Page 15 - 1960-05

N r. 1688
MM
e comunistul Ioan Fă­ află şi semnătura to­
rău — prim-miner la
I.M. Barza — îl cunoşteam
{ din vedere de mai multă
, vreme, ll mai văzusem şi
^ prin Deva, la plenarele Co-
\ mitetului regional de partid,
ţţ L-am văzut de curind tre-
*\ cind prin faţa comitetului de
partid al I. M. Barza.
_ U vezi ? ¦— mă întrebă
un tovarăş aflat lingă mine
, la sediul co-
ţ miletului de
\ partid, spu-
\ ne-mi, ce im -
* presie îţi fa-
4 ce ?
\ — Un om |
^ cu fire des- :
\ chisă, chiar i;
veselă aş pu- i
tea spune — j
am dat eu re­
pede răspun­
sul, urmărin-
du-l de la
geam pe cel
care se ducea
spre casă, du­
pă şutul din IOAN FARAU
schimbul I.
_ N-ai greşit. Mai ales de noscut oamenii.
cîteva zile încoace, prim- — Merge, cum să nu
minerul Ioan Fârău a deve­ meargă, ne răspunse prim-
nit foarte comunicativ şi vo­ minerul. Nu degeaba apli­
ios. Să ştii, însă, că n-a căm puşcarea selectivă şt
fost întotdeauna aşa. Cu cî­ perforajul umed în abataj.
teva luni în urmă, îl vedeam Acestea sînt metode care ne-
tare amărît. Prin faţa co­ au adus rezultate frumoase.
mitetului de partid trecea
cu capul aplecat, schimba­
rea a survenit în urma re­
zultatelor bune pe care le-a
obţinut echipa pe care o
conduce într-un abataj din
sectorul „Ilie Pintilie“. Este
tocmai sectorul care a che­
mat la întrecere toate sec­
toarele întreprinderii. Pe
chemarea la întrecere se
!U
Din activitatea organizaţiilor U. T„ M,
Plenara Comitetului
raional U. T. M. Haţeg
De curind a avut loc 8 ple­
nară a Comitetului raional
U.T.M. Haţeg, în care s-a ana­
lizat situaţia îndeplinirii anga­
jamentelor luate în cinstea ce­
lui de-al III-lea Congres al
P.M.R In referatul prezentat de
tov. Nicolae Nandrea, prim-se-
cretar al Comitetului raional
U.T.M., s-a arătat că sub con­
ducerea organizaţiilor de par­
tid, organizaţiile U.T.M. au ob­
ţinut realizări importante. Ast­
fel, brigăzile de muncă patrio­
tică din raion au stropit 8.278
pomi fructiferi, s-au recoltat
130 kg. sămînţă de salcîm, s-au
plantat 35.000 puieţi în secto­
rul forestier, s-au curăţat 107
ha. păşune. Tinerii din Cf.A.C.
şi-au adus o contribuţie însem­
nată la construcţia grajdurilor
şi a saivanelor executînd dife­
rite lucrări în mod voluntar.
Participanţii la discuţii au sub­
liniat faptul că realizările pu­
teau fi şi mai mari. Ei au fă­
cut propuneri pentru îmbună­
tăţirea muncii de viitor.
A luat apoi cuvîntul tov. La-
Operele Iii K. Marx In limba roaînă însemnate în ce priveşte sarci­ tuate în sectoarele uzinei, tînă­ Pasiunea pentru meseria alea­ SEBEŞ : Telegrame ; ALBA iu-
Din bogata operă a înteme­
ietorului socialismului ştiinţific, separate într-un tiraj total de
marele dascăl al proletariatului
internaţional, au apărut !n Edi­
tura politică numeroase lucrări
Un evenimc..t deosebit de în­
semnat este publicarea în lim­
ba romînă a Operelor lui K.
Marx şi F. Engels în 30 de vo­
lume. Pînă în prezent au apă­
rut volumele 1, 2, 3, 4, 5, 6.
