Page 23 - 1960-05

Nr. 1670
9 M ai
(Urmare 'din pag. 1-a).
vietice asupra Germaniei hitle-
rişte.
Partidul Comunist Romîn or-
ganizînd şi conducînd tortele
patriotice populare, a •înfăptuit
în condiţiile înaintării victori­
oase a armatelor sovietice, in­
surecţia armată si a răsturnat
dictatura fascistă.
La chemarea Partidului Co­
munist Romîn armata romînă a
întors armele împotriva Germa­
niei hitleriste, luptînd cu abne­
gaţie alături de glorioasele ar­
mate sovietice, pînă la victoria
finală asupra Germaniei hitle­
riste.
Cele 15 divizii ale armatei
romîne s-au acoperit de .glorie
în luptele duse pe pămîntul pa­
triei şi dincolo de hotarele ei, în
Ungaria şi Cehoslovacia. Peste
100.000 militari romîni au fost
decoraţi cu ordine şi medalii de
război sovietice, cehoslovace şi
maghiare.
Acum, cînd sărbătorim mărea­
ţa zi de 9 Mai stau şi mai vii
în memoria poporului nostru
jertfele aduse de ostaşii romîni,
care luptînd alături de fiii po­
porului rus, du adus în 1877
independenţa de stat a Romî-
niei, iar în cel de-al II-lea răz­
boi mondial eliberarea ţării noa;
tre din lanţurile robiei fasciste.
Toate popoarele iubitoare de
pace şi libertate nutresc astăzi
un sentiment de recunoştinţă şi
admiraţie faţă de poporul so­
vietic care şi-a îndeplinit cu
cinste măreţul rol eliberator,
nobila misiune internaţionalistă.
Eliberat de sub jugul fascist
şi din lanţurile imperialismului,
poporul nostru a devenit astăzi
stăpîn pe soarta sa. Alături de
celelalte popoare ale marelui la­
găr socialist, în fruntea căruia
stă marea şi puternica Uniune
Sovietică, poporul nostru, con­
dus de Partidul Muncitoresc Ro-
min, construieşte cu succes o
societate nouă, scumpă oameni­
lor muncii — societatea socia­
listă.
Astăzi popoarele lumii, care
an suferit atîtea pierderi de pe
D IN PBO BBÂM V LB E
M iliiiM M lil
9 MAI 1960
Programul 1: 7,30 Muzică distrac­
tivă ! 10,00 Săptămîna muzicii ceho­
slovace j 11,30 Almanah ştiinţific (re-
Ilidre) : 12,25 Emisiune literară) 12,40 Moscova I j 19,05 Limba noastră :
Arii din opere j 15,45 „Ziua victoriei“,
montaj literar-muzical i 16*00 Gonceri
de muzică populară rom inească; 17,30
Din folclorul popoarelor j 18,20 Gâr­
neţ de reporter; 19,30 „Arcul de
Triumf“. Scenariu radiofonic de Aurel
Baranga.
Programul 11: 16,30 Vorbeşte Mos­
cova !; 17,25 Sfatul medicului: Des-'
pre vitamine; 17,50 A 15-a aniversare
a eliberării Gehoslovaciei j 20,30 Pro-: clasic al literaturii norvegiene: Bjorn-
gram muzical pentru fruntaşii în pro-’
ducţie din industrie şi agricultură 1
21,45 Să facem cunoştinţă ci} Gasă
raională de cultură din Alexandria,
10 MAI 1960
Programul 1: 7,15 Melodii populare
romîneşti i 12,30 Iri faţa h ărţii: Go-
reea de sud) 12,40 Gîntăreţi romîni
Sf2 r& ei& c& L e* „
7 GIHEMBTiBMFilCI
9 şi 10 M AI 1960
DEVA': 105%' alibit ALBA
IULIA : sabie şi za r; Capca­
na lupilor; BRAD: Moartea in
ş a ; IL IA : Viaţa e în mîinile
ta le; HAŢEG : infrîngere;
HUNEDOARA : Stele de m a i;
ORAŞTIE: O lecţie a istoriei;
In căutarea comorii; PETRO­
ŞA N I: Inimă de m a m ă : Mai
tare ca m oartea; SEBEŞ: Cei
44 ; SIMERIA : La răscruce de
drum uri; LONEA : Evadare din
umbră; TEIUŞ: Pentru 100.000
'de m ărci; ZLATNA: Kociu-
b ei? APOLDU DE SUS: Ani
înflăcăraţi; CALAN : Vizita lui
Hruşciov in S.U.A.
M L s m m m m Q im k
PEN TR U 24 ORE
Vreme nestabilă cu cerul mai
mult noros. Vor cădea ploi locale.
Temperatura staţionară; ziua între 13
şi 18 grade iar noaptea între 5 şi 10
grade. Vînt potrivit cu intensificări
din sectorul sud-est.
PENTRU URMĂTOARELE
3 ZILE
Vremea rămîne nestabilă cu tem­
peratura staţionară.
urma celor două războaie mon­
diale, sărbătoresc ziua de 9 Mai
manifestîndu-şi cu hotârîre vo­
inţa lor fermă de a apăra pacea
—• bunul cel mai de preţ al
omenirii.
In prezent poporul nostru,
credincios principiilor coexisten­
ţei paşnice, militează activ pen­
tru rezolvarea prin tratative a
tuturor problemelor internaţio­
nale litigioase, pentru dezarma­
rea totală şi generală, pentru
dezvoltarea colaborării interna­
ţionale.
Ziua proclamării independen­
ţei de stat a Romîniei şi Ziua
victoriei sînt sărbătorite de oa­
menii muncii din patria noastră
în plin avînt al construcţiei'so­
cialiste. Nimeni şi nimic nu va
putea1 să oprească poporul no­
stru de a-şi face patria sa tot
mai puternică, tot mai frumoa­
să, pentru fericirea tuturor ce­
lor ce muncesc.
Condus cu înţelepciune de
Partidul Muncitoresc Romîn,
poporul nostru liber şi indepen­
dent înfăptuieşte cu succes vi­
sul de veacuri al patrioţilor săi
care şi-au dat viaţa pentru bi­
nele poporului — o viaţă fericită
pentru toţi oamenii muncii.
de operă,' 15,10 Din viaţa oraşelor
şi regiunilor patriei) 16,15 Vorbeşte
Vorbeşte acad. prof. Al. Graur j 19,40
„Pe-ntinsul azuriu al mării“ — cîntece
marinăreşti j 20,30 Jurnalul satelor.
Programul 11: 14,07 Din cîntecele
de luptă pentru libertate ale popoare­
lor ) 16,45 Să ne cunoaştem p atria:
Regiunea Hunedoara j 17,25 Sfatul
medicului: Durerile de cap ; 19,15 Un
stefhe Bjornson; 20,07 Opera „Tosca“
de Puccini.
Buletine de ştiri: 5,00 j 6,00 ) 7,00 )
11,00: 1 3 ,0 0 1 5 ,0 0 5 17,00 ) 19,00;
20,00) 22,00) 23,52 (programul I ) ;
14,00; 16,00) 18,00) 21,00) 23,00
(programul II).
l| ' V A y / W -
COOPERATIVA
HUNEDOARA
sediul central str. Popa Şapcă 9.
Execută pentru deservirea populaţie!:
0 Confecţii de croitorie, dupd comanda, pentru
femei, bărbaţi şi copii;
{§) încălţăminte comenzi şi reparaţiuni:
(H Lucrări de spălătorie;
@ Reparaţii şi instalaţii electrice ;
H Zugrăveli şi vopsiforie;
@ Lucrări de arfă fotografică;
Coafură, frizerie, manichiură, pedichiură.
Cooperativa„laţi »oi“ Praştie
Sediul central sfr. 23 August nr. 1
Execută pentru deservirea populaţiei
prin centrele sale:
@ Confecţii de croitorie după comandă
pentru femei, bărbaţi şi copii cu ma­
terialul cooperativei şl al clientului;
Încălţăminte comenzi, încăputări şi re­
paraţii ;
H Lucrări de artă fotografică;
# Reparaţii de radio;
® Reparaţii de b iciclete;
@ Pictură de firm e;
@ Lucrări de blănărie şi cojocărîe;
@ Coafură, frizerie, manichiură;
Garantăm calitatea lucrărilor noastre
Din resurse 15 ani de la eliberarea Cehoslovaciei
lo c a le
Printr-o folosire mai
chibzuită a fondurilor şi
utilizarea materialelor din
resurse locale, sfaturile
populare din regiunea
noastră au executat de la
începutul anului un volum
de lucrări de construcţii,
reparaţii şi întreţineri de
drumuri cu peste 30 la
sută mai mare ăecît cel
planificat. Au fost repa­
rate şi întreţinute peste
470 Tem. de drumuri şi
s-au construit şi reparat
sute de poduri şi podeţe.
De asemenea, prin m un­
că patriotică, ţăranii mun­
citori au desfundat sute
de mii de metri de şan­
ţuri şi au plantat un m a­
re număr de pomi fruc­
tiferi şi ornamentali pe
marginea drumurilor.
La construcţia podului
peste rîul Jiu, la Vul­
can, raionul Petroşani,
's-au realizat economii da­
torită muncii patriotice a
ţăranilor muncitori în va­
loare de peste 10.000. lei.
jj&b. U/ernislut Pauel Gre-
cu de la U.R.U.M.
f | | l | Petroşani este frun­
taş în producţie şi
in munca patriotică. Lucrind la «, ţ,
strung, îşi depăşeşte norma cu •
22—25 la sută, dînd totodată
produse de bună calitate.
„DRUM NOU“
i W W V W V W W v'V'V-
DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 3
aaBBgBflBBHBMBMjÉapHBMa
Glorioasa aniversare
a eliberării poporului
frate cehoslovac
(Urmare din pag. l-a) fioslovacia va depăşi, de pildă,
nice şi gospodăriilor agricole de nu numai actualul nivel al Ma­
stat, fapt care demonstrează că rii Britanii şi R,F. Germane,- ci
relaţiile socialiste de producţie şi nivelul existent în S.U.A. în
au învins şi în satul cehoslovac. ce priveşte producţia pe cap de
Pe ogoarele Gehoslovaciei lu­ locuitor, la fontă, cărbune, oţel
crează de peste cinci ori mai şi numeroase alte produse in­
multe tractoare decît în anul dustriale. De altfel, trebuie sub­
1948. Numai în anul 1959 agri­ liniat faptul că de pe acum R.
Cehoslovacă ocupă primul loo
cultura a primit 12.400 de trac­ în lume în ce priveşte produc­
toare, mii de alte maşini agri­ ţia pe cap de locuitor la maşini
cole, precum şi circa 500.000 to ­ grele, maşini de spălat, încăl­
ne de îngrăşăminte chimice. ţăminte şl zahăr. Un sfert din
numărul total de fabrici de za­
Statul democrat popular a a- hăr din lume sînt înzestrate cu
cordat o deosebită grijă dezvol­
tării culturii şi ocrotirii sănă­ utilaj cehoslovac.
tăţii oamenilor muncii. In R.
Cehoslovacă numărul şcolilor In marea' familie a ţărilor so­
secundare s-a dublat şi al ele­ cialiste, Cehoslovacia prin forţa
vilor s-a triplat în comparaţie ei industrială, aduce o contribu­
cu anul 1937, iar în şcolile pro­ ţie activă la colaborarea econo­
mică între statele socialiste.
fesionale sînt înscrişi, de nouă In politica1 externă, R. Ceho­ Produsele industriei constructoare de maşini a R. Cehoslovace se
ori mai mulţi elevi decît în pe­ slovacă se situează ferm pe po­ buctlră de o bună faimă în îhtneaga lume.
rioada antebelică. In institutele ziţiile apărării păcii, dez­
de învăţămînt superior învaţă voltării colaborării interna­ In fotografie: Maşina de încărcat Z-1.200 folosită în bazinul carbo­
57.000 de studenţi, proporţional ţionale, sprijină activ prin­ nifer Most, mina Aldis Jirasek, este un produs al uzinelor metalurgice
mult mai mulţi decît în Anglia, Klertient Gottwald din Vitkovice-Ostrava.
Franţa, R.F. ’Germană şi alte cipiile coexistenţei pa’şnice
ţări capitaliste dezvoltate din ale statelor cu sisteme socialo
diferite. Guvernul cehoslovac ă
Europa. salutat şi primit cu căldură no­
bilele propuneri ale. U.R.S.S. în
Creşterea continuă ă1 nivelu­ problema dezarmării generale
lui de trai, dezvoltarea asisten­
ţei sanitare au tăcut ca media şi totale, s-a pronunţat, pentru lin J ik li U "
de vîrstă a oamenilor în R. Ce­ încheierea tratatului de pace cu
hoslovacă să fie de 67 de ani cele două state germane şi pen­
pentru bărbaţi şi 72 de ani pen­ tru lichidarea situaţiei anorma­
tru femei. le din Berlinul Occidental. îm­ /IVN/N/S/V/N/W/S/N
Vorbind la deschiderea expo­ preună cu R.D._ Germană, cu Anul acesta Uzina „Wilhelm Iru salariaţi ai uzinei „Wllhelrn
ziţiei „Cehoslovacia în anul R.P. Polonă' şi cu celelalte ţări Pieck" din Praga împlineşte 60 Pieck" participă lq întrecerea co-:
1960" de la Moscova, tovarăşul socialiste din Europa, R. Ceho­ de ani de existenţă. Timp de 50 lectică sau individuală pentru ’spot
Antonin Novotny, preşedintele slovacă’ a întreprins acţiuni con­ de ahi s-au fabricat aci motoare rirea şl îmbunătăţirea, pro'dîifo
R. Cehoslovace, sublinia că a- crete de demascare a primej« de diferite tipuri puttind marca ţiei. 'Anul trecut muncitorii afi
„Skoda". prezentat peste 700 dé prot
ceastă expoziţie ilustrează pe­ diei militarismului vest-german, puneri de , inovaţii prin aplica­
După reorganizarea industriei, în rea cărora s-au realizat economii
rioada „ în care la noi a în­ ă dat o înaltă preţuire’ efortu­ aprilie 1958, uziiia a devenit prindi in valoare de 2,5 milioane coroa-,! '
pala întreprindere, a industriei de mo­ ne la cheltuielile de producţie. Suc
vins definitiv socialismul“. „Sîn- rilor întreprinse de- guvernul toare cu explozie din care fac par­ cesul cel mai remarcabil a fost
te încă patru fabrici mai mici — obţinut cu citeva 'săptămâni în urţ
tem conştienţi de faptul, a subli­ R.D. Germane în vederea unei la Napafedla, la Ploiisle, la Ho- mă cînd un grup 'dé muncitori
de la atelierul dé unelte, care, du­
niat A. Novotny, că succesele rezolvări paşnice şi democrate rovice şi în raionul Roşite din pă o muncă 'dé ciţivd ani în co­
Praga.
dobîndite de Cehoslovacia sînt a problemei germane, în intere­ laborare (ăl Institutul de cercetări
Uzinele „Willielm Pieck" se spe­
rezultatul eforturilor tuturor sul poporului german, în intere­ cializează acum în motoare gre­ în d’ omeniul tehnicii sudurii, a red-
le şi mijlocii şi aci se fabrică cea lizat prototipul primei maşini com­
oamenilor muncii din ţară sul asigurării păcii şi securităţii mal mare parte din producţia în­
tregii ţări de motoare „Diesel". plet automate pentru sudarea prin
şi a! ajutorului acordat de Uniu­ în întreaga Europă.
Uzina a produs anul trecut mo­ frecare. Această maşină nu nu­
nea Sovietică în cursul celor 15 La' a' 15-a aniversare ă elihe- toare Diesel cu un total de
ani“. Antonin Novotny a subli­ rării sale, poporul cehoslovac 997.000 Cp. mai că economiseşte timp şi forţă
niat, de asemenea, roiul impor­ care a obţinut succese atît de O dovadă a calităţii superioare de mutică dar. poate suda două
tant pe care l-a avut şi îl are remarcabile în opera de con­ metalé diferite, sudurile executate
colaborarea rodnică dintre Ce­ struire a socialismului, poate
hoslovacia şi ţările lagărului privi cu mîndrie spre drumul fiind in acelaşi timp de calitate
socialist. parcurs şi cu încredere în viitor.
In anii.care vor urma,.R:Ce-:. .” Tn "ziua mării’ sărbători, po-
hbsfovacă, alături şi împreună porul' romîn, unit prin legături
cu toate celelalte ţări socialis- frăţeşti cu poporul cehoslovac, îi
te, va continua înaintarea' sa pe transmite cele mai călduroase
drumul desăvîrşirii construcţiei urări de noi şi măreţe victorii,
socialiste, pe drumul ridicării sub conducerea înţeleaptă a
continue a nivelului de trai al Partidiiini Gomunist din Geho-- a produselor . acestei uzine este mult superioară.
oamenilor muncii. In 1965 Ce- slovacia’. faptul că peste 80 la sută dintre Anul acesta a fost prevăzută d
'ele sint exportate intr-un număr
Ştiaţi că 0 9 0 de 70 de ţări. sumă de 12 milioane'coroane petit
tru îmbunătăţiri tehnologice şi îtţ
Cu toate că iri anul 1955 colec­ curînd vor fi introduse linii dé,
tivul uzinei „Wilhelm Pieck" a producţie automate.
® In apropiere de Praga se va în­ cu ajutorul combinelor şi care rezis­ primit titlul de uzină a muncito­ Muncitorii fabricii au posibili’«
cepe în ctirînd exploatarea unei mari tă la o temperatură de 8 grade ? Se rilor de şoc, el nu s-a culcat pe taiea să-şi ridice nivelul profesio­
cariere de piatră de var ale cărei prevede obţinerea unei recolte de laurii victoriei. Anul acesta se nal atît la cursurile organizate de
rezerve sînt evaluate la 300 milioa­ 1.200 chintale la ba. prevede că producţia uzinei va de­ întreprindere cit şi ta cursurile se­
ne de tone? Piatra de var aflată aci • La Pardubice, în estul Boemiei, păşi cu 57 la sută producţia anu­ rale sau prin corespondenţă. Ciţt-
este foarte pură din punct de vedere lui 1956, primul an al actualului va zeci de muncitori sint înscrişi
chimic şi ea va fi folosită în in­ se construieşte un siloz uriaş care cincinal. in prezent în şcoli tehnice su­
dustria siderurgică, industria chimică va avea o capacitate de 21.000 tone perioare.
şi a cimentului. de cereale ? Silozurile construite pînă In prezent trei 'din fiecare pa-
acum nu depăşeau o capacitate de
o La Uzina constructoare de ma­ 6.000 tone. Academia de ştiinţe i I . Cehoslovace
şini din Unicov, în Moravia, s-a în­
ceput construirea de probă a unui ® Cunoscutul regizor Jiri Trrtka a
nou excavator universal. Gupa nou­ turnat din anul 1945 un număr de
lui excavator are o capacitate de 3 20 de filme de marionete şi desene a-
m.c. EI funcţionează cu ajutorul u- nimate? Expoziţii ilustrînd creaţiile
nui motor Diesel şi are o greutate sale au fost prezentate într-un număr Academia de Ştiinţe a R. cordă o atenţie deosebită cerc.e-
de 110 tone. Excavatorul va fi folo­ de 35 de oraşe din 20 de ţări. Gehoslovace are 151 membri, ţărilor practice îndreptate spfe
sit în minele şi carierele Ia suprafa­ dintre care 65 academicieni şi acordarea unui ajutor direct
ţă unde nu există curent electric. * Recent a fost inaugurat în R. 86 membri corespondenţi. Aca- producţiei,
Cehoslovacă cel de-al 240-lea cinema­
® Fabrica „Tesla“ din Pardublce tograf cu ecran lat ? Odată cu lu­ demia dispune de aproximativ Recent, a fost creat un nou
produce niagnetofoane „Sonet“ ? De crările de readaptare, la aceste cine­
curînd s-a început producţia în şefie matografe au fost efectuate îmbună­ 90 secţii de lucru în timp ce în institut de cercetări ştiinţifice ’al
a magnetofonului „Sonet duo“ ou tăţiri în ceea ce priveşte acustica, sis­
două Viteze (9,5 şi 4,75 cm.) în­ temul de aerisire etc. anul 1952, cînd si-a început ac- Academici de Ştiinţe — Instig
zestrat cu un aparat pentru măsu­
tivitatea, existau' doar 7 sedii. 1!h?2 ^ eÎ0r ^ ţ e t i c o ‘alo teh1,
, meu, chimice. Noul institut se va
Academia este centrul cerceta- ocupa de studierea teoriei pro-
rilor ştiinţifice de bază. Se a- ducţiei- chimice.
'sesas-
rarea benzii înregistrate şi o serie
de alte instalaţii suplimentare. S-a
început de asemenea fabricarea unui
magnetofon stereofonic cu două mi­
crofoane şi o singură bandă magne­
tică.
• La barajul Orlik de pe VItava
a fost pusă în funcţiune o macara
specială care poate ridica o încăr­
cătură de 70 tone la o înălţime de
81) rti. şi este înzestrată cu o insta­
laţie automată pentru agăţarea şi
desprinderea încărcăturii pornind de
la cabina macaralei ?
® In timp ce înainte de eliberare
o mare parte dintre medicamente e-
rau importate, astăzi industria far­
maceutică a R. Cehoslovace exportă
produsele sale într-un nilmăr de
68 de ţâri?
• In cursul celui de-al doilea plan
cincinal a fost împădurită în Slova­
cia o suprafaţă de 165.000 de ha. ma­
joritatea cu copaci cu frunze căză­
toare, precum şi pini şi brazi ?
® In scopul obţinerii unei noi plan­
te furajere care să poată fi cultivată
în regiunile muntoase oamenii de
ştiinţă cehoslovaci au încrucişat gu­ Noi întreprinderi, construcţii energetice, mine şi alte obiective industriale au fost înălţate
lia cu o varietate de varză (chou
cavalier) obţinînd o plantă cu tul­ în R. Cehoslovacă în ultimii 15 ani.
pina scurtă care ponte fi recoltată
Producţia industrială a ţării este astăzi de aproape patru ori mai măre decît producţia?
antebelică. In îotcgraiie: Nou! baraj de lingă Vir pe rîul Şvratka. " ;’ v‘