Page 18 - 1960-05
P. 18
DRUMUL SOCIALISMULUI wr. 1069
Cr&zeta. ale perete —
afiit©!» p re |I®s în m u n ca pentru
o rg a n iz a ţie i de p artid . an şcolar
Gazetele de perete — organe ale că sănătos, care astăzi munceşte con Sfaturile populare din Teren rodat agriculturii tost realizat în proporţie de 76 Colectivista Lina Vlaicu este îngrijitoare de animale la
organizaţiilor de partid şi sindicale ştiincios pentru îndeplinirea sarcini regiunea noastră au înce ia sută. gospodăria agricolă colectivă „6 Martie“ din Turdaş. Hră
— fac parte integrantă din presa lor de producţie. Membrii întovărăşirii „Mure nind raţional cele 6 scroafe care-i sînt repartizate pentru în
noastră de partid, pusă în slujba put de pe acum, pregăti şul“ din ' Vioiul' de Jos, raionul La obţinerea acestui rezultat, grijire, ea a reuşit să obţină in medie de la fiecare scroafă
construcţiei socialiste. Desfăşurîndu-şi Gazeta de perete şi-a adus un a- rile pentru viitorul .an şco Alba,- au muncit voluntar la în un aport de seamă au adus mal cîte 11 purcei.
activitatea nemijlocit în întreprinderi, port important şi la îmbunătăţirea lar în vederea generaliză diguirea rîului Qabii, pş, o. dis- ales deputaţii Constantin Zerlu,
secţii, ateliere, şantiere de construc muncii în ajustaj unde producţia la ' fetiţă de 800’ m." Ă fost sustra în circumscripţia căruia contri -.©»s
ţii etc., gazetele de perete au posibi minată se sorta Ia întîmplare, din rii învăţămîntului de 7 să astfel de la inundaţii o su buţia voluntară a fost încasată
litatea de a se ocupa, în mod amă care cauză şarjele se amestecau une ani. Cu fonduri învestite prafaţă de 50 ha. teren. Pe su- în proporţie de sută la sută.
nunţit, de problemele concrete ale le cu altele, iar ţaglele erau aşezate 'prafaia redată agriculturii au Iosif Baciu, La2 ăr Gorcea şi
secţiei, atelierului, şantierului, ale fie claie peste grămadă. Pentru această de-sfaturile populare şi cu şi fost însămânţate 6 ha. cu alţii.
cărui loc de muncă. stare de fapt, gazeta de perete a cri contribuţia voluntară a sfeclă de zahăr, ' iar 2 0 'ha., au
ticat cu tărie pe maiştrii Tiberiu Igna, cetăţenilor se .construiesc fost arate. - In zilele -următoare, GHERAS1M TRIFA
Prin profilul şi tematica lor, gaze Remus Prip, loan Josan, şefii de e- va fi arat şi însămînţat cu po
tele de perete sînt strîns legate de chipă Stelian Coman şi loan Popescu noi şcoli şi săli de clasă. rumb şi restul terenului. Tinerii din Lasău
viaţă, de activitatea şi preocupările şi nu i-a scăpat din obiectivul său La Baia de Criş din raio
muncitorilor, inginerilor, tehnicienilor pînă ce lucrurile în ajustaj nu s-au nul Brad, sînt avansate RAFILA BULAC Tinerii din satul Lasău, raio
şi funcţionarilor, cărora le stă la dis îndreptat. Acum, laminatele sînt sor lucrările pentru construc nul Ilia, participă în număr toi
poziţie pentru a-şi spune cuvîntul prin tate pe calităţi şi sortimente, sînt sti ţia unei şcoli cu. opt săli Depufafis hi frunte mal mare la diferite acţiuni pa
articole despre cele mai diverse pro vuite frumos, spaţiul de depozitare de clasă care se execută triotice. Una din aceste acţiuni
bleme ale activităţii colectivului. Ga s-a mărit iar expedierea produselor în mare parte cu contri Comitetul executiv al Sfatu a fost amenajarea unui local
zetele de perete se adresează colec finite se face ritmic. Direcţiunea Com buţia colectiviştilor din lui popular comunal Baia da corespunzător pentru cooperati
tivului în mijlocul căruia îşi desfă binatului — spunea tov. D. Fotescu comună. Se apropie de Criş s-a angajat să realizeze va 'satului.
şoară activitatea şi în rîndurile lui — ne-a felicitat pentru faptul că am 'sfîrşit şi lucrările pentru în primele 4 luni ale anului,
îşi exercită ele rolul de propagandist, reuşit să punem capăt dezordinei din construcţia unei noi şcoli 75 la sută din contribuţia vo Tinerii aii efectuat cu acest
agitator şi organizator colectiv. ajustaj, să întărim disciplina. Aceste luntară pe anul 1960. prilej peste 60 ore de muncă
felicitări se adresează desigur şi co în comuna Gurasaăa din voluntară, evidenţiindu-se în
Un exemplu bun îl constituie în lectivului de redacţie al gazetei de Raionul Ilia, iar în sate Gu sprijinul permanent al de- mod deosebit Iosif Vasi, Vic
această privinţă gazeta de perete „La perete care a fost tot timpul în pri le Roşcani, Şugag, ungu- putaţilor, angajamentul luat a tor Roman şi Iosif Vesa.
minorul roşu" de la laminorul de 650 ma linie a luptei pentru întronarea
disciplinei, a ordinei, a grijii faţă de v ic t o r OPREAn
mm. al C.S. Hunedoara, care şi-a cîş-
tigat pe merit o puternică autorita agregate, faţă de bunul obştesc. rei. şi altele se clădesc lo îngrijirea livezilor
te în faţa colectivului de muncă al Gazeta de perete publică periodic
secţiei şi se bucură de dragostea, sti caluri pentru ciclul doi.
ma şi preţuirea tuturor muncitorilor, articole, informaţii şi note prin care
tehnicienilor inginerilor şi funcţiona popularizează angajamentele, succese Pentru anul viitor, nu Coleefia „Biblioteca tinere
rilor secţiei. le ce se obţin în producţie, fruntaşii mărul şcolilor care vor
şi metodele lor de muncă. Atunci cînd funcţiona cu clasele V-
Vorbind despre ajutorul pe care sînt realizări deosebite se scot ediţii
gazeta de perete îl dă organizaţiei de speciale. O astfel de ediţie a (ost VII, va creşte de la 127 şcolarului84 Planul de perspectivă cu pri pul este secetos, se recomandă
partid în îndeplinirea multiplelor ei la 145. se va mări de a- vire la refacerea patrimoniului ca pomii să fie săpaţi în jui
sarcini, tov. Dumitru Fotescu, secre dedicată schimbului condus de mai sernenea numărul canti pomicol al regiunii Hunedoara cu casmaua, iar peste săpătură
tarul organizaţiei de bază, spunea: stru! Alexandru Sîra, membru de par precizează că pentru a deveni cît să se aştearnă un strat de plea
— In toate acţiunile, noi ne-am spriji tid. care în noaptea de 14 spre 15 nelor şi internatelor. Se Editată pentru a veni în spri- derea înţelegerii cît mai proton - mai rentabilă,-cu un potenţial ri vă sau de paie ude care va da
nit şi ne sprijinim pe gazeta de pe martie a laminat 481 blumuri pe vor înfiinţa noi internate jinul elevilor dornici să-şi asigu- de a sensurilor sociale şi a va- dicat de rodire şi cu un preţ de posibilitate apei înmagazinată in
rete. Ea ne-a ajutat şi ne ajută schimb, faţă de 454 blumuri cît con re o instruire temeinică şi siste- lorilor artistice cuprinse în serie cost scăzut la fructe, pomicultura sol să se păstreze timp înde
foarte mult în rezolvarea multor pro stituia mai înainte recordul secţiei. la şcolile din Băniţa şi rnatică în problemele literaturii iile studiate, vine prefaţa, di- trebuie să se dezvolte pe prin lungat.
bleme atît prin publicarea a diferite Uricani din raionul Pe romiîne şi universale, şi de a dactic sistematizată, cuprinzînd cipii socialiste. Această sarcină
articole, cît mai ales prin suplimen Operativitatea, perseverenţa în ac troşani, Roşcani, raionul oferi profesorilor un instrument o prezentare succintă a vieţii impune înfiinţarea livezilor pe In caz de secetă prelungită se
tul satiric şi ediţiile speciale. Pentru ţiuni şi ducerea lor pînă la capăt, Ilia şi altele. suprafeţe mari, concepute după va uda fiecare pom cu 20—30
a ilustra acest ajutor, să dăm cîteva folosirea cu grijă a diferitelor genuri un plan de organizare terito litri apă la intervale de 20—30
exemple. şi mijloace gazetăreşti caracterizează In urma pregătirilor ca de lucru util pentru pregătirea şi o concluzie sintetică a ope- rială judicios întocmit, lucrate zile. După 2—3 zile de la uda
colectivul de redacţie al gazetei de re se fac, în centrele orelor de predare, colecţia „Bi- rei scriitorului respectiv. Un ta- în bune condiţiuni de agroteh re, se înlătură stratul de pro
Desfăşurarea normală a procesului muncitoreşti, în satele şi biioteca şcolarului“ a fost primi- bel bibliografic, rezumă prin- nică. tecţie, se prăşeşte, apoi se aco
de producţie era stînjenită la început perete format din tov. Emeric Drăgan, comunele raionului Hune lâ cu bucurie de' elevi şi pro- cfpalele date’ale vieţii şi operei, peră din nou.
foarte mult de actele de indisciplină responsabil, loan Diaconu, Silviu Bol doara se asigură posibi Un exemplu de plantaţie de
ce se comiteau din partea unor mun dim loan Voina, Dumitru George. litatea de a urma clasa iesori- asigurînd elevului posibilitatea tip socialist îl oferă G.A.S. A- Pe terenurile unde apa se
citori, maiştri, şefi de echipă şi chiar V-a toţi elevii. care Cuprinzînd pe- lingă textele recapitulării rapide a materia- poldu de Sus. Această planta transportă cu greutate, .săpatul
ingineri şi tehnicieni. Gazeta de pe WalUer Edward şi Marian Petru. A- lului. De asemenea, sub forma ţie se întinde pe 150 ha. cu un şi muleitul pomilor sînt lucrări
rete, sub îndrumarea organizaţiei de cest colectiv tînăr a cîştigat o termină în anul acesta indicate în programa analitică Linei culegeri de aprecieri cri- număr de 28.000 pomi care au obligatorii. Acolo unde nu se a-
partid, şi-a concentrat focul asupra bună experienţă în muncă. Fiecare şi alte creaţii reprezentative ale tice, i se înlesneşte cunoaşterea început să intre pe rod. plică aceste lucrări la timp,' so
acestor lipsuri. N-au fost trecute cu ediţie este pregătită cu grijă pe baza clasa IV-a. Pe întreaga scriitorilor, antologiile publicate celor mai autorizate păreri în lul se usca, iar rădăcinile nu
vederea nici un fel de abateri de In planului de apariţie elaborai şi dis în „Biblioteca şcolarului“, oferă Astfel de plantaţii pe supra se pot caluşa.
disciplina muncii şi producţiei, indife cutat în prealabil cu biroul organi feţe de 10—50 ha. s-au înfiin
rent dacă cel în cauză era muncitor, zaţiei de bază. Faptul că această ga regiune se prevede ca 95 cititorului de vîrsfă şcolară po- legătură cu scriitorul şi opera ţat de curînd în multe gospo După cum. s-a, amintit, plan
maistru, inginer sau tehnician. In zetă s-a ridicat la nivelul sarcinilor la sută din numărul ele sibiiitatea de a cunoaşte valori- studiată. Profesorul găseşte su dării colective. In total s-au taţiile cu pomi ş-au efectuat îtţ
acest scop, gazeta de perete s-a fo c.e-i stau în faţă se datoreşte îndru vilor care termină 4 cla le consacrate ale literaturii, des- gestiî preţioase, privitoare la te- plantat numai în anul 1959— mare parte pe terenuri impro
losit de toate mijloacele ce i-au stat mării concrete şi permanente a co se să fie cuprinşi in in- chizîndu-i gustul pentru lectura mele ce pot fi indicate elevilor 1960, un număr de peste 50.000 prii cultiţrilor agricole (păşuni
la îndem înă: articole, epigrame, note, lectivului de redacţie de către biroul pomi pe o suprafaţă de 320 ha. ,sau fineţe),, unde solurile sînt
versuri satirice, caricaturi, ediţii spe organizaţiei de bază care manifestă atentă a operei integrale a scrii- pentru lucrările^ în afara1 orelor Dintre acestea, amintim livezile subţiri, spălate şi sărăcite. De
ciale. Pozitiv este faptul că paralel o grijă deosebită faţă de gazeta de gospodăriilor colective Sîntan- aceea, pe lîngă îngrăşarea fă
cu criticarea lipsurilor şi neajunsuri perete şi se sprijină pe ea în toate văţămîntul de 7 ani. tarilor. 5e Naşă. Iată cîteva lucrări din drei, Balomir, Rapolt, Geoagiu. cută. la plantare, este necesar
lor, gazeta a scos întotdeauna în evi acţiunile. Succesele de pînă acum se Jeledinţi ş.a. ca în timpul verii să se facă o
denţă tot ceea ce este nou şi înain datoresc şi activităţii neobosite a co In sprijinul cititorului. în ve- această colecţie: Alecsandri V. îngrăşăre cu must' de gunoi de
tat. a stimulat elementul pozitiv, a lectivului de redacţie care, sprijinindu- K J — Poezii; Bogza G. — Tăbă- In cele ce urmează ne vom grajd, diluat de 6—8' ori. La un
popularizat larg fruntaşii şi iniţiative se pe un larg activ de corespondenţi, ocupa de lucrările ce trebuie pom 'se dă 20—30 litri de ast
le lor. Organizaţia de partid, avînd militează pentru înfăptuirea sarcinilor cării şi lumea petrolului; Bo- făcute la pomii tineri în primii
sprijinul gazetei de perete, a reuşit ani după plantare. fel de must.
să închege astfel un colectiv de mun ce stau în faţa organizaţiei de bază, lintineanu D. — Poezii; Cara- In terenurile grele, •argiloase,
a colectivului secţiei în îndeplinirea Atenţia cea mai mare trebuie
planului de producţie şi a angajamen- giale I. L. — Mo-mente şi schi dată pomilor în primul an după unde' apa stagnează, se vor ad
ministra pe toată suprafaţa li
telor luate în întrecerea socialistă. ţe ; Delavranceă B. Şt. — Nu plantare, cînd ei suferă de pe vezii; 2—4 toile praf de var la
N. BADIU hectar (cu efect, pentru 4—5
vele şi povestiri: Fiifmon N urma transplantării din pepi
ani).
— Scrieri alese, voi I ; Ghica nieră în livadă, prin pierderea O altă problemă care trebuie
Ion — Scrieri alese; Hăşdetl unei' însemnate cantităţi de ră să stea în-centrul preocupărilor,
este apărarea pomilor de boli
B. P. — Scrieri alese; Iosif Şt. dăcini. şi insecte. In prima parte ă ve
O. — Poezii alese; Negruzzi 6. Menţinerea permanentă a so getaţiei, unele specii ca merii
— Pagini alese ; Odobescu AI. I. lului din jurul pomului în sta si prunii, sînt puternic atacaţi
— Pseurio-kyneghetikos: Odo re de aeraţie şi umiditate su de pătarea cafenie a frunzelor,
bescu A. — Mihnea Vodă ce! ficientă, dă posibilitatea rădă mai ales în anii pioioşi, iar în
Rău ; Ru-sso A. — Scrieri ale cinilor tinere să se dezvolte în anii secetoşi făinarea atacă lăs--
se; Slavici Ion — Pagini alese; bune condiţiuni, pomul se hră tarii şi frunzele pomilor. La
Toma A. — Cînfu! vieţii ; Va- neşte mai bine, asigurînd o creş pruni, caişi, cireşi, apar în spe-!
zov I. — Oropsiţii ; Primii noş tere normală a lăstarilor şi frun eial boli din categoria ruginu
tri poeţi ; Şcoala ardeleană. zelor. lor. Contra acestora se reco
Acum, în luna mai, cînd tim-
Cuprinzînd o serie pentru li mandă stropirea cu soluţie de
teratura romînă, o alta pentru zeamă bordeleză 0,75 la sută,
literatura universală, .colecţia
„Biblioteca şcolarului“ se îmbo
găţeşte rapid cu noi apariţii în
scopul de a oferi elevilor în tim
pul cei mai scurt lucrările re
comandate de programa şco
lară.
i a secţia Lăpuşnic a G.A.S. Mintia, sectorului zootehnic i Cărţile colecţiei „Biblioteca
se acordă o mare importanţă. Vacile hrănite şi întreţinute ra şcolarului“ nu trebuie să lip
ţional, dau producţii de lapte de peste 15 litri zilnic.
sească din biblioteca niciunui
In clişeu: Vacile secţiei Lăpuşnic scoase în aer liber. elev, a niciunui profesor.
¦?!C^OQIŞOSaqoqCOOOGQqOOOOOOQipOOC^
loan Dănilaş, un membru al cret tematica programului, pen Homoro’d şi în satele aparţină iar în caz de tăinare se stro
brigăzii recită poezia „Nenea tru ce să militeze el, căror sar
Programe de brigăzi artistice Milion“, în care sînt scoase în cini să 'răspundă. După cît ne- toare. peşte cu sulf muiabil 0,4 la su
de aglfafie vii, atractive evidenţă avantajele pe care le arn dat seama, colectivul brigă
aduce gospodăriei colective cul zii şi-a propus să tacă o că Colectivul de creaţie al brigă tă sau, în lipsa acestuia, cu
tivarea legumelor. Altădată, lătorie prin sat şi să critice tot
pentru a arăta cum a crescut ce-i iese în cale. Astfel, sînt cri zii artistice de agitaţie (Ocnea- zeamă sultocalcică 2 la sută.
nivelul de trai al unui colecti ticaţi cei care n-au dus pînă
vist, se recită poezia „Explica la capăt construcţia1 unui adă nu Dumitru, Bor^a Dorin şl Piersicul se va trata numai cu
ţii“. post pentru „brudari“ pe malu! Biaga Ion), trebuie să acorde zeamă sultocalcică sau prepa
Mureşului. Mai departe, ni se atenţie în primul rînd proble rate cu suit muiabil în căzui a-*
Dar brigada nu trece nepăsă- aduce la cunoştinţă că drumurile melor legate de întovărăşirile pariţiei unei boli periculoase că
toare pe lîngă lipsuri. Ea are sînt prost întreţinute, că în sat zootehnice, să . axeze programul
„doctorii" pentru „plimbăreţi“, nu este cămin cultural, deşi a-
Brigăzile artistice de agitaţie bunătăţirea conţinutului şi la pe aproape, erau căutate cu lu pentru leneşi, pentru cei care cesta are un director cu normă pe realizările şi perspectivele deformarea frunzelor,. făinarea
din regiunea noastră se află în ridicarea calităţii artistice a minarea. nu sînt preocupaţi de bunul întreagă, că la gazeta de pere
continuu progres. La această programelor prezentate. . Asemenea lipsuri au fost sem mers al gospodăriei^ şi pun mai te, afişată la statul popular, ou acestora. etc.
dată, avem un număr apreciabil nalate în programele pe care presus de interesele colectivului se schimbă cu regularitate ar
de asemenea formaţii artistice, Elementul pozitiv le-a prezentat în diferite oca propriile lor interese. ticolele, că unii tineri nu au o Plenara din 3—5 decembrie In timpul vegetaţiei îşi fac a-
care prezintă cu regularitate zii brigada artistică de agitaţie comportare demnă în familie. 1959 a C.G. al P.M.R., pune un
programe în faţa muncitorilor In text a căminului cultural din Pricaz, Programul brigăzii artistice Călătorind mai departe, brigada accent deosebit pe mărirea şep- pariţia o - serie de dăunători
şi a ţăranilor muncitori. raionul Orăştie. Ajutaţi însă să de agitaţie a căminului cultu poposeşte la cooperativă:
In general, conţinutul pro înlăture greşelile, tovarăşii de la ral din Pricaz a tost primit cu Dar cină colo ce-am aflat ? telului şi îmbunătăţirea raselor printre care cei ¦mai obişnuiţi
îndrumate de organizaţiile de gramelor brigăzilor artistice de Pricaz au întocmit noi texte ca căldură de către ţăranii colecti Lucru ăe-altfel de-aşteptat (!?) de- animale. Creşterea animale ' sînt păduchii verzi, purecii, pă
partid, instituţiile culturale au agitaţie este axat pe probleme re au adus pe scena căminului vişti, el a constituit un imbold
luat o serie de măsuri pentru le politico-economice specifice cultural aspecte din viaţa' şi în muncă lor. Un lacăt din ăla mare lor este superficial tratată în duchele de San-Jose şi alţii. In
continuarea şi dezvoltarea miş localităţii respective, militând cu munca de zi cu zi a colectiviş Sta de pază la intrare.
cării brigăzilor artistice de agi putere pentru transformarea so tilor. Confirmi concret, programul brigăzii, şi după cît aceste cazuri se' tac stropiri cu
taţie. Casa raională de cultură cialistă a satului, cîntînd pe „Aceasta nu e o noutate lă ştim, aceasta este preocuparea, soluţie de .„Ecatox-20“ în con
din Orăştie, a organizat pentru scenă viaţa nouă a -satelor noa Intr-unui din ultimele sale mobilizator noi la Homorod, că doar de de căpetenie a locuitorilor din centraţie de 0,15 la sută. sau cu
brigăzile artistice de agitaţie stre, luînd atitudine fermă îm programe, brigada se mîndreşte cînd ştim tot aşa' s-'a petrecut Homorod. Tratarea pe larg a a- D.D.T. cmulsionab.il. 0,7 la sulă.-
„Ştafeta ! Mai“. potriva lipsurilor care se mai cu rezultatele obţinute de colec Cu toate succesele obţinute în cu cooperativa noastră“. Dar de 'teslei probleme, cu mijloace ar
manifestă în diferite sectoare de tivişti pe ogoare, în creşterea’ ceea ce priveşte prezentarea e- fapt, (spune tot brigada), vi
O atenţie deosebită s-a acor activitate. S-au obţinut succe animalelor, la grădina de zarza iementeior pozitive, a realizări novată nu este gestionara, ci tistice corespunzătoare, ar fi Ing. DUMITRU PR1CA
dat acestor formaţii şi în cadrul se şi pe linia realizării artis vat, în domeniul construcţiilor. lor regimului democrat-popular cooperativa de centru, din Ge-
ştafetei organizate oe toate ge tice a programelor de brigadă. Brigada vorbeşte convingător la sate, a fruntaşilor în muncă, oăgiu, care o îoloseşte pe ges tost mult mai importantă decîl Staţiunea experimentală
nurile de artă, de către Casa de Se prezintă tot mai multe spec despre creşterea bunăstării ţă unele brigăzi artistice de agi tionară în alte munci.
cultură a raionului Sebeş. La tacole vii, antrenante şi convin ranilor care, la îndemnul par taţie rămîn încă datoare întru critica ce se tace unor aspecte hortipoinicolă Geoagiu
Dobra, raionul Ilia, cu ocazia gătoare. Aşa stau lucrurile în tidului, şî-au unit pămînturile chipării în haine artistice a vie In sfîrşit, brigada constata,
consfătuirii regionale a activiş cazul brigăzilor ‘artistice de agi în gospodăria colectivă : ţii noastre noi. toarte lapidar, că în Homorod neesenţiale din viaţă satului.
tilor culturali, au fost trecute taţie ale căminelor culturale din Frunză verde ca mărarul „avem şi realizări“ : înfiinţarea
Gristur, raionul Hunedoara, Gut He-am umplut cu vîrf hambarul Să luăm, de pildă, programul unui post sanitar de cruce ro (Se măi cuvine, să spunem că
în revistă brigăzile artistice de si Apoidul de Jos, raionul Sebeş, brigăzii artistice de agitaţie a şie, un local nou de şcoală la
Ilia ş.a. C-am muncit şi-am învăţat căminului cultural din Homo- uneori critica se face „la gene
agitaţie fruntaşe din raion. Gu rod, raionul Orăştie. Mermezeu-Deal, o brudinâ cu
Un pas înainte s-a realizat Să culegem rod bogat. ral", nu vizează persoane con-1
sprijinul Casei regionale a crea în ceea ce priveşte prezentarea Mai întîi, trebuie să spunem care cetăţenii trec Mureşul şi
elementelor pozitive în specta Pentru asigurarea calităţii ar că ideea colectivului de creaţie crete care se fac vinovate de o
ţiei populare, ia sediul Casei de colele dc brigadă. A fost o pe tistice a textului, instructorul de a alcătui un program în care un grajd comunal.
rioadă cînd colectivele de crea brigăzii a folosit poezii, scene să se cuprindă „de toate pentru anumită stare de lucruri).
cultură din Haţeg a avut loc ţie şi instructorii lor acordau le, dialoguri, monologuri, cuple toţi“, nu este cea mai fericită. In cîteva cuvinte se vorbeşte
te publicate în culegeri litera Programul brigăzilor artişti:
un schimb de experienţă între o mare atenţie prezentări pe Tovarăşii nu şi-au stabilit con apoi despre întovărăşirile zoo ce de agitaţie de la sate tre
scenă a fenomenelor negative re destinate echipelor artistice buie să fie o oglindă fidelă a
instructorii din raion şi briga care atunci cînd nu se găseau de amatori de la sate. Vorbind tehnice care s-au înfiinţat în realizărilor obţinute de oamenii
de.grădina' de zarzavat şi de muncii, sub conducerea partidu
da artistică de agitaţie din teiul cum munceşte brigadierul lui, o tribună de propagare a
noului, de afirmare a acestuia,
Dala Romînă, raionul Sebeş.
iar critica ce se tace să fie jus
Toate aceste acţiuni au con
tă, constructivă, să vină în spri
tribuit în mare măsură la îm
jinul îndeplinirii sar cinilor po
litico-economice care stau în fa
ţa noastră în etapa actuală.
CONSTANTIN CLEMENTE
melodisl principal
Casa regională a creaţiei populare
