Page 21 - 1960-05

PROLETARI DIN TOATE ŢARI LE, UNIŢI-VA !
malsocialismului
Anul XLI Nr. 1670
9 MAI
9 Mai a rămas în istoria po­
porului nostru ca o zi memora­
bilă. In această zi, întreg po­
porul muncitor sărbătoreşte unul
din cele mai mari evenimente
din istoria sa — proclamarea
independenţei de stat a Roonî-
niei. Acest eveniment este du­
blat însă de o altă mare sărbă­
toare, importantă nu numai
pentru poporul nostru ci pentru
toate popoarele iubitoare de
pace şi libertate, — marea vic­
torie a coaliţiei, antihitleriste,
în frunte cu Uniunea Sovietică,
asupra fascismului german, vic­
torie la care şi-a adus o im­
portantă contribuţie şi poporul
nostru.
9 Mai — zi de mare sărbă­
toare pentru întregul nostru po­
por muncitor, constituie un mi­
nunat prilej de a cinsti tradiţiile
minunate de luptă, de vitejie pa­
triotică înscrise cu .litere de aur
în cartea' istoriei de către pp-
porul nostru muncitor. .
Poporul nostru preţuieşte şi
cirţsteşte cum se cuvine spiritul
de Sacrificiu ai zecilor de eroi
şi ţhartiri ai clasei muncitoare
şi (partidului comunist, pe vite-
(ii \ostaşi şi ofiţeri romîny care
s-aiK acoperit de glorie în lupta
cu duşmanul înfrînf la 9 Mai
1945. sX -
Istoria, atît de zbuciumată a
poporului nostru, a fost de-a
lungul veacurilor istoria lupte­
lor pentru libertate şi indepen­
denţă. Robia şi subjugarea în
care trăia poporul înhămat la
jugul exploatării nemiloase de
caăitrr«e Lcouturouppiutour.ini »st«r«ăi.,n«i 9şi* boie-
raLinci ecrsoLtumioaîni;o, au adunat in sunetul
„urrăă nemiloasă, Oo mmîî-
nie care s-a revărsat apoi ca
un torent nestăvilit asupra ex­
ploatatorilor. Dorinţa fierbinte
de" libertate şi independenţă, de
viaţă omenească şi muncă lip­
sită de. exploatare a dat poporu­
lui nostru energiii nebănuite, a
umplut de vitejie pe dorobanţii
romîni care au luptat în 1877 la
Plevna, Griviţa, Smîrdan etc.
Poporul nostru care a luptat
în 1877 pentru o cauză dreaptă,
nentru eliberarea sa de sub ju­
gul exploatării turceşti, pentru
independenţă naţională, a cîşti-
gat simpatia poporului rus fiind
sprijinit cu căldură de acesta
în îndeplinirea năzuinţelor sale.
In focul luptelor pentru cuceri­
rea independenţei şi libertăţii
s-au închegat şi mai mult prie­
tenia dintre popoarele romîn şi
ADUNĂRI FESTIVE
In cursul zilei de ieri, în numeroase
întreprinderi şi instituţii din regiunea
noastră au avut loc adunări festive
închinate Zilei Victoriei.
La adunarea care a avut loc la
întreprinderea minieră din Deva au
participat numeroşi mineri, ingineri,
tehnicieni şi funcţionari. Ei au as­
cultat cu mult interes expunerea fă­
cută cu acest prilej de tov. Octavian
Filipaş.
La adunarea festivă care a avut
loc la Sfatul popular al oraşului De­
va au participat muncitori, ingineri. P.T.T.R.
Acum '15 ani, în primele zile ale lunii mal 1945, eroica ‘Armată Sovietică a eliberat
Cehoslovacia.
IN FOTOGRAFIE: Locuitorii oraşului Jicin întîmpmin ău-i pe eliberatori.
Dum inică 8 mai 1969
rus, frăţia de arme romîno-rusă
şi au adus poporului nostru îm­
plinirea dorinţei sale de veacuri
— independenţa de stat a Ro-
mîniei.
Jertfele aduse de ostaşii ro­
mîni la Plevna şi Smîrdan, la
Griviţa şi Rahova pentru cuce­
rirea independenţei n-au fost
însă spre bucuria poporului.