7 şi 9.
Au apărut de asemenea 14 lu­
varăşului Fărău, in cali­
tatea sa de secretar ăl or­
ganizaţiei de bază din sec­
tor. Vrei să cunoşti oamenii
din echipă ?Mîine diminea­
ţă intri cu mine în mină
şi o să-i cunoşti.
a doua zi, la orizontul 60, în-
/ i tr-un abataj, am cunos­
cut personal pe prim-mine­
rul loan Fărău şi pe ortacii
săi, minerii
Traían Lazăr,
Nicolae igreţ
şi Pavel La--
gonetari Şan-
dor Felea şi
Viorel Solomo- (novafii se ridică la suma de se ridică la 492.663 lei.
neanu. Lucrau
cu toţii în a-
propierea ros­
togolului la
alegerea ste-
I rilului din m i­
nereu.
— Merge
{ treo.ba ? in-
; trarăm noi
în vorbă, du­
pă ce am cu­
Ne-am angajat în chem.area
la întrecere să depăşim pla­
nul şi să îmbunătăţim con­
ţinutul minereului, realizînd,
în acelaşi timp o economie
de 2 lei pe fiecare tonă de
minereu. Noi, care am lan­
sat chemarea, trebuie să
fim în fruntea acţiunii. Şi,
aşa va f i !
GH. LUPAN
dislau Contesi, secretar al Co­
mitetului raional de partid, ca­
re a făcut aprecieri asupra
desfăşurării lucrărilor plena­
rei şi a dat indicaţii cu privi­
re la organizarea muncii şi
mobilizarea întregului tineret la
îndeplinirea sarcinilor puse de
partid în faţa organelor şi or­
ganizaţiilor U.T.M. din raionul
Haţeg.
SIDON1A RUSAN
corespondentă tesc şi expun lecţiile în strîn-
Strins legat de sarcinile
de producţie
In cadrul I.C.S. Hunedoara
sînt cuprinşi in învăţămîntul
politic 1.300 tineri. In între­
prindere au fost organizate şi
funcţionează trei forme de în-
v ăţăm în t: curs seral, să ne cu­
noaştem patria şi studierea
Statutului U.T.M. La cercurile
de învăţămînt predau 42 de
propagandişti membri şi can­
didaţi de partid. Comitetul
U.T.M. al întreprinderii, îndru­
mat de comitetul de partid, s-a
îngrijit ca învăţămîntul politic
să fie strîns legat de sarcinile
de producţie, sa mobilizeze ti-
crări ale Iui K. Marx în volume
937.000 de exemplare, dintre ca­
re cităm .- „Capitalul", voi. 1
II şi III (în 252.000 de exem­
plare) ; „Teorii asupra plusva­
lorii“, partea l-a (în 10.000 dr
exemplare) ; „Contribuţii fa cri­
tica economiei politice“ (în
20.000 de exemplare)'; „Mizeria
filozofiei" (în 35.000 de exem­
plare) ; „Critica programului
de la Gotha“ (în 55.000 de exem­
plare) ; „Optsprezece brumar
al Iui Ludovic Bonaparte“ (în
75.000.de exemplare): „Luptele
de clasă în Franţa (1848—
1850)“ (în 45.000 de exempla­
re) ; „Războiul civil din Fran­
ţa“ (în 30.000 de exemplare);
„.Muncă salariată şl capital"
(în 161.000 de exemplare).
In Editura politică au mai
apărut şi următoarele lucrări
ale lui Marx şi Engels: „Mani­
festul Partidului Comunist" (în
303.000 de exemplare), „Ideolo­
gia germană" (în 15.000 de e-
xempiare), „Despre religie“ (în
25.000 de exemplare), „Despre
artă şi literatură“ (în 25.000 de
exemplare) etc.
