fie terminate cît mai repede, O problemă importantă care lective, din creditele acordate de articolului, biroul Comitetului raional către muncitorii din întreprinderile o-
ele trebuie începute de pe acum, stă în centrul atenţiei colecti­ stat şi din fondurile proprii de de partid a analizat activitatea mu­ raşului şi raionului Sebeş, de către
torului zooteh­ Pe marginea consfătuirii la Sfatul popu­ deoarece în perioada actuală, viştilor din raionul Orăştie este oare dispun, vor putea realiza cu zeului raional privind munca de edu­ colectivişti, întovărăşiţi şi elevii şco­
braţele de muncă nu sînt prea asigurarea animalelor cu furaje uşurinţă la suta de hectare o în­ care patriotică a oamenilor muncii lilor.
nic în gospodă­ de la G.A.C. Bobîlna lar raional, cu pentru iarnă şi organizarea păşu- cărcătură de 18 vaci de lapte, din raion şi a luat măsuri de îmbu­ In încheiere, se arată că critica fă­
mult solicitate la lucrările de natului. In timpul iernii, hrana iar printr-o îngrijire şi hrănire nătăţire a acestei munci. Astfel s-au cută a fost justă şi că în viitor, în
riile agricole co­ privire la rea­ cîmp. de bază a animalelor şi în special luat măsuri de terminarea reparaţiilor activitatea sa muzeu! raional va da
a vacilor de lapte trebuie să fie .raţională a acestora vor obţine în cel mai scurt timp, pentru a se o atenţie deosebită educării patriotice
lective este o necesitate obiecti­ lizarea sarcinilor de plan în La consfătuire, colectiviştii au porumbul însilozat. In toate mări spaţiul necesar deschiderii unor a oamenilor muncii.
primit îndrumări preţioase pri­ gospodăriile agricole colective o producţie de peste 2.000 litri noi expoziţii tematice în cadrul mu­
vă. Prin creşterea animalelor se sectorul zootehnic, rezultă că vind construcţiile de adăposturi din ra:on se va cultiva în acest zeului.
şi condiţiile de zoo-igienă ne­ an cu porumb siloz o suprafaţă lapte pe cap de vacă furajată.
valorifică aproape 75 la sută sînt unele gospodării agricole cesare animalelor. Vizitînd graj­ mult mai mare în comparaţie cu
durile gospodăriei agricole co­ Ing. I. COSTEA
din producţia agricolă şi se fo­ colective care din cauza insu­ lective din Bobîlna, participan­ anul trecut. Aşa de pildă, mem­
ţii la consfătuire au văzut ani­ brii gospodăriei agricole colecti­
losesc raţional braţele de mun­ ficienţei păşunilor, nu dezvoltă male bine îngrijite, cu produc­ ve din O răştie. vor cultiva în
ţii de lapte de peste 15 litri zil­ acest an 50 ha..cu .porumb siloz.
că. Produsele animale (lînă, lap­ creşterea oilor. Dar dacă pă­ nic, şi un tineret dezvoltat co­ Pentru a se jnsiloza într-un timp
respunzător cu vîrsta. După cum
te, carne), se obţin cu cheltuieli şunile existente ar fi bine între­ au aflat din discuţiile purtate scurt cantităţile mari de furaje,
este necesar ca gospodăriile
reduse şi, valorificate, aduc uni­ ţinute, turmele gospodăriilor a- 011 ffazcîele> la Bobilna se res­ agricole colective să:şi pregă­
pecta întocmai programul de tească de pe acum spaţiale d c
tăţilor agricole venituri mari. gricole colective ar putea să grajd. Vacile sînt mulse raţio­ înşilozare. In această privinţă-au
na! de 2—4 ori pe zi în fune-, procedat bine colectiviştii din
De la animale se mai obţine şi crească mult. Pentru ca oile să satele Beriu şi .Aurel Vlaicu, care
ţie de producţia de lapte, sînt , şi-au procurat 'tocători cu capa­
gunoiul de grajd care e necesar fie rentabile şi să se poată re­ scoase la aer, sînt hrănite nu­
mai pe bază de raţii, iar în graj­ citate mare.
fertilizării solului. cupera munca investită pentru duri există o curăţenie exempla­
ră. Din discuţiile purtate a re­ In perioada de'vară; animalele
In raionul Orăştie sînt posi­ îngrijirea lor, cît şi furajele con­ ieşit că şi la ü.A.C; din Pri­
bilităţi mari de creştere a ani­ sumate în hrană, e necesar ca
malelor. Condiţiile locale natu­ ele să fie cumpărate acum, îna­
rale, cît şi priceperea oamenilor inte de a fi tunse. Deşi colecti­

în întreţinerea şi hrănirea ani­ viştii din raionul Orăştie sînt
malelor favorizează în mare mă­ recunoscuţi ca oameni pricepuţi
sură dezvoltarea sectorului zoo­ în creşterea animalelor, — pro­
tehnic. In planurile de produc­ ducţiile obţinute în sectorul zoo­
tehnic de către membrii gospo­
ţie întocmite pentru anul cu­ dăriilor colective din Bobîlna'.
rent, cît şi în răspunsurile la Pricaz şi alte unităţi, confirmă
chemarea Ia întrecere lansată acest lucru — totuşi animalele
de colectiviştii din Cîlnic, mem­
nu sînt peste tot îngrijite cu trebuie să fie hrănite tot atît de
brii gospodăriilor agricole colec­ atenţie. Această situaţie mai caz, Aurel VJaicu, Orăştie şi Ia atent, ca şi .iarna. Păşunea tre­
tive din raionul Orăştie, s-au persistă încă la G.A.G. Beriu, buie să fie de calitate bună şi
angajat să cumpere din fonduri Jeledinţi şi Geoagiu. La G.A.G. aite unităţi, animalele ¦sînt' tot suficientă pentru toate animalele.
proprii şi din creditele acordate Jeledinţi, deşi s-a construit un atît de bine îngrijite fapt care Pentru a folosi raţional păşu­
de stat, peste 800 vaci, 3.000 oi grajd pentru bovine şi sînt fu­ face ca producţia de lapte zil­
şi 250 scroafe de prăsilă. Dar nică să depăşească 12— 14 li­
trii.
pînă în prezent, cu excepţia raje suficiente, ele nu sînt ad­ La gospodăria agricolă co­ nea, este bine ca în toate gos­
gospodăriilor colective din Bo­ ministrate raţional în hrana a- lectivă din Bobîlna, colectiviş­ podăriile agricole colective, să se
bîlna, Turmaş, Mărtineşti şi nimalelor. Adai mult chiar, con­
Spini, care au cumpărat anima­ siliul de conducere al acestei tii acordă un interes deosebit organizeze păşunatut p'e tarlale.
le, celelalte gospodării colective gospodării colective nu s-a preo­ grupei^ de tineret oprit pentru Pentru a sili animalele să nu de­
din raion s-au preocupat mai cupat încă de dezvoltarea sec­ prăsită. S-a arătat .la consfătui­ păşească hotarul unei tarlale, se
re că, pentru a avea din prăsi-
puţin de această problemă. Aşa. torului zootehnic prin cumpărări la p ro p rietari productive, e ne­ . recomandă practicarea păstorului .
de pildă, gospodăriile agricole de animale.
cesar ca în primul rînd -părin­ electric. Din experimentarea
colective din Beriu, Turdaş^ şj Aşa cum prevăd planurile dc ţii să fie productivi. Se vor se­
Vinerea, nu au cumpărat pînă producţie ale gospodăriilor co­ lecta foarte atent masculii de­ practică a păstorului electric la
acum animale, deşi au posibili­ lective în raionul Orăştie, sec­ oarece ei imprimă urmaşilor cea G. A. C. Bobîlna, participanţii la

tăţi să facă acest lucru. torul zootehnic se va dezvolta mai mare parte din caracterele consfătuire au observat că ani­ Aspect ele ia 'demonstraţia practici a 'păstorului electric.

Din referatul prezentat de ing. mult. Colectiviştii sînt însă ho- ră'sei. Tocmai de aceea, trebuie malul, odată atins de sîrma