Poporul nu s-a bucurat de a-
ceastă măreaţă cucerire care a
costat atîtea vieţi. Coaliţia bur- <> cărnii şi conservelor al Intre-
ghezcnmoşierească a batjocorit > prinderii regionale de industria­
rodul luptelor şi jertfelor aduse
de popor iar năzuinţele pentru
care acesta luptase — pămînt,
libertate şi progres social —
au fost călcate în picioare. Bur-
ghezo-moşierimea a folosit cu­
cerirea independenţei pentru a-şi
consolida poziţia ei de trădătoa­
re a cioporului, de exploatare
nemiloasă a maselor. Astfel ju­
gul turcesc a fost înlocuit cu cel
al capitalului occidental, tot a-
tît de înrobitor, de înjositor.
In această politică de trădare
a intereselor poporului romîn,
de trădare a independenţei cu­
cerite în 1877 prin jertfe grele,
monarhia Hohenzollernilor a ju­
cat rolul cel mai mîrşav, cel mai
odios. Pusă în slujba burgheziei
şi moşierimii, în slujba marelui
capital străin, monarhia a jefuit
ţara şi a înăbuşit în sînge aspi­
raţiile de libertate ale poporului.
Fără respect şi ruşine faţă de
cei ce au cîştigat prin sînge in­
dependenţa patriei, burghezia a
încercat să falsifice adevărul is­
toric, legînd ziua proclamării J
independentei de ziua înscăună-
,. : .. , n -±~ . •
fit dinastiei prusace Cita josni­
cie s-a ascuns m dosul acestei
manevre!
In timp ce ţara era prădată
şi vîndută, în timp ce jaful şi
exploatarea apăsau pe umerii
poporului iar burghezia şi mo-
şierimea se îmbogăţeau mereu,
singura forţă care s-a ridicat
împotriva odiosului regim a fost
clasa muncitoare, în frunte cu
partidul comunist, care a luptat
neîncetat pentru eliberarea so­
cială şi naţională a poporului.
Adevărata şi deplina indepen­
denţă nu şi-a cîştigat-o poporul
nostru decît odată cu eliberarea
sa din robia fascistă, odată cu
victoria măreaţă a Uniunii So-
( Continuare în pag. 3-a)
tehnicieni şi funcţionari de la fabri­
ca de teracotă, U.R.6.6., cooperativa
„Progresul“, întreprinderea cinema­
tografică. I.R.I.C., G.L.D.G., B.R.P.R., ducţie prin reducerea preţului
ş.a. Despre însemnătatea zilei de 9
/Vlai a vorbit tov. Vasile Geamantan-
Asemenea adunări festive închina­
te zilei de 9 Mai au mai avut loc în
oraşul Deva la întreprinderea „Ban-
potoc". Sfatul popular regional, Uzina
electrică, întreprinderea de Industrie
locală „1 Mai* şl Direcţia regională
.„
Glorioasa aniversare
,VW V\A VvA/VW ]
Peste 200.000 lei
economii
Răspunzînd chemării la în­
treceresocialistă lansată de
cele 19 întreprinderi din ţară,
S colectivul secţiei de prepararea
lizare a cărnii—Deva s-a anga­
jat să realizeze în anul 1960
economii la preţul de cost în
valoare de 450.000 lei.
Pînă în prezent, datorită e-
forturiior depuse de întregul
colectiv al secţiei, s-au reali­
zat economii de 208.000 Iei.
NEDELGIU FLOREA
corespondent
Lucrări de investiţii
- ___________ _____________________ «
In luna aprilie, la întreprin­
derea minieră Barza au fost
date în folosinţă noi lucrări
de investiţii.
La lucrările de construcţii mi­
niere, cele mai frumoase re­
zultate au fost obţinute de co­
lectivul de muncă al secţiei
Valea Morii. Printre lucrările e-
xecutate Ia secţia Valea Morii
în luna trecută se numără ga­
leria de ocol de la puţul „An-
toniu" şi dublarea galeriei din
faţa puţului „Ilie Pintilie".
Şi la secţia Musariu au fost
executate lucrări de construc­
ţii miniere importante. Printre
acestea, amintim amenajarea o-
rizontului 180 m. pentru in­
troducerea transportului meca­
nic (cu locomotive electrice în
locul transportului manual) şi
lucrările pentru îmbunătăţirea
aerajului.
Sector fruntaş
Colectivul sectorului I al mi­
nei Teliuc desfăşoară o susţinu­
tă întrecere pentru a obţine noi \
şi importante succese. Mun- }
cind cu hărnicie, minerii a- j
cestui sector au extras peste
prevederile planului de pro­
ducţie, in primele cinci zile
ale lunii curente, 556 tone mi­
nereu de fier.