@63.638 lei economii antecalculate
Mişcarea de inovaţii şi raţio­ 663.638 lei. La obţinerea acestor
nalizări în unităţile Combinatu­ economii' cel mai mare aport
lui carbonifer al Văii Jiului s-a ¦
îmbunătăţit simţitor în acest an.
Numai în primul trimestru au te pe trimestrul I la această ex­
fost înregistrate 187 propuneri ploatare se ridică la suma de
de inovaţii din care 107 au şi
fost aplicate. Cele mai multe
propuneri au fost înregistrate la
cabinetele tehnice de la prepa­
ra ta Lupeni, mina Lupeni, Uzi­
na electrică Vulcan şi U.R.U.M ridică la 113.887 şi respec­
Petroşani.
Economiile antecalculate ce re-' Economiile poştealculate pe
zultâ prin aplicarea celor 107 trimestrul I pe tot combinatul
Au redus timpul de confecţionare
a jgheaburilor
Tovarăşii Dumitru Lupu, jgheaburilor de era fer". Prin
Alexandru Mihăilă şi Ioan Cosma
din secţia construcţii metalice a
U. R. U. M. Petroşani, au prezen­
tat cabinetului tehnic inovaţia
„Dispozitiv pentru confecţionarea
Inovator fruntaş
Lăcătuşul Ioan Gilcer este
unul din inovatorii fruntaşi de
la mina Vulcan. Citind cărţi teh­
nice şi ridieîndu-şi nivelul pro­
fesional, el a reuşit să depună la
cabinetul tehnic mai multe pro­
puneri de inovaţii şi raţionalizări
pentru care a fost recompensat
de mai multe ori. De curind, el a
fost recompensat cu 500 lei pen­
tru inovaţia „Maşină de confec­
ţionat garnituri de carton la tu­
burile de aera]“. Zilele acestea
el a venit la cabinetul tehnic al
minei cu o nouă propunere de
inovaţie: „Dispozitiv de spă­
lare a ciocanelor de abataj“.
aeretul şi să-l însufleţească în
lupta pentru îndeplinirea şi de­
păşirea sarcinilor de plan. A-
ceasta a dus la obţinerea de
rezultate pozitive, a făcut ca
învăţămîntul să aibă eficaci­
tate.
In buna desfăşurare a învâ-
ţămîntului politic se eviden­
ţiază propagandiştii Gh. Nan-
gan, N. Moldovan, D. Grigore,
C. Giuroiu şi alţii care pregă­
să legătură cu sarcinile noa­
stre practice. In acest fel, ei au
reuşit să dezvolte interesul
cursanţilor pentru studiu şi să
aibă o frecvenţă de 100 la su­
tă. Pe baza indicaţiilor date,
propagandiştii prelucrează în
cercuri hotărîrile partidului,
ale guvernului şi ale C.C. al
U.T.M.
Creşterea conştiinţei politice,
a nivelului politico-ideologic al
tinerilor se reflectă în succe­
sele obţinute în îndeplinirea
sarcinilor de producţie, în ati­
tudinea nouă faţă de muncă
şi avutul obştesc. Aceasta a fă­
cut ca numărul tinerilor ute-
mişti fruntaşi în producţie să
crească de la o lună la alta.
iar brigăzile de producţie ale
tineretului şi cele de muncă
patriotică să obţină realizări In controalele periodice efec­ ferite boli.
nile de producţie şi efectuarea rul medic a observat că maistrul să, dorinţa de a ti cît mai util, L IA : In căutarea comorii; Ani
lucrărilor prin munci volun­
tare.
MiHAl SCHNEIDER
corespondent bat de ce suferă, apoi l-a invi-
Echipa de zidari
condusă de Du­
mitru Musca, a în­
registrat succese
frumoase pe şan­
tierul nr. 3 din
Călan. Datorită fo­
losirii la maximum
a timpului de lu­
cru, membrii echi­
pei reuşesc să de­
păşească zilnic nor­
ma in medie cu
5-10 la sută.
In clişeu: Echi­
pa de zidari con­
dusă de Dumitru
Musca.
)
DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 3
Im c e le i sie«» SS»a
a n iv e rsă ri » e lib e ră rii C e h oslovacie !
!-au ad^is muncitorii, tehnicienii
şi inginerii inovatori de Ia mina
Petrila. Economiile autecalcula-
peste 345.000 lei. Rezultate fru­ Strada „Vic­
moase au fost înregistrate şi la toria din Fe­
cabinetele tehnice de la prepa­ bruarie“ din
r a ta Petrila şi mina Lonea, Bratislava. In
unde economiile antecalculate se prim plan con­
strucţia turn cu
12 etaje clădi­
tă cu metoda
tiv 113.400 lei. betonului tu r­
nat.
aplicarea acestei inovaţii, timpul
de confecţionare a jgheaburilor
se reduce de la 180 minute la B R A T IS L A V A \ ÎN F L O R IT -
35 minute. Datorită înaintării rapi­ veşte casele n-au depăşit 15 nelor distruse, care du- ‘
Economiile antecalculate ce se de a armatei sovietice, Bra­ la sută, n-au fost distruse pă acţiunile de luptă au
tislava a fost salvată de dis­ cartiere de locuit, clădiri­ fost puse sub protecţia lor.
obţin se ridică la peste 60.000 lei trugere. Pagubele în ce pri- le importante şi monumen­ După o pauză de 12 zile a
în acest an. tele culturale au rămas ne­ sosit la Bratislava primul
/-v's/'V/V' vătămate. Pierderile cu pri­ tren personal. O z ii după a-
:©©i vire la populaţia civilă au ceasta, a sosit o delegaţie,
fost minime. împuternicită dej Consiliul.
Naţional slovac răin Kosice,
In oraşul eliberat viaţa a pentru a prelua organizarea
fost reluată normal imediat
M edicul
de circumscripţie după lichidarea ultimei re­ vieţii la Bratislava şi în în­
zistenţe a duşmanului.
treaga Slovacie de vest eli­
In primele zile ale revo­
luţiei Comitetul Naţional berată. !
local reprezenta puterea de
Anul trecut, după ce absolvi­ tat Ia policlinică, după orele de stat şi politică. Pe umerii săi O cu totul altă Bratis-
se Institutul medico-farmaceutic lucru. Maistrul Gurtuiuş a as­ apăsa de aceea întreaga gri­ lavă, decît acelea care acum
din Cluj, tînărul medic internist cultat staturile tînărului medic jă pentru refacerea vieţii 15 ani a salutat pe elibera­
Emil Dumitru a fost repartizat si s-a prezentat la consultaţii. normale în oraş. Armata so­ torii săi, va sărbători cea
să muncească la policlinica din Emil l-a consultat cu atenţie a- vietică ne-a a ju ta t; a difu­ de-a 15-a aniversare a eli­
Cugir. Pînă atunci, cu ocazia poi i-a stabilit diagnosticul, in- zat manifeste în care in­ berării ţării, in anii.: con­
practicilor la diferite spitale, dieîndu-i şi tratamentul. Acum, forma populaţia asupra e- strucţiei socialiste, oraşul
Emil avusese ocazia să trateze maistrul se simte bine, lucrează venimentelor externe, a con-
diferiţi bolnavi, să dea o mînă altfel. Numai că medicul nu s-a > struit un pod-ponton peste şi-a schimbat!aspectul; a de­
de ajutor medicilor. Gînd a a- mulţumit doar cu. atît. Din cînd Dunăre, a ajutat la menţi­ venit un mare oraş modern.
juns- la Cugir însă, răspundea în cînd, trece prin sector să va­ nerea ordinei în oraş. S-au Numărul populaţiei a cres­
direct de sănătatea oamenilor dă starea sănătăţii tînărului rezolvat probleme importan­ cut cu peste 100.000. s-au
din circumscripţia Il-a, care-i maistru, mdicîndu-f medicamen­ te ele aprovizionare, refa- lărgit uzinele existente şi au
fusese repartizată. 'j cerea reţelei electrice, cură­ apărut uzine noi1: „Uzina
tele de care mai are nevoie. Păcii“, „Meopt.a“, o serie de
Poale de aceea, în prima zi Aşa procedează şl cu alţi mun­ / ţirea ruinelor, pregătirile institute de cercetări, un
de lucru, a fost. mai emoţionat citori din uzină. mare complex chimic „Slov-
ca în faţa comi­ muncilor agricole de primă­ naft“ se află în stadiul de
siei de exami- Emil Dumitru vară, refacerea traficului construcţie. Au dispărut li­
___________.....im" lucrează, local. mitele colonii muncitoreşti
în şi s-au înălţat noi cartiere
Cel mai repede s-a rezol­ moderne şi străzi întregi,
Ş T a f ir? D IN C A R N E XU L mod voluntar, şi vat la Bratislava problema şcoli noi, obiective sportive
ia spital. In- apei. Salariaţii uzinelor co­ şl de odihnă, noi teatre şi-au
ceau însă, au wpwtembu munale de apă n-au părăsit început activitatea.
dispărut şi emo­ S locul lor de muncă nici în
timpul luptelor, incit pauza
ţiile. învăţase —------------------------------- şp Ia spital, salva-
în aprovizionarea cu apă po­
doar şase ani a- rea a adus pe In curind Bratislava va
tabilă şi apă pentru stin­ avea un nou spital de me­
ceasfâ meserie şi deţinea un bo­ pontatoarea Ana Nislor. Erau dicină generală şi un spi­
gat bagaj de cunoştinţe. gerea incendiilor a fost doar tal pentru copii, o clinică
de faţă trei medici printre care dentară, 512 noi clase în
...Emil Dumitru, tiu de cefe­ şî Emil. Pacienta suferise cu o de 16 ore. După o săptă- şcolile de cultură generală,
rist din Simeria, visa, încă de lună şi jumătate în urmă de o şcoală industrială, o şcoa­
mic, să înveţe cî-t mai mult. endocardită evolutivă. Acum su­ mînă a fost refăcută apro­
Gîndul Iui era să devină medic, ferea de embolie cerebrală. Me­
şi dacă este posibil să vină dicii o cunoşteau pe Ana. O cu­ vizionarea cu curent elec­
chiar la Simeria, între cei ca- noşteau ca pe o muncitoare bu­ tric. A început refacerea lă economică şi două şcoli
re-I cunoşteau din copilărie. Şi nă, ştiau că esté căsătorită cu
tocmai cînd se frămînta ce să un muncitor din lîzmă şi că are magazinelor distruse, mun­ pentru ucenici. Va avea a-
tacă, Emil a tost îndrumat să un copil. Se îmbolnăvise pe citorii au pornit cu ab­ poi un planetariu, un ob­
urmeze Şcoala specială de 2 ani neaşteptate. Se întîmplă. Tre­ negaţie la refacerea uzi- servator astronomic, o gră­
din Oradea. După primele luni buiau luate măsuri urgente. dină zoologică.
de şcoală, Emil a răsuflat uşu­ Boala putea să se agraveze. Gei
rat. Acum era convins că visul trei medici au prescris cil pre­ după Ruidde Pravo <
lui din copilărie se va împlini. cizie diagnosticul. A urmat tra ­ 'WNr W n/N/O
S-a înscris la facultate. Şi anii tamentul. După două luni. Ana Depozit compefrol Ia Că ian
au trecut. In 1959, printre ab­ a fost vindecată. Desigur că la
solvenţii Institutului medico-far­ salvarea ei a contribuit şi tînă­ De mai mult timp, locuitorii pozit competrol, care să le asi-
clm Calau şi-au exprimat dorinţa gure aprovizionarea cu produse
maceutic din Cluj. se ai Ia şi rul medic Emil Dumitru. de a avea în localitate un de- petrolifere (petrol, benzină. ara­
Emil. Absolvise Institutul cu
media 9,40. In cadrul circumscripţiei de S ţa & c izi& o S e * gaz). Această cerere a fost stu­
care răspunde, Emil se strădu­
Aici la Cugir trebuiau puse ieşte să dea o îngrijire cît mai 7 MAI 1960 diată de Baza nr. 8 Timişoara
în practică toate cunoştinţele DEVA: Inimă de mamă ;
bună oamenilor muncii. Pe lin­ HUNEDOARA: Voci în insulă; şi depozitul Competrol Deva.
căpătate. Ii tusese repartizate PETROŞANI: La răscruce de
cîteva sectoare de la U.M. Cu­ gă consultaţiile pe care le acor­ Ga urmare,. în ziua de 30 apri­
gir. Trebuia cunoscută starea dă la policlinică, tînărul medic lie, în Călan s-a deschis un de­
sănătăţii fiecărui om, trebuia face controale periodice în uzi­ pozit de aragaz şi produse pe­
să devină un prieten bun al lor nă, se deplasează acasă la mun­ trolifere. ‘
şi mai mult, era nevoie ca oa­ citori pentru a trata cazurile u- T. ŞINCA
menii să aibă Încredere în el. şoare, sau pentru a preveni di­ corespondent
drum uri; Mai tare ca moartea ;
Vizitaţi Băile Lapova
Ioan Curtuiuş nu se prezintă au făcut ca tînărul medic de de n eu ita t; SIM ERIA: Pe ţăr­ indicate în afecţiunile cardio­
prea bine cu sănătatea. A stat circumscripţie să fie iubit şi sti­ muri îndepărtate; ORASTIE: vasculare.
mult cu el de vorbă, l-a între­ mat, Dragostea nu se cum pără; Pa­
sărea fu rtu n ii; HAŢEG : Casa Tratamente balneare fizioterapie,
V. ALBU părintească ; BRAD : Ceasul s-a
tÇ-SV = oprit la miezul nopţii; LONEA: cură de ape minerale carbo-
Cîntăreţul mexican'; TEIUŞ : gazoase cu efecte terapeutice,
Viaţa e în mîinile' tale ; ZLAT- o Tarifele accesibile şi condi­
N A : O întîmplare extraordina­
ră ; IL IA : secretul cifru- ţii optime de cazare şi masă.
lu i; APOLDUL DE SU S: o Medici de specialitate sînt
Avalanşa ; CALAN : Vizita tov.
Hruşciov în S.U.A. Ia dispoziţia vizilatorilor.
e Staţiunea, esle deschisă de
m m h mmmmmk
la 1 mai 1960—15 octombrie
1960.
Pentru informaţii suplimentare
adresaţi-vă direcţiunii Băilor
Lipova.
PENTRU 24 ORE I. R. A. Nr. 5 GLUJ
Vreme nestabilă cu cerul variabil Str. Aure! Vlaicu nr. 182 lele- )
mai mult noros. Vor mai cădea ploi
slabe. Temperatura variabilă ; ziua în­ fon 36-10 3
tre 15—-20 grade iar noaptea între
2—8 grade. Vînt potrivit cu intensi­ Execută :
ficări din sectorul est. Reparaţii capitale la autoca- ^
PENTRU URMĂTOARELE mioane „Zis“ 150 şi S. R. şi -j
3 ZILE
ţ la autobuse Z 150, M.T.D., ¦}
Vreme nestabilă, cu cerul noros şi
temperatura staţionară. [ U. V. T„ Z 155, pe bază de )
( comandă fermă în condiţiile J
t H.G.M. 680/1959. J
L Calitate bună, în timp mi- p
[ nim de imobilizare. -j