Page 28 - 1960-05
P. 28
Paf?. 4 DRUMUL s o c ia l is m u l u i Nr. 1-671
atyamamnssaasrsii
liitlm eis şiini • juilirrtelß şlin i • x d iim e le şliri • -uÜutibIb ştiri lo i a fost prins piratul aera1w
MOSCOVA 9 (Agerpres). — Ziarul „Pravda“ din 8 mai a stre. L-am prechiziţionat şi
publicat sub semnătura lui N. Ilinski o corespondenţă din l-am dezarmat.
Sverdlovsk întitulată „Cum a fost prins piratul aerului“. Era un spion bine echipat
şi înarmat. I-am luat revol
După cum se ştie, avionul cerul a fost brăzdat de coa verul cu ţeavă lungă prevăzut
Statelor Unite ale Americii ca ma neagră ă avionului în că cu amortizor de zgomot şi un
re a pătruns tîlhăreşte in dere şi undeva a răbufnit o
C U P R I L E J U L ZILEI VICTORIEI ,Un adevărat salt uriaş spaţiul aerian al Uniunii So explozie... In văzduh a apărut mare număr de cartuşe. Apoi
înainte“ vietice a fost doborît în re- un paraşutist. Paraşutistul co- am găsit asupra lui un pum
Ordinul de zi al mareşalului giunea oraşului Sverdlovsk de nal finlandez. Cină i-am des
cu prilejul Zilei Victoriei Scriitorul german Stephan o rachetă sovietică de la prl- bora... Paraşuta îl legăna cu făcut combinezonul avi ră
Heim despre sesiunea putere, iar el făcea eforturi mas nespus de uimiţi desco
Sovietului Suprem ma lovitură. pentru a se depărta cit mat perind o mulţime de buzuna
Sîmbătâ am vizitat aceste mult de sat in direcţia pă re. Cîte şi mai cîte erau în
durii... buzunare. Diferite documen
locuri, am stat de vorbă cu
ai U. R. S. S. martori oculari, cu acei care, — Nu l-am scăpat din ochi te, şi un pachet voluminos de
lenţă uneltirile cercurilor impe dină dovadă de curaj şi ini pe paraşutist, a intervenit
MOSCOVA 9 (Ager preş). pentru o pace trainică şi înde rialiste agresive şi să lie tot MOSCOVA 9 (Agerpres). — bani sovietici şi tot felul de
TASS anunţă Alareşalu! Mali- lungată între popoare. Dar în deauna gata să apere cu dem TASS anunţă : „Un guvern ca ţiativă, au pus mina pe pira Voloăea Surin. Cină, ne-am pacheţele cu obiecte de va
novski, ministrul Apărării a! lume, se spune în continuare în nitate interesele patriei lor. re desfiinţează impozitele nu loare...
U.R.S.S., a dai un ordin cu ordin, mai există încă amatori doreşte război“, scrie in „Prav- tul aerian. dat seama că el coboară din
prilejul celei de-a 15-a aniver de aventuri militare care con In cinstea sărbătorii victoriei, da“ cunoscutul scriitor german — M-am aşezat la volan,
sări a victoriei împotriva Ger tinuă cursa înarmărilor, creează* mareşalul Malinovski a ordonat Stephan Heim, care a vizitat — Ziua de 1 mai se anun colo de sat am sărit fără ză a sp u s' în continuare Ciuja
manici fasciste în care se subli noi baze militare pe teritorii ca în ziua de 9 Mai să fie trase kin ; între mine şi Ceremîşin
niază că poporul sovietic şi for străine, sprijină reînvierea mi cîte 30 salve de artilerie la A4os- Moscova in zilele în care s-au ţase veselă, luminoasă, a po bavă cu prietenul meu Leoviă era „musafirul“. In spate au
ţele sale armate au jucat un rol cova, în capitalele republicilor desfăşurat lucrările celei de-a
¦hotărîtor în zdrobirea hoardelor litarismului în Germania occi unionale si în oraşele-erou Le V-a sesiuni a Sovietului Su vestit Galina Pavlovna Suri- Ciujakin intr-un Moskvtci şi luat loc Surin şi Aşabtn. In
hitlerisie. îp ordin se arată că dentală si Japonia. In aceste prem al U.R.S.S. tre timp la faţa locului au
S.U.A., Anglia şi alte ţări din condiţii Forţele armate sovietice ningrad, Stalingrad, Sevastopol na, o bătrlnă lucrătoare la am pornit în direcţia în care sosit o mulţime de oameni.