O contribuţie însemnată la
obţinerea acestui succes şi-au <
adus-o membrii brigăzii de ţ
mineri condusă de I. Modllcă, ca- ţ
re au dat peste plan, 380 tone mi­
nereu de fier.
In sectorul I al minei Te-
Uăc, se acordă multă atenţie
şi realizării de economii in pro­
de cost.
După datele operative, in
primele cinci zile ale lunii mai
s-au realizaI economii la pre­
ţul de cosi a! producţiei de
9.252 tel, din care 4.560 lei prin
L muncă voluntară se vor face e- vor economisi Ia aceste lucrări
reducerea consumului de explo­
ziv, aer, energie electrică etc.'
— Aşa am luat cu asalt a eliberării poporului
Reichstagul (pag. 2-a) frate cehoslovac
— Intr-o gară, schiţă de 9 Mai 1960 este o aniversare înainte de război. In ce priveş­
P. Ţirău (pag. 2-a) glorioasă pentru poporul frate te structura producţie] indus­
cehoslovac. In această zi, el săr­ triale, aceasta se deosebeşte do
— 15 ani de la eliberarea bătoreşte 15 ani de la elibera­ situaţia din trecut, deoarece s-a
Cehoslovaciei (pag. 3-a) rea patriei sale de sub ocupaţia procedat la dezvoltarea cu pro­
4 pagini 20 bani — Ecouri Ia raportul pre­ fascistă. Eliberarea Cehoslova- cădere a industriei grele. Cîte-
zentat de N. S. Hruşciov la
sesiunea Sovietului Suprem ciei a coincis cu Ziua Victoriei va cifre sînt edificatoare în a-
al U.R.S.S. (pag. 4-a) • caasurepr raa dGeesrcmhiasniepiophoirtuleliurii-steci.erioz-i cest. .s„oe.nncs, :. iTnri ,c„e„,e„a ce pMri.veş?t,e
slovac drumul spre o viaţă pi oducţia de oţel, ea a crescut
— Săptămîna internaţiona­
lă (pag. 4-a)
nouă, liberă. La luptele duse pe de la 2,3 milioane tone în 1937
pămîntul Cehoslovaciei, au par- la 0,1 milioane tone în 1959
ticipat alături de Armata Sovie- Producţia de energie electrică
tică, de trupele şl partizanii ce- a crescut de la 4,1 miliarde
hoslovaci şi trupe romîne care K..WH în 1937, la 21,9 miliarde
au pecetluit cu sînge în luptele KWH în 1959. Extracţia de căr-
de la Banska Bistrica, Zvolen, bune a crescut respectiv de la
în Munţii T atraf prietenia romî- 34 milioane de tone Ia 79,5 mi
no-cehoslovacă. lloane tone în 1959. Astăzi in
Eliberarea Cehoslovaciei do dustria Cehoslovacă produce cir
sub jugul fascist1“de către Arma­ ca 80 la sută din sortimentul
ta Sovietică a determinat o co­ mondial de maşini. Maşinile re­
titură radicală în istoria sa. Po­ prezintă, de altfel, circa 40 la
porul şi-a luat soarta în proprii­ sută din exportul cehoslovac.
le sale mîin-i, a zdrobit unelti­ Creşterea cu precădere a indus
rile reacţiunii interne şi ale im­ triei grele, a industriei construc
perialismului internaţional, a în­ toare de maşini nu a însemnat
drumat viaţa ţării pe făgaşul şi nu înseamnă însă neglijarea
socialismului. ramurilor industriei uşoare. A-
Şi. înainte de eliberare, în pe­ cele ramuri care erau dezvol­
rioada antebelică, Cehoslovacia tate şi în trecut, ca de pildă pro
era una din ţările cu o indus­ ducţia de încălţăminte, de ţe­
trie dezvoltată din Europa. Dar sături, industria sticlăriei şi a
progresele realizate după instau- porţelanului, a zahărului etc.,
rarea regimului democrat popu- au cunoscut în anii regimului de-
îa-r au făcut ca Cehoslovacia mocrat popular o dezvoltare îă-
să ajungă şi să depăşească în ră precedent. A fost modificată
ceea ce priveşte producţia pe de asemenea, amplasarea' ieri-
cap de locuitor, în numeroase torială a industriei în sensul că
domenii, principalele ţări alo regiunile în trecut neglijate, ţi-
!umii capitaliste. Ritmul de dez­ nute într-o stare de înapoiere
voltare a economiei naţionale a cum era Slovacia, prin construi­
Republicii Cehoslovace a fost în rea cîtorva sute de uzine mo­
această perioadă mai înalt de­ derne, de termo şi hidrocentra­
cît în toate ţările capitaliste din le, au cunoscut o rapidă înflo­
Europa. Astfel, şi în cazul Ce­ rire economică. In ce priveşte
hoslovaciei, a fost dezminţită dezvoltarea agriculturii, şi în
teza falsă a propagandei impe­ acest domeniu poporul ceho­
rialiste conform căreia nu se slovac a obţinut succese remar­
poate realiza un ritm înalt de cabile. 85 la sută din întreaga'
industrializare decît în ţările cm suprafaţă 'agricolă a ţării apar­
a economie înapoiată. Republi­ ţine cooperativelor agricole u-
ca Cehoslovacă produce acum
Furnaliştii de la furnalul nr. 1 al uzinei „Victoria“ din Călan, în- aproape de 4 ori mai mult decît (Contimare in pag. 3-a)
fîmpină cel de-al IlI-lea Congres al partidului, dînd în fiecare zi însem­
nate cantităţi de fontă peste plan. Printre fruntaşii întrecerii socialiste de
la acest furnal se numără şi furnalistul Gheorghe Mihăilescu şi cauperistul
Francisc Farago.
jL_
Angajamentele sfaturilor LMfaerl fa excursie Murs ?l elevul Dumi' din ?coUle Pr°fcsiona- )
populare
L —-------------------------- ----- tru Tomescu. le din regiune. ]
In înfîmpinarea celui de-al canal de 3 km. şi terminarea ( Un grup de 50 mi- Concursul continuă Concursul a avut ca
III-Iea Congres al P.M.R., nu­ construcţiei unui grajd în ca­
meroase sfaturi populare, orăşe­ drul G.A.C. pentru 50 capete r. neri de la I. M. fe- ^ m- cursu[ zilei de temă diferite lucrări ^
vite.
neşti şi comunale şi-au luat an­ bea, a plecat ieri inin-- aazz^^ p-ind ?a oreie 23. practice imn ituurrnnaăitonriee..
gajamente sporite privind dez­
tf tr-o excursie pe timp SC nfflIP Ciştigătorii concur- )
de două zile la Stina sului sint ucenicii loan 1
voltarea economiei locale, buna ( de Vale. e x p e f j 'e / l i 'f f l Popescu din anul 1 şi ]
gospodărire şi înfrumuseţare a l Printre excursionişti,---------------------------- Toma Ohiţulescu din -i
comunelor şi oraşelor etc. Iată COMUNA OAIA, RAIONUL
cîteva din aceste angajamente SEBEŞ : Se va termina şi da r se află numeroşi mi- In zilele de 6 şi '/ ^ ^ ^ dg [a -,
mobilizatoare. în foiosinţă căminul culturalcu
o capacitate de 600 locuri ; se ^ neri fruntaşi în pro- mai a.c., Comitetul re-
c ducţie. Cu acest prilej gional de Cruce roşie Şcoala profesională din ]
t ei vor face cunoştinţă a organizat in raionul Călan. ]
ORAŞUL HUNEDOARA: Prin vor construi 3 grajduri pentru [ cu multe din frumu- Haţeg un schimb de g p Q r e s c s e p t e l u l 1
\ seţilc patriei noastre, experienţă, privind f e - ---- —------------- — --------— )
mobilizarea cetăţenilor la mun­ 180 capete vite ale G.A.C.; se Iul cum îşi desfăşoa- Colectiviştii din Riu. ţ
Concursul
că voluntară se vor amenaja va săpa un cana! de desecare ră activitatea secţiile Bărbat, mergind pe li- 1
[• radioamatorilor
.35.000 m.p. zone verzi şi se vor lung de 6 km. care va reda a- de ^ruce ro?’le din nia sporirii numărului 2
L -----------------------------------
planta 7.500 bucăţi pomi. La griculturii 400 hectare teren ; se f Cu ocazia Zilei in- circumscripţiile rurale. , , .2
u aces( sM m b de de animale la suta de
aceste lucrări se vor economisi vor efectua lucrări de împietruiri
L ternaţionale a radio- experienţă au partici. hectare, au cumpărat in ^
1.600.000 Iei. Vor fi date în fo­ . de drumuri în volum de 200
^ foniei, radioamatorii din paţ secre{arn comite- ultimul timp 10 vaci 'j
losinţă 750 apartamente (24 a- m.c. pietriş; lucrări de aliniere
(. regiunea Hunedoara au raionale de Cru- de lapte, 6 boi, 10 1
partamente din economii). Prin de străzi pe 4 km. în total se
< intrat ieri, de la ore- CL rQ?ie din regillne, ^ 25 /flf J
l le 23, m concursul in- Infrecerea
l ternaţional al radio-
conomii la construcţii de 350.000 200.000 lei. Zilele trecute au ter- -j
iei. ? ( amatorilor. ucenicilor minat construcţia u- J
Din oraşul Deva,
•k COMUNA BERTHELOT, RA­ ---------------------- nui grajd pentru 50 -ţ
COMUNA IGHIU, RAIONUL IONUL HAŢEG : Se vor termi­ r la staţia colectivă de In cursul zilei de capete vite. In cursul ]
ALBA : Terminarea lucrărilor de na construcţiile la două cămine [ radioamatori participă ieri, la secţia turnăto- dg cokctivi?. )
( la concurs tovarăşii rie a uzinei Victo- ' ')
electrificare a patru sate ; ame­ culturale, un dispensar medical ( Gogu Valea, lovu Că- ria"-Călan s-a desfăşu- M din Rtu Bărhat au }
najarea unui teren de sp o rt; a- şi reparaţia capitală !a o şcoală. [• răbaş, Tăiţă Lupea, rat tradiţionalul con- terminat si lucrările de J
Grigore Bogdănescu, curs anual pe clase şi
menajarea băii comunale; efec­ Vor fi construite patru grajduri curăţire pe toate cele ^1
tuarea de lucrări de îmbunătă­ în G.A.C. pentru 300 capete loan Ganea, ing. Liviu meserii, al ucenicilor 108 ha. cu fineţe.
ţiri funciare prin săparea unui vite. / V—/ •----1 l J 1---1 1— t L_ / 1--- 11__/ ,__ f ^ 1
1__ / y__/ ,__;
|raid — ancheta Prin unităţile de alimentaţie publică
MENIURI - DESERV IGIENA
In ultimul timp, reţeaua unităţilor ducerile restaurantelor întocmesc nedoara, zilnic se pun în vînza­ băuturilor, iar pentru a serv!
de alimentaţie publică din regiunea meniuri variate şi consistente re circa 20 sortimente de rnin- masa, cetăţenii sînt îndrumaţi
noastră a luat o mare dezvoltare. care, în mare parte, satisfac ce­ căruri. Şi la restaurantele „Car- la cantinele din localitate. Ase­
S-au deschis noi restaurante şi bufete rinţele. Merită a fi relevată în paţi" din Petroşani, „Dunărea" menea lucruri se petrec şi la
bine aprovizionate, a crescut con­ această direcţie activitatea ce o din Deva şi altele, meniurile unitatea nr. 2 a cooperalivei
ştiinţa lucrătorilor din aceste unităţi, desfăşoară personalul de la bu­ sînt variate şi bogate. „Sebeşana“ din Sebeş, la res­
in general oamenii muncii sini mul­ fetele „Expres" din oraşele Hu­ taurantul cooperativei „Filimori
ţumiţi de felul cum sint deserviţi in nedoara şi Deva. Aici, în fieca­ -Mai sînt însă unităţi de ali­ Sîrbu“ din Orăştie, la restau­
aceste unităţi, de starea lor de cură­ re zi, se pun în vînzare sorti­ rantul din Brad ş.a. Consultînd
ţenie, . de varietatea si calitatea min- mente bogate de preparate din mentaţie publică unde meniuri­ lista cu meniurile acestor uni­
cărurilor. carne, pescărie, dulciuri etc. le sînt cam aceleaşi în fiecare tăţi, constaţi că sînt zile în şir
Preocuparea pentru acest lucru zi, şi neconsistente, în special cînd felul întîi îl constituie nu­
Din meniurile zilei a făcut ca în unităţile amintite la meniurile fixe. In unele uni­ mai ciorba de cartofi. Cauza
tăţi, meniul fix lipseşte cu de- constă în lipsa de preocupare
întocmirea meniurilor este afluenţa consumatorilor să fie săvîrşire. La restaurantul din
problema căreia lucrătorii din mare. Unităţile respective îşi Călan, de pildă, care are un I. MANEA
unităţile alimentaţiei publice depăşesc cu regularitate sarci­ vad comercial bun, lipsesc de V. ALBU
îi acordă în ultimul timp o mai nile de plan la vînzări. De pil­ multe ori mîncărurile solicitate
mare atenţie. Ţinînd cont de dă, la bufetul „Expres" din Hu­ şi în special meniul fix. Aici se (Continuare in pag. 2-a)
sugestiile consumatorilor, con- urmăreşte mal mult desfacerea