Page 19 - 1960-05

Nr. Î6S9
KiBHanKSH'aEKK
Semănatul porumbului şi lucrările
de întreţinere a culturilor trebuie grăbite ce a avut loc la laminorul de 650 prevederile planului de producţie al
(Urmare din pag. l-a)
le invocate de iov. Cenuşe, preşedin­
tele sfatului popular a! comunei şi de
tehnicianul agronom, nu sînt de na­
tură să convingă că nu se putea face
mai mult. Şi întovărăşirea agricolă
a avut doar aceleaşi condiţii prielnic
ce ca şi gospodăria agricolă colecti­
vă, şi deci lucrările, de însămînţare
a porumbului puteau să fie terminate
cu multe zile in urmă. Aici însă au
existat lipsuri în ceea ce priveşte
mobilizarea tuturor întovărăşiţilor şi a
atelajelor pentru ca semănatul să se
facă în timp.
Intîrzîerea Ia semănatul porumbu­
lui, a făcut s ă . se întîrzie şi începe­
rea la timp a lucrărilor de întreţinere
a culturilor. E de ajuns să arătăm,
bunăoară, că pînă la data mai sus
amintită, întovărăşiţi!' nu pliviseră nici porumb pentru boabe, mai era de în­
măcar un hectar din cele 121 ha., cî-
te sînt însămînţate cu grîu de toam­
nă. Or, este ştiut că atunci cînd
grîul a ajuns să fie prea dezvoltat,
această lucrare de mare importanţă se
poate face în condiţiuni mult mai
grele.
Lipsuri în ceea ce priveşte însâ-
mînţarea porumbului şi a întreţinerii
culturilor se manifestă şi la întovă-
ăşirea agricolă din satul Gut. La
¦lata de 4 mai, erau neînsămînţafe
cu porumb suprafeţe destul de în­
semnate, iar lucrările de întreţinere
a culturilor erau făcute într-o pro­
porţie încă nesatisfăcăfoare.
Afenfie mai multa
porumbului siloz
în ultimele zile. majoritatea ţărani­
lor muncitori din raionul Haţeg au
depus eforturi sporite pentru a termina
la timp lucrările agricole din campa­
nia de primăvară. Aşa se face că la
data de 4 mai a. c„ însămînţările de
primăvară au fost efectuate aici în
proporţie de 90 la sută'. Din cele 13.238
ha. planificate a se însămînţa cu cul­
turi de primăvară, au fost însămînţate
12.013 ha.
Fruntaşe Ia însămînţări sînt comu­
Pe Ungă ciutul ’sindicatului minier 'din Lupeni funcţio-
•nează de curînd şi un cerc de croitorie cu durata de 3
luni. Multe soţii şi fiice de mineri învaţă la acest curs să-şi
confecţioneze singure modele noi de rochiţe, Bluze etc
In fo to : La una din orele de croi.
©»iBsei$®©©!M5©®®©®@®©©©®©©©©®a©®®©s©g:©©353-®îE0@<3 ©©sa©«®®®©©©©®©©®®©®®©©©©©©©®©®»©®©®®©©®©®©®®®®®®®®®®©®®®®®®®®*©*®©®®®®©®®®©©®®©®©©«®
La 7 mai 1895, marele om de ştiin­
ţă rus A. S. Popov a făcut o de­
monstraţie cu primul aparat de radio
din lume, inventat de el. Din aceas­
tă zi îşi începe istoria sa radioul —
o minunată realizare a geniului uman.
Ţinînd seama de rolul important
a! radioului în viaja culturală şi po­
litică a societăţii contemporane, pre­
cum şi în scopul popularizării reali­
zărilor în domeniul radioului şi al
stimulării activităţii radioamatorilor, în
Uniunea Sovietică s-a statornicit tra­
diţia ca în fiecare an, la 7 mai să
se sărbătorească ziua radiofoniei.
De la invenţia lui A. S. Popov au
trecut numai 65 de ani. Creat ca
mijloc de comunicaţie, radioul a cu­
noscut ulterior o aplicare tot mai lar­
gă în cele mai diferite domenii ale
activităţii omului, a deschis noi po­
sibilităţi nelimitate în faţa ştiinţei şi
a exercitat o mare influenţă asupra
dezvoltării ei. Radioul s-a transformat
înlr-un puternic mijloc de cultură si
educaţie a mas'elor largi populare, în-
tr-un admirabil mijloc de inforntare,
care apropie popoarele lumii.