coaliţia antihitleristă au luptai trebuie să urmărească cu vigi şi Odesa, Lucrările sesiunii Sovietului
in strînsă colaborare cu U.R.S.S. Suprem al U.R.S.S., arată scri un sovhoz din partea locului, intenţiona să coboare paraşu- — Păziţi-l bine să nu cum
împotriva duşmanului comun. va să-l scăpaţi pe duşman,
Popoarele Cehoslovaciei, Polo Era o zi însorită. Se părea că tistul. Prietenul meu era la ne spuneau consătenii.
niei, Romîniei, Ungariei, Bulga
riei, Albaniei, Iugoslaviei au a- însăşi natura se bucură de volan iar eu, prin uşa ăeschi- Preăină autorităţilor pe
dus o contribuţie preţioasă la spion am simţit o imensă u-
acţiunea de nimicire a hitleris- sosirea sărbătorii de 1 Mai. să urmăream paraşuta albă şurare. Ne îndeplinisem o da
mului. torie. Am aflat că în avionul
Ascultam emisiunea radiolui, cu colţuri roşii. Am văzut-o doborît au fost descoperite
Victoriile repurtate de poporul hărţi care confirmă că agre
sovietic în războiul trecut, se itorul, înseamnă nu numai o glasul îndepărtat şi scump al coborînd intr-o mică vilcea sorul ştia încotro zbura şi ce
subliniază în ordin, sînt o do urmărea. Obiectele personale
vadă grăitoare a forţei vitale 15-a aniversare aeliberării „continuare a politicii îndrep Moscovei. ce da spre pădure. Pădurile ale pilotului găsite printre
de neînvins a orînduirii socia
liste. â Cehoslovaciei tate spre fericirea omului“, ele întreaga familie era aduna noastre sînt dese, se întind Xsfărîmăturile avionului nu la
sînt „un adevărat salt uriaş
In ordin se subliniază că po tă şi se pregătea să se aşe pe distanţe de zeci de verste... să nici o îndoială în legătu
porul sovietic urăşte profund ră cu aceasta.
războiul şi luptă în permanenţă PRAGA "9 (Agerpres). La 8 Cei prezenţi au salutat cu înainte“. ze la masă. Venise şi fiul meu Cum am ieşit din sat, la-
căldură delegaţia sovietică în Am avut prilejul să locuiesc Pătrunderea banditească, Í
Miting la Paris mai. în cinstea celei de-a 15-a frunte cu N. S. Podgornîi, mem Voloăea care lucrează ca şo tă-l şi pe musafirul nedorit
aniversări a eliberării Cehoslo multă vreme în S.U.A. şl ştiu impertinentă a avionului a-
cu prilejul celei de-a XV-a vaciei de către Armata Sovietică bru al Prezidiului C.C. al că cuţitul Impozitului taie a- fer in sovhoz. In acest timp de parcă-l aşteptasem acolo. merican a stlrnit o mare m i
în sala spaniolă a Hradului din P.C.U.S., membru al Prezidiu colo o mare bucată din veni nte şi indignarea justificată a
aniversări a zdrobirii Praga a avut loc o şedinţă fes turile muncitorilor şi micilor am auzit în înaltul cerului o Din cer. a picat drept in oamenilor muncii din Uralul
tivă a Comitetului Central al lui Sovietului Suprem al patroni, scrie Stephan Heim. industrial. Toţi oamenii so
Germaniei hitleriste Partidului Comunist din Ceho lovitură neobişnuit de puter- mîinile oamenilor sovietici,
slovacia, Comitetului Centrai ai U.R.S.S., prim-secretar al C.C. Economistul sovietic acad. vietici aprobă declaraţia
PARIS 9 (Agerpres). — m Vasili Nemcinov subliniază în nică. Am, ieşit într-o clipă l-o,m scos casca de pe cap, scumpului Nikita Sergheevici
seara de 7 !mai a avut loc în al P.C. din Ucraina. Hruşciov, care a avertizat pe
în stradă, ne-am uitat spre mănuşile, aparatul de oxigen, aţîţătorii la război: cine va. /
ridica sabia îm.potriva noas- \
cer. La o înălţime imensă a. Anatoli Fedorovici Ceremi- tră, de sabie va pieri.
izbucnit un noruleţ alb. Apoi Şin, lucrător la un depozit şi ---
Frontului Naţional şi guvernului A. Novotny, a prezentat un .,'Pravda“ că politica economi .-'WV pensionarul Piotr Efremovici
Aşgbin, care veniseră şi ei a-
Republicii Cehoslovace. raport. că a statului sovietic, care îşi
Cei prezenţi au aplaudat înde N. S. Podgornîi a dat citire întemeiază bugetul excluzînd Ziare ifaliene proape odată cu noi, au în
impozitