Page 17 - 1960-05

,f3i{?!i;>teca C e n tr a tă I
mulsocialismului
Anul XII Nr. 1889
Semănatul porumbului
şi lucrările de întreţinere a
culturilor trebuie grăbite
______ . - R/UO-AIMCHEIĂ - ___.
Insăminţatul la timp intr-un teren îngrăşat, bine pregătit şi aplica- <'
rea lucrărilor de întreţinere corespun zător regulilor agrotehnice sini /actori >
de care depinde in mare măsură soar ta recoltei.
Ţinind seama de experienţa anilor trecuţi, colectiviştii şi întovărăşită din )
regiunea noastră au muncit intens la însăminţarea porumbului şi intre- ¦:
ţinerea culturilor.
Cele mai bune rezultate le-au obţinut unităţile agricole socialiste din {
raioanele Ilia, Orăştie, Alba şi altele care au terminat insăminţatul po- <
rumbului, iar lucrările de întreţinere a culturilor se găsesc intr-un stadiu <
avansat.
Există Insă, unităţi agricole care deşi au posibilităţi tot atit de mari <
nu au terminat Insăminţatul porum bului.
Rezulfcsf al muncii
organizate
Din primele zile deprimăvară,
membrii celor trei gospodării agri­
cole colective şi întovărăşiţii din co­
muna Mihalţ, raionul Alba, au por­
nit cu multă însufleţire munca pe
ogoare. Ei au însămînţat pînă în
prezent sfecla de zahăr, cartofii, o-
văzul şi floarea-soarelui. Griul în­
sămînţat din toamnă a fost grăpat,
iar pe o parte din suprafaţă au fost
administrate îngrăşăminte chimice.
Colectiviştii şi întovărăşiţii din
Mihalţ, au început însămînţatul po­
rumbului printre primii din raionul
Alba. Avînd terenul arat din toamnă
şi sămînţa pregătită din timp, în
comuna Mihalţ s-au însămînţat cu po­
rumb toate cele 1.661 ha. planifi­
cate. Pentru a obţine de la fiecare
hectar de porumb un venit cît mai
mare, colectiviştii şi întovărăşiţii au
cultivat intercalat între porumb, fa­
sole şi dovleci pe 1.563 ha. teren.
In acest an, gospodăriile agricole
colective din comuna Mihalţ acordă
o atenţie deosebită şi cultivării po­
rumbului pentru siloz. Pentru a asi­
gura fiecărei vaci de lapte cel pu­
ţin 10 tone nutreţ însilozat, colecti­
viştii de aici au însămînţat porumb
pentru siloz pe 129 ha.
Datorită preocupării intense a con­
siliilor de conducere ale celor trei
gospodării agricole colective din Mihalţ,
cît şi îndrumării competente a organi­
zaţiilor de bază şi sprijinului tehnic
acordat de către inginerul agronom,
colectiviştii au reuşit ca paralel cu
însăminţarea porumbului, să aplice
lucrări de întreţinere şi celorlalte
culturi. Gele 549 ha. însămînţate cu
grîu de gospodăriile colective ca şi
cele 417 ha. însămînţate cu grîu de
întovărăşiţi au fost plivite în între­
gime.
Concomitent cu însăminţarea po­
rumbului şi întreţinerea culturilor
colectiviştii din Mihalţ au muncit in­
tens şi la grădina de legume. Toate
cele 16 ha. care se vor cultiva cu
legume au fost amenajate pentru I-
rigat, iar pe 9 ha. s-au plantat var­
ză, gulii şi ceapă.
Semnificativ este faptul că în gos­
podăriile agricole colective din Gistei,
Gbreja şi Mihalţ s-au organizat şi
însămînţat loturi experimentale pe
suprafeţe de 1—5 hectare cu sfeclă
de zahăr, porumb hibrid I<A—4, VVar-
vik—303 şi cartofi. Pe aceste loturi
se va urmări creşterea producţiei în
raport cu martorul prin aplicarea în­
grăşămintelor şi a întregului com­
plex de reguli agrotehnice.
O situaţie asemănătoare în ceea
ce priveşte însăminţarea porumbului
şi întreţinerea culturilor se întîlneşte
şi la G.A.G. din Tîmpa şi Simeria
Veche, raionul Hunedoara, şi la în-
-0 -
îndrumări
preţioase
Comitetul executiv al Sfatu­
lui popular orăşenesc Haţeg a
luat de curînd măsura de a
forma o comisie care să vizi­
teze casele cetăţenilor cît şi
localurile publice, pentru a da
îndrumări practice in vederea
îngrijirii lor. De la înfiinţare şi
pînă în prezent, această comi­
sie a vizitat peste 300 de fa­
milii şi unităţi comerciale prin­
tre care restaurante, cantine
etc. Cu această ocazie, s-au
dat îndrumări preţioase privi­
toare la menţinerea unei cu­
răţenii optime în imobilele de
locuit. Această comisie conti­
nuă să-şi desfăşoare activita­
tea şi în viitor, în scopul asi­
gurării unei curăţenii optime
în oraş.
S1DOMIA RUSAN
corespondentă
Simbătă 7 mai 1989
) can la peste 58.500 lei.
/ la sută, iar granulaţia a fost
\
tovărăşfrile agricole din satele Tibru,
Graiva şi Gricău din raionul Alba.
Golectiviştii din Tîmpa au termi­
nat de însămînţat porumbul hibrid
U—22 şi KA—4 pe 72 ha., iar pentru
însilozat au însămînţat porumb Vis-
consin pe 12 ha. De remarcat este
faptul că întreaga suprafaţă însă-
mînţată cu porumb a fost îngrăşată
cu peste 1.300 tone gunoi de grajd.
întovărăşiţii din comuna Gricău,
raionul Alba, au terminat şi ei cu
cîteva zile în urmă însăminţarea po­
rumbului intercalat cu fasole şi do­
vleci pe 615 ha. Paralel cu însămîn-
ţările ei au plivit griul de pe 380
ha. din cele 503 ha. cultivate, au pră­
şit sfecla de pe 3 ha. şi cartofii de
pe 55 ha.
Aceleaşi posibiSIfâfi —
rezultate diferite
Colectiviştii din satul Răhau, raio­
nul Sebeş, au terminat de însămînţat
toate culturile de primăvară. De înda­
tă ce timpul a fost prielnic •ei au în­
sămînţat sfecla de zahăr pe 6 ha.,
cartofii pe 14 ha., floarea-soarelui pe
6 ha.,. borceagul pentru sămînţă pe
5 ha., ovăzul pe 6 ha., sfecla furaje­
ră pe 2 ha. şi porumbul pe 120 ha.,
din care pentru siloz 15 ha. La po­
rumb boabe, colectiviştii au folosit
numai sămînţă din soiul Warvik 277,
iar pentru porumb-siloz, din soiul
Warvik 303.
In ultimul timp, paralel cu lucrări­
le de înşămînţări, colectiviştii din Ră-
hău au executat pe mari suprafeţe
lucrări de întreţinere şi îngrăşare a
culturilor de toamnă ieşite din iarnă
nu îndeajuns de bine dezvoltate.
Cu totul altfel se prezintă lucruri­
le însă la întovărăşirea din satul
Răhău. Membrii acesteia au hotărît
să cultive porumb anul acesta pe o
suprafaţă de 300 ha. E adevărat că
întreaga suprafaţă a fost arată. In-
sămînţatul însă, pînă la data de 4
mai, nu se făcuse decît pe o suprafa­
ţă de aproximativ 200 ha. Argumente-
(Continuare in pag. d-a)
^-•-8 g—
Tovarăşii Nicoiae 'Atltieni şi Romulus Inel de la U.R.U.M.
Petroşani, îşi depăşesc lunar norma cu 20—25 la sută şi re­
duc rebutul cu 3 la sută faţă de admis.
IN CLIŞEU: Cei doi turnători lucrind la o formă.
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢl-VA!
Colectivele unităţilor economice din regiunea noastră s-au angajat in
cinstea celui de-«/ lll-lea Congres al P. M. R. să realizeze peste plan în acest
an economii totale la preţul de cost în valoare de :
mult, mai ieftin
Colectivul de muncitori, tehni­ zionării la tţrnp cu materii şi
cieni şi ingineri de la turnătoria materiale, secţia turnătorie de
C. S. Hunedoara s-a angajat
la începutul anului să dea peste
plan 1.000 tone piese de calitate
şi să obţină o economie la pre­
ţul de cost în valoare de 1 mi­
lion lei.
Pentru a-şi putea realiza an­
gajamentul, ei au luat o seamă
de măsuri c a : organizarea şi
curăţirea la timp a locurilor de
muncă, reducerea rebuturilor şi
altele.
Drept urmare, de la începutul
anului şi pînă în prezent, ei au
dat peste pian aproape 800 tone
piese, obţinînd o economie la
preţul de cost de peste 300.000
Iei.
In cursul trimestrului I, orga- cutean, Dumitru Niţă şi alţii.
nizînd mai bine locurile de mun­
că, reducînd absenţele nemoti­
vate, precum şi datorită aprovi­
Prin muncă voluntară
_In primăvara acestui an, din
iniţiativa sfatului popular, în
comuna Buceş, munca voluntară
pentru repararea şoselelor şi
drumurilor din raza comunei a
luat un avînt deosebit. S-au evi­
denţiat în această acţiune cetă-
------- ------
4 pagini 20 bani
2 0 .0 0 0 j
PERECE/ |
PANTO?/ ţ
fontă, condusă de ing. Gheorghe
Stroie, s-a situat în fruntea în­
trecerii pe sector dînd peste plan
574 tone piese şi obţinînd c e-
conomie la preţul de cost în va­
loare de 135.995 lei.
In cursul lunii aprilie, mun­
cind cu şi mai mult elan, colec­
tivul turnătoriei de tuburi a reu­
şit să-şi îndeplinească planul
lunar cu 2 zile înainte de ter­
men, turnătoria de oţel .cu”" 7
zile, iar turnătoria de fontă'' cu
8 zile, reaîizî’nd şi însemnate e-
conomii ia preţul de cost.
S-au evidenţiat în mod deo­
sebit, atît în ce priveşte reali­
zarea şi depăşirea planului, cît
şi în obţinerea de economii, to­
varăşii Nicofae Mituşis, I. Arun-
1LIE D. plastică de pe iîngă casa de
tenii din satul După Piatră care
au reparat pînă în prezent prin
muncă voluntară un drum de
8 km. pe care au transportat o
cantitate de peste 5.000 m. c.
piatră şi balast. Printre cetă­
ţenii care au adus un aport deo­
sebit la executarea acestor lu­
crări, se numără Simion Borza.
Traian Hărăguş, Traian David.
Nicoiae Achim, Ioan Hărăguş,
Ioan Neag şi alţii.
TEODOR BRADEAN
corespondent
=©¦#-
Fruntaşă pe comună
Circumscripţia electorală nr.
26 clin satul Ruda, comuna Ghe-
lar, a primit de curînd drape­
lul de circumscripţie fruntaşă pe
comună. Cetăţenii acestei cir­
cumscripţii, în frunte cu depu­
tatul lor Ioan Bistrian, au ob­
ţinut cele mai bune rezultate
în efectuarea lucrărilor agricole
din campania agricolă de pri­
măvară şi în buna gospodărire
a circumscripţiei. Antrenaţi de
deputat, cetăţenii au prestat pînă
-o —
Deputatul satului
In ciuda celor 60 de ani, de­
putatul Lazăr Maier din satul
Vîlcelele Bune, comuna Bretea
Romînă, depune o muncă sus­
ţinută pentru antrenarea cetăţe­
nilor la diferite acţiuni obşteşti.
In afară de aceasta, deputatul
Lazăr Maier a dus o muncă
susţinută pentru ca cetăţenii din
circumscripţia sa să contracteze
cît mai multe produse agricole
eu statul. Pînă în prezent, ce­
tăţenii satului Vîlcelele Bune au
încheiat contracte cu statul pen­
tru 17.500 kg. grîu. 2.500 kg.
nrumb, 7.000 kg. cartofi etc.
iiÎsdifae& fs/rsss sB i; fel ©et&it©mii
— Gazeta de perete — a- priit ©©
jutor preţios în munca orga­
nizaţiei de partid (pag. 2-a). Colectivele de muncitori, teh­ ninoasa se datoresc intensifică­
nicieni şi ingineri de la exploa­ rii întrecerii socialiste pe sectoa­
— Programe de brigăzi ar­ tările miniere din Valea Jiului, re şi brigăzi şi traducerii în via­
tistice vii, atractive (pag. 2-a) s-au angajat să obţină în cins­
tea celui de-a! Ilî-lea Congres ţă a măsurilor tehnico-organiza-
— îngrijirea livezilor ti­ al partidului, însemnate econo­ torice.
nere (pag. 2-a) mii prin îmbunătăţirea calităţii
cărbunelui, reducerea consumu­ Minerii din Petrila au reuşit
— 7 mai — Ziua interna- , în cursul lunii aprilie să reducă
ţională a radiofoniei (pag. 3-a) | rilor specifice de materiale şi procentul de cenuşă faţă de rea­
energie, şi prin mărirea produc­ lizările din trimestrul I cu 1,3
Bunnawi j tivităţii muncii. la sută, umiditatea cu 1,1 la
sută faţă de sarcina de plan,
In cursul lunii aprilie, mi­ iar granulaţia a fost îmbunătă­
ţită cu 3 la sută faţă de plan.
nerii de la Aninoasa, Petrila, Astfel, ei au primit bonificaţii
Lonea şi Vulcan, deslăşurînd pentru calitate în valoare de
larg întrecerea socialistă pentru 244.300 Iei.
îmbunătăţirea calităţii cărbune­
lui extras, au reuşit să obţină Succese deosebit.de valoroase
însemnate economii prin bonifi­ au obţinut şi minerii din Lonea
caţii pentru calitate. Valoarea şi Vulcan. Economiile obţinute
economiilor primite prin bonifi­ prin îmbunătăţirea calităţii căr­
caţii de cele patru exploatări se bunelui la mina Lonea se ridică
ridică la 820.700 lei. la 102.129 lei, iar la mina VuL
Cele mai frumoase realizări
le-a obţinut harnicul colectiv de Rezultatele obţinute pînă a
la mina Aninoasa. El a redus cum dovedesc că, sub îndruma­
procentul de cenuşă admis cu rea şi conducerea organizaţiilor
1,7 la sută, umiditatea cu 1,3 de partid, minerii din Valea Jiu­
lui sînt hotărîţi să obţină şi mai
îmbunătăţită cu 3,4 Ia sută. Ast­ mari economii, să-şi îndeplinea­
fel, a primit bonificaţii în va­ scă şi să depăşească înainte de
loare de 415.777 lei. termen angajamentele tuale în
cinstea celui de-al lll-lea Con­
Frumoasele realizări pe ca­ gres al P.M.R.
re le-au obţinut minerii din A-
_®®E
Să învăţăm, pe tineri
metodele înaintate
Lucrez în 'mină de 23 de fiecare zi, minereul trebuie
ani şi-mi vine foarte greu „să curgă mereu“, aşa cum
cină mă ginăesc că peste spunem noi minerii. Aceas­
Cu simî vreo 6 luni va trebui să ta înseamnă că în timp ce
de răspundere ies la pensie. intr-un front se perforea­
Tot mai mulţi oameni ai mun­ Dar nu despre acest lu­ ză, in celălalt trebuie să se
cii din raionul Orăştie se adre­
sează Stalului popular raional cru vreau să scriu. M-am încarce. E un procedeu uşor.
cu încredere pentru rezolvarea
diferitelor probleme' de interes glndit că patria noastră tre­ de aplicat şi e foarte bun
personal sau obştesc. Sfatul
popular raional acordă o aten­ buie să primească şi mai atunci cină e folosit cu pri­
ţie deosebită acestor sezisări,
rezo!vîndu-le cu simţ de răspun­ mult minereu, să devină cît cepere.
dere. Astfel, ia reşedinţa de ra­ mai înfloritoare. Pentru a- Echipa mea nu se mulţu­
ion, munca cu reclamaţiiie şi se-
zisările oamenilor muncii a fost
încredinţată unui salariat com­ ceasta, generaţia care ns meşte însă numai să extra­
petent, care urmăreşte îndea­ urmează nouă celor virsi- gă mult minereu. Nti piatra
proape respectarea termenelor de nici la perforatoare, trebuie e trebuincioasă patriei, ci
rezolvare a reclamaţii lor şi se­ metalul. De aceea noi .acor­
zisări lor. De asemenea, la locuri să facă mai mult decît dăm o deosebită atenţie ca­
vizibile, sînt indicate camerele noi. Iată motivul care m-a lităţii producţiei. în acest
unde se acordă audienţe precum determinat să scriu. Vreau
şi programele pe zile şi ore.
Pînă în prezent, datorită sezisă-
rilor scrise şi verbale ale oame­
nilor muncii, Comitetul execu­
tiv al Statului popular raional
a putut să rezolve o seamă de să împărtăşesc 'minerilor sens, în afară de faptul că
probleme şl nereguli în activi­
tatea sa. De asemenea, pe baza mai tineri cîieva din meto­ curăţim bine vatra, aplicăm
sezisări lor făcute, s-au luat mă­
suri pentru funcţionarea în bune dele mele de imşcarea se-
condiţiuni ă cercului de artă
muncă, acu­ „iiilllilllllillllll |lk lectivă la lo­
cultură raională, pentru funcţio­
narea în bune condiţiuni a di mulate de-a Cuviniul fruntaşilor cul actual de
fuzoarelor din comuna Cugir
îmbunătăţirea învăţămîntului po lungul anilor. în producţie \muncă, nu
litic ai cadrelor didactice, res Folosftnău-le iiiiiiiiiiiiüiiitiüiniiiiiiiiiiitiiniiiüiiiiiillil putem folosi
pectarea orarului la cabinetele ploturile me­
dentare etc. pe acestea şi
PETRU RUSiU
corespondent îmbogăţinău-le cu altele şi- talice, deşi folosirea lor este
mâi valoroase, sînt convins foarte indicată. Ele elimi­
că tinerii de astăzi ne vor nă cît se poate de mult
întrece cu mult pe noi. pierderile de minereu util.
Eu m-am obişnuit ca a- De aceea, eu recomand ca
tunci cină ajung la frontul peste tot, unde locurile de
dc lucru, să am asigurate muncă permit, să se folo­
toate sculele şi materialele sească ploturi.
necesare. Pentru a realiza Desigur, mulţi mineri ştiu
acest lucru, nici un miner aceste „secrete“ ale muncii
din echipa mea nu merge în subteran. Este necesar to­
în abataj înainte de a-i da tuşi să fie reamintite. Pen­
cele trebuincioase lucrului tru aplicarea lor se cere în­
din acea zi. In timpul să un dezvolto.t simţ al dis­
schimbului, nimeni nu plea­ ciplinei In rînăul tuturor
că de la lucru şi deci cele membrilor echipei. Tinerii pe
480 minute sînt folosite nu­ care i-am avut eu în echi­
mai în scopul producţiei. pă, n-au învăţat de la m i­
Am învăţat în anii de ne numai meserie, ci mai
cină puterea aparţine po­ mult, şi în primul rînd, să
porului, că înainte de toa­ fie oameni conştienţi de
te, trebuie să fii sigur că rolul lor în societate, con­
oamenii din echipă nu sînt ştienţi de nobila lor meni­
expuşi accidentelor. ur- re. Exemplul personal al
mind neabătut acest princi­ şefului de echipă, este cel
piu, de fiecare dată cină in­ mat sigur şi mai convingă­
tru în abataj, controlez tor argument în munca de
înainte de toate dacă n-au formare la ortaci a discipli­
în prezent sute de ore muncă apărut copturi. De fapt, a- nei liber consimţite, a sim ­
voluntară la transportul de pia­
tră, curăţirea şanţurilor, spoirea ceasta duce şi la o mai bu­ ţului de răspundere în mun­
faţadelor etc. Drapelul de cir­
cumscripţie fruntaşă a tost cîş- nă ritmicitate a procesului că.
tigat pe merit.
de producţie.
ELENA FLORINCAŞ
corespondentă ROMAN DUD
Apoi, pentru ca planul de şei de echipă — secţia Musariu
€1
producţie să fie realizat în Întreprinderea minieră Barza i
Echipa de lăcă­
tuşi condusă de
comunistul Iosiţ
Farcaş, de la A-
telierele centrale
Gurabarza, obiş­
nuieşte să citească
zilnic ziarul, in
timpul pauzei pen­
tru masă. Echipa ’
mal sus amintită
execută lucrări de
calitate şl întot­
deauna înainte de
termen.
In clişeu ': Tov.
losif Farcaş şi
membrii echipei
sale, citind ziarul.