In patria genialului inventator, ra­
dioul a cunoscut o largă dezvoltare
după revoluţia din Octombrie. înteme­
ietorul statului sovietic V. I. Lenin
a ştiut să vadă chiar de Ia primele
experienţe de transmitere la distanţă
a graiului omenesc, marile posibili­
tăţi ale radioului pe care el l-a nu­
mit — ziar care nu are nevoie de
hârtie şi care nu ţine seama de de­
părtare. In martie 1920 eL a semnat
hotărîrea cu privire la construirea pri­
mei staţi.i de radiodifuziune din Uniu­
nea Sovietică, care a fost dată în ex­
ploatare doi ani mai lîrziu. In anul
1929, în IJ.R.S.S. a fost construită o
staţie de radiodifuziune de 100 kilo-
vaţi — pe vremea aceea cea mal pu­
ternică din lume. De atunci, Uniunea
Sovietică se menţine temeinic pe pri­
mele locuri în construirea de puter­
nice staţii de radiodifuziune. In pre­
zent, U.R.S.S. ocupă primul loc din
Europa! şi al' doilea din lume în ceea
ce oriveşte !puterea staţiilor de rădic-
nele Baru Mare şi Livadia. Insămîn-
fînd cu diferite culturi 255 ha. şi res­
pectiv 268 ha., ţăranii muncitori din
aceste comune şi-au realizat planul de
însămînţări stabilit pentru primăvara
aceasta. Acelaşi lucru se poate spune
şi despre o serie de gospodării agri­
cole colective cum sînt cele din Rîu
Bărbat, Toteşti, Găuricea şi Galaţi
unde s-au terminat lucrările de însă­
mînţări.
Din constatările noastre reiese însă
că nu peste tot s-a acordat atenţia
cuvenită muncilor agricole din cam­
pania de primăvară. Iată cîteva exem­
ple edificatoare în această privinţă.
In comuna Sarmizegetusa, de pildă,
din cele 448 ha. planificate a se în­
sămînţa, la data de 4 mai a. c. erau
însămînţate doar 305 ha. Numai cu
sămânţat cca. 70 ha., Iar alte 18 ha.
trebuiau însămînţate cu cartofi. O si­
tuaţie nesatisfăcătoare există şi la gos­
podăria agricolă colectivă din Tuştea,
unde Ia aceeaşi dată, din 80 ha. cîte
erau planificate a se însămînţa cu
porumb pentru boabe, nu se semăna-
seră decît 50 ha., iar porumbul siloz,
era însămînţat în proporţie de numai
80 la sută.
In mal multe gospodării agricole co­
lective şi întovărăşiri din raionul Ha­
ţeg nu se acordă atenţia cuvenită
însămînţării Ia timp a porumbului si­
loz şi se face prea multă deosebire
intre această cultură şi cea destinată
pentru boabe. Dovadă este şi faptul
ră la gospodăria agricolă colectivă
Bretea Strei, de pildă, deşi s-a ter­
minat însămînţarea tuturor culturilor
de primăvară înaintea zilei de 1 Mai,
pe suprafaţa planificată a se însămînţa
eu porumb siloz, nu s-a semănat nici
pînă acum nimic. Acelaşi lucru se
petrece şi în gospodăriile agricole co­
lective din Nalaţi, Demsuş etc.
Din cele 204 ha. planificate a se
cultiva cu porumb siloz în gospodăriile
agricole colective, s-au însămînţat pînă
la data de 4 mai, doar 134 ha. Pe
întregul raion, din 900 ha. prevăzute
a se cultiva cu această plantă, sînt
însămînţate doar 203 ha:
IWmWş^A0m4 .t
mmm
7 M ai — Z iu a internaţională a radiofoniei
M adlodifiizliiBiea. şi telev iziiim ea
sovietica in sliifba p o p o ralu l
difuziune. Emisiunile posturilor sovie­
tice de radio au foc în 92 limbi ale
popoarelor din U.R.S.S. şi de peste
hotarele ei. Undele radio le poartă
pînă Ia cele mai îndepărtate colţuri
ale globului pămîntesc.
Paralel cu postul central de radio­
difuziune, în republici, ţinuturi şi re­
giuni funcţionează de asemenea pos-
iuri locale.
Numărul aparatelor de radio creşte
an de an. Numai în anii de după răz­
boi, populaţia de la oraşe şi sate a
achiziţionat aproximativ 25 milioane
de aparate de radio, produse de in­
dustria sovietică. O largă dezvoltare
a luat în ţară reţeaua de radioficare
care numără în prezent 28.000.000 de
difuzoare.
Astfel este transpusă în viaţă pre­
viziunea Iul V. I. Lenin cu privire Ia
faptul că va veni un timp cînd întrea­
ga Rusie va asculta ziarul citit de
la Aloscovn.
Cifrele de control ale dezvoltării e-
conomiei naţionale a U.R.S.S. pe anii
1959—1955 prevăd terminarea lucrări­
lor de radioficare a tuturor- satelor,
ceea ce va însemna în mod practic
desăvîrşirea radioficării întregii Uniuni la oraşe şi sate. Primele emisiuni de
Sovietice. In anii septenalului, pute­
rea staţiilor de radiodifuziune va cres­
te cu aproximativ 60 la sută, Iar nu­
mărul aparatelor, inclusiv al televi­
zoarelor va creşte cu 30.000.000.
O largă dezvoltare va cunoaşte ra­
diodifuziunea pe bază de" unde ultra­
scurte, care prezintă o serie de avan­
taje esenţiale.
In prezent, staţiile de radiodifuziu­
ne pe unde ultrascurte funcţionează îri
aproximativ 40 de oraşe din Uniunea
Sovietică. Dai fiindcă recepţionarea
emisiunilor acestor staţii este posi-
DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 3
BEmrstsasarasasasssK^^
Schim b fru n taş IN COREEA DE SUD
In cadrul consfătuirii de producţie Oerney. Acest schimb a dat peste Populaţia continuă si seară dizolvarea
parlamentului şi noi alegeri
mm. de la G.S. Hunedoara, în care lunii aprilie, 1.536 tone laminate, a
Concluzii s-au analizat realizările obţinute în obţinut cel mai bun indice de uti­ SEUL (Agerpres). — In Co­ re în prezent reprezintă doar
întrecerea socialistă de către cele trei lizare şi a realizat cel mai mic pro­ reea de sud continuă demon­ a şaptea parte din minimul ne­
.%i~~\/¦—>r—>/• schimburi de laminatori, s-a consta­ cent de rebuturi. In cadrul consfătui­ straţiile împotriva regimului. cesar de trai. Acţiuni asemă­
tat că cele mai bune rezultate le-a rii, acestui schimb i s-a înmînat Agenţia Associated1 Press rela­ nătoare au avut loc şi la In-
Din constatările de pe teren obţinut schimbul condus de inginerii drapelul de schimb fruntaş pe secţie tează că în oraşul Pusan stu­ cion, unde muncitorii au cerut
Gheorghe Mateescu şi Constantin in întrecerea socialistă. denţii au manifestat a patra respectarea libertăţilor demo­
reiese că acolo unde organiza­ zi consecutiv cerînd dizolvarea cratice şi satisfacerea revendi­
Adunării Naţionale şi ţinerea cărilor lor economice. Puterni­
ţiile de partid au îndrumat cu de noi alegeri parlamentare. ce acţiuni ale oamenilor muncii
au avut loc şi in marele oraş
răspundere munca consiliilor de Docherii din Pusan au orga­ industrial Tresu. Temîndu-se
nizat de asemenea o demon­ de extinderea demonstraţiilor,
conducere din G.A.C. şi a co­ straţie împotriva condiţiilor autorităţile militare au restrîns
grele de muncă şi au cerut să la Pusan orele de circulaţie şi
mitetelor întovărăşirilor agricole Inovaţii importante se creeze noi sindicate. Munci­ au reintrodus cenzura.
torii de la societatea de radio
pentru efectuarea la timp a în- „Kau Maung“, din acelaşi o- Sub presiunea maselor popu­
raş, au declarat grevă cerînd lare, care au izgonit de la pu­
sămînfărilor şi a lucrărilor de să li se majoreze salariile, ca- tere pe dictatorul Li Sin Man,
autorităţile sud-coreene se văd
întreţinere a culturilor rezulta­ Pentru a; traduce în viaţă duce economii de circa 1.000.000 : nevoite să anunţe anumite m ă­
sarcinile trasate de plenara lei anual. suri cum ar fi, de pildă, hotă-
tele obţinute sînt din cele mai C.C. al P.M.R. din decembrie rîrea de a dizolva organizaţia
1959, inovatorii din secţia I-a Printre inovatorii fruntaşi ai „Liga tineretului anticomunist“,
bune. , furnale a C.S. Hunedoara şi-au secţiei se numără Cornel Scur- principalul sprijin al fostului
propus să realizeze în trim es­ tu, Tocaci Ioachim, Lăscuţ guvern al lui Li Sin Man.
Lipsuri în această privinţă se trul I al acestui an 8 inovaţii Lucaci, Teodor Hagea şi alţii.
mal manifestă însă în unele şi să rezolve propunerile ră ­ Agenţia Reuter relatează dte
gospodării agricole colective din mase restante din anul trecut. I. DUMITRU aseînenea că fostul ministru de
raionul Haţeg şi în unele înto­ interne şi fostul şef al poliţiei
vărăşiri agricole din raioanele Datorită entuziasmului cu ca­ din Seul au fost arestaţi, în
Brad şi Sebeş. Cu toate că în re au muncit, la sfîrşitul tri­ legătură cu falsurile săvîrşite
aceste unităţi au existat con­ mestrului, inovatorii aveau re­ cu prilejul alegerilor din 15
diţii bune pentru terminarea în- zolvate 16 inovaţii a căror a- martie.
săm inţărilor'şl lucrărilor de în­ plicare aducea secţiei o econo­
treţinere a culturilor, datorită mie anuală de 800.000 lei. Autorităţile sud-coreene au a-
faptului că n-a existat suficien­ nunţat pe de altă parte că în
tă preocupare pentru mobiliza­ Pentru trimestrul II, inovato­ cursul demonstraţiilor antigu­
rea tuturor forţelor la executa­ rii şi-au propus să rezolve un vernamentale dintre 19 şi 26
rea în timp a acestor lucrări, număr de 9 inovaţii. Printre aprilie, cînd poliţia a atacat cu
aici s-au înregistrat rămîneri în acestea se numără inovaţia brutalitate pe demonstranţi,
urmă. „îmbunătăţirea randamentului şi-au pierdut viaţa 183 persoa­
termic al prăjitoarelor prin u- ne, iar 6.259 au fost rănite.
Se impune să se Ia măsuri nificarea sistemului de arză­ Dintre acestea 600 de persoane
de urgenţă şl corespunzătoare toare“. Această inovaţie va a- sînt încă internate în spital,
care să ducă la mobilizarea tu­ 200 dintre ele fiind în stare
gravă.
turor colectiviştilor şi întovără-
şiţilor şi la folosirea tuturor 1
3
maşinilor şi atelajelor proprii,
în scopul executării acestor lu­ ]
crări în termenul optim. J
Cronică ăeveană 5 ' Primele 'măhifestaţil popă-,
\ lare împotriva guvernului li-
Economii de Pelofi şi altele. Pe şan- re a fost depăşit cure- < sîrunanist au avut loc in por- BIN PWm&MUL
369.426 iei tierele de construcţii au gularitate. Pe lingă a- < / tul sud-coreean Masan. De aici,
fost sortaie însemnate ceasta s-au realizat şi< L mişcarea anlilisînmanistă s-a
^ întins in localităţile de pe în­
Din iniţiativa depu­ cantităţi de materiale, economii in valoare de, 8 MAI I960
taţilor Sfatului popu­ s-au nivelat diferite te- 10.800 lei, prin reduce- < treg litoralul Coreei de sud şi
lar orăşenesc şi sub renuri, s-au demolat rea cheltuielilor de cir- 1 in alte mari centre, apoi a cu­ Programul î : 7,15 Muzică u- uşoară; 7,38 Sonata nr. 3 în
îndrumarea Comitetului clădiri vechi pe locul culaţie şi a procenlu-i prins şi capitala ţării, Seulul. şo a ră ; 8,30 Concert de dimi­ do major de Rossini ; 8,00 „Di­
orăşenesc de partid, in cărora urmează să se lui de perisaj. neaţă ; 9,00 Teatru la microfon mineaţă de mai“ — muzică u-
oraşul Deva s-au rea­ construiască noi blocuri Amploarea acestor manifes- r pentru copii : Jurămîntul, de H. şoarâ ; 8,30 Clubul voioşiei ;
lizat in ultimul timp etc. La obţinerea acestor < taţii populare l-a forţat pe dic- > Lovinescu; 10,20 Curs de ini­ 9.30 Gîntecut săptămâni : „Pace,
rezultate, au contribuit, taiorul Li Sin Man să-şi dea ş ţiere muzicală: Ghid muzical;’ prieteni“, de D. Bughici ; 9,40
demisia. înlăturarea lui Li Sin L 11.30 Constructori şi construc­ Muzică distractivă ; 10,30 Revis­
multe lucruri frumoase. La aceste lucrări şi- tovarăşii Silvian Herţ, Man a constituit primul mare ţii: Şantier bucureştean ; 12,15 ta presei străine; 10,50 Trans­
Astfel, in cursul acestui au adus contribuţia şi Luca Pirva, Gheorghe1 succes repurtat de poporul sud- \ Scriitori laureaţi ai Premiului misie din sala Ateneului a con­
an, cetăţenii din oraşul elevii şcolii profesiona-, Moga şi alţii, coreean in lupta sa eroică pen- < Lenin pe 1960: Maxim R îlski; certului orchestrei simfonice a'
Deva au efectuat 110.846 le din Deva, care du tru libertate şi independenţă. / Filarmonicii de Stat ,,George E-
ore de muncă volunta­ 12.30 Interpreţi de muzică uşoa­ noscu" ; 13,15 Muzică .uşoară;1
ră, rcalizind economii prestat 13.008 ore de Pregătesc a In multe . oraşe din Coreea j ră din fon prietene ; 13,10 Dc 14.30 La microfon: Satira şi
in valoare de 369.426 muncă voluntară, 'rea- . -.74,-. a® premieră ^ de sud,- demonstraţiile continuă { toate, pentru to ţi; 14,40 Gîntcce umorul; 15,15 Melodii populare
S încă. Poporul cere ' dizolvarea ^ de dragoste; 15,30 La şezătoa­ romîneşti ; 16,00 Vorbeşte Mos­
lei. lizind o economie de Colectivul de actori\ ? parlamentului şi noi alegeri, Ş re; 16,10 Gîntă Lucreţia Cioba­ cova!; 17,15 Versuri ale pce-'
nii şi violonistul Aurel G ore; Iilor noştri închinate partidului ;
Lucrările efectuate 33.540 lei. ai Teatrului de stat de' 7 In clişeu: O demonstraţie \ 17,00 Muzică ; 18,00 Drumeţii i8,50 Â 15-a aniversare a eli­
constau în amenajarea estradă din Deva pre-\ veseli; 18,40 Melodii populare berării Germaniei ; 19,30 Or­
găteşte cea de-a 7-a L in portul Masan. ^ rom îneşti; 19,05 „Sub steagul chestre de muzică uşoară ; 20,05
unui parc cu o supra­ Un colectiv gloriosului partid“ — emisiune Muzică simfonică ; 20,35 Mu­
de eîntece; 19,30 Teatru la mi­ zică de dans; 21,15 Astă seară
faţă de 4.000 m.p. pe harnic premieră. 'Aurul B r a d - ÂM EFA crofon : „In căutarea extraordi­ citeşte artistul poporului Remua
strada Mărăşeşti, plan­ Spectacolul va o- narului“, comedie de I. D. Ser- Gomăneanu; 23,10 Muzică de
tarea de puieţi de brad Colectivul de munci­ glindi o seamă de as-î 1 - 0 (0 — 01 ban ; 21,30 Concert de muzică dans.
pe dealul Cetăţii şi de tori de Ia depozitul de pecte din activitatea şi\ populară romînească ; 22,30 Mm
pomi decorativi şi fruc- produse petrolifere din Joi după arniază a avut loc zică de dans; 23,10 Suita1„Ibe- Buletine de ştiri : 7,00 ; 13,00;
întîtnirea amicală de fotbal în­ ria“ de Debussy. 19,00; 22,00; 23,52 (progra­
tijerl pe aleile din oraş, oraşul Deva, antrenat ° a'nenlIor muncii tre iormafiile Aurul Brad şi mul I ) ; 7,50; 14,00 ; 20,00 ;
văruitul unui număr de din regiunea noastră. . AMEFA. Intîlnirea a fost cîşti- Programul II = 7,00 „Cicliştii 23,00 (programul II).
6.200 pomi decorativi, in întrecerea socialis­ Repetiţiile continuă p i-1 gata de către formaţia mineri­ veseli" — program de muzică
amenajarea şi extinde­ tă, a obţinut noi suc­ nă ta 25 mai a.c. lor brâdeni cu scorul de 1—0
rea zonelor verzi pe cese. Astfel, in primele ( 0- 0 ).
străzile Gh. Bariliu, ,4. patru luni ale acestui PETRU .JURGQNi;
M. SUSAN
Vlaicu, Piaţa Unirii, Al- an, planul de desface- corespondent corespondent
mează să se construiască în Uniunea '/ fiH H rM nT IM ?!
Sovietică 100 de noi staţii de televi­
ziune, inclusiv în oraşe atît de în­ 8 MAI 1960
depărtate ca Petropavlovsk din Kam-
ciatka, lujno-Sahalinsk, Kustanai (din DEVA: inimă de m am ă; lut: APOLDUD DE SUS:
Kazabsfan) şi altele. HUNEDOARA: Voci în insulă; Avalanşa ; CALAN : Vizita lui
oraşe din ţară. La începutul anului PETROŞANI: La răscruce de N. S. Hruşciov, în S.U.A. *
I960, în U.R.S.S. existau 83 posturi La sfîrşitul anului trecut, Ia Mos­ drum uri; Mai tare ca ţmoartea ;
dc NIKOLAI PSiURŢEV de televiziune, fără a mai socoti mi­ cova au început emisiunile de probă SEBEŞ : Telegrame ; ALBA IU- -s
ministru al Telecomunicaţiilor cile staţii releu. Acestea deservesc pentru televiziunea în culori. Apara­ L IA : In căutarea comorii; Ani 1
un teritoriu cu o populaţie de apro­ tele sovietice construite în acest scop de n eu ita t; SIM ERIA: Pe ţăr­ I. R. A. Nr. 5 GLUJ " ” 1
al U.R.S.S. ximativ 75.000.000 de oameni. au cinci canale dintre care două sînt Str. Aurel Vlaicu nr. 182 tele­
destinate prezentării de filme, iar res- muri îndepărtate; ORAŞTIE:
bilă în mod practic pe o rază de pînă Se dezvoliă rapid şi reţeaua de iul — emisiunilor din studio. fon 36-10 r‘
Ia 70 kilometri, s-a considerat opor­ recepţie. Dacă în anul 1953 în U.R.S.S. Dragostea nu se cum pără; Pa­
tun să se asigure dezvoltarea trans­ existau circa 225.000 televizoare, Ia Principala particularitate a sistemu­ Execută : ]
misiunilor pe unde ultrascurte în pri­ începutul anului 1960 numărul lor a lui de televiziune în culori care se sărea fu rtu n ii; HAŢEG : Casa
mul rînd în centrele cu populaţie dea­ ajuns la aproximativ 4.000.000. La experimentează în U.R.S.S., constă în Reparaţii capitale la autoca­ 0
să din regiunile industriale. această dată programele studioului aceea că se asigură posibilitatea re- părintească; BRAD: Ceasuls-a
central de televiziune din Moscova cepţionării programelor în culori la mioane „Zis“ 150 şi S. R. şi 1
Dezvoltarea reţelei de transmitere a puteau fi vizionate de locuitorii din televizoarele obişnuite (desigur, în ne- oprit la miezul no p ţii; LONEA: la autobuse Z 150, M.T.D.,
emisiunilor radio se realizează în 20 de regiuni din Uniunea Sovietică, gru-alb), precum şt posibilitatea de a U. V. T„ Z 155, pe bază de 1
U.R.S.S. pe baza introducerii unor printre care şi din unele destul de utiliza pentru transmiterea acestor pro­ Cîntăreţul mexican ; TEIUŞ : comandă fermă în condiţiile :
utilaje noi, automatizate. Astfel, pentru îndepărtate de capitală, cum sînt re­ H.G.M. 680/1959. i
emisiunile pe unde ultrascurte se giunile Smolensk, Kursk, Harkov, Dne­ grame utilajele costisitoare existente Viaţa e în mîinile ta le ; ZLAT- i
folosesc staţii de radio cu două pro­ propetrovsk, Kiev şi altele. Prin linii­ în prezent Ia stabile de televiziune, N A : O întîmplare extraordina­ Calitate bună, în timp mi­ ă
grame, cu o putere de 4 kW. pentru le de releuri, posturile de televiziune liniile de cabluri şi de radioreleu. In nim de imobilizare, ,
fiecare program. Aceste staţii nu au din Leningrad şi Tallin fac schimb de acelaşi timp la televizoarele în culori ră ; 1LIA: Secretul cifru- 3
deloc personal de deservire. Pentru programe. vor putea fi recepţionate programele
transmisiunile pe unde scurte se fo­ în negru-alb. Conform prevederilor, la ÎNTREPRINDEREA DE INDUSTRIE LO C A LĂ
losesc radioemifăloare de 50 kW. cu La sfîrşitul actualului septenal, Mos- sfîrşitul septenalului, programele tele­ J L I E PJ N T I L I E"
comandă de Ia distanţă, pentru emi­ cova va fi legată prin canale de te- viziunii în culori vor putea fi recep­ HUNEDOAR A-BÎRCEA tel. 2433
siunile pe unde medii se folosesc ra- leviziune cu capitalele a aproape tu­ ţionate de locuitorii Aloscovel, Lenin­
dloemiţătoare automate, fără perso­ turor republicilor unionale ale U.R.S.S. gradului şi din capiialele republicilor Fratice ?! livrează fără repartiţie :
nal, cu o putere de 150 kW. şi cu multe alte centre culturale şl unionale.
industriale din ţară. m Nisip metalurgic
Televiziunea — forma superioară a In următorii ani se va construi la
radiodifuziunii — pătrunde tot mai a- Dezvoltarea reţelei de linii locale Moscova un nou puternic centru de |8 D olomită bulgari
dînc în viaţa populaţiei sovietice de de radioreleu cu o lungime de 200— televiziune cu o antenă turn din beton 11 Tticerie comerciala
500 kilometri va permite să se asigure armat, avînd înălţimea de peste 500
televiziune au fost realizate în Uniu­ deservirea întregului teritoriu al ţării metri. După terminarea construcţiei m Prefabricate din beton armat şi simplu
nea Sovietică în anul 1931. In anul cu emisiuni de televiziune. Astfel, în noului centru de televiziune, zona a-
1038 au început emisiuni regulate de anii următori, aproape întreaga popu­ coperită pentru recepţionarea emisiu­ — orice dimensiuni —«
la posturile de televiziune de la Mos­ laţie din R.S.S. Uzbecă, din regiunea nilor studioului central de televiziune i | Jghiaburi, saturi, burlane
cova şi Leningrad. După terminarea Sverdlovsk şi din alte republici şi re­ §H Maşini de gătit din fontă
celui de-al doilea război mondial, a- din Moscova aproape se va dubla, § | înlocuitor cărămidă, plin şi cu goluri
ceste centre de televiziune şi-au reîn­ giuni va putea recepţiona emisiunile astfel îneît telespectatorii din Mosco­
noit activitatea pe o bază tehnică nouă, va nu vor mai avea nevoie să re­ de calitate excepţională
superioară. In anul 1952 a intrat în de televiziune. Peste un an, doi se va curgă ta instalarea de antene exte­
funcţiune cel de-al treilea felecentru rioare. lj| Piatră eomeastsfă de orice dimensiuni
din U.R.S.S. — de la Kiev. După organiza un schimb regulat şi direct
aceea, construcţia de posturi de tele­ In Uniunea Sovietică, radiodifuziu­ pentru drumuri,
viziune ş-a desfăşurat în numeroase de programe de televiziune cu Praga, nea şi televiziunea este în slujba in­
tereselor maselor largi populare, în v-^/VvW I
Varşovia, Berlin şi o serie de alte ca­
pitale europene. slujba cauzei luminoase şi nobile a
In total, în cursul septenalului ur­ luptei pentru întărirea păcii şi prie­
teniei între popoare,-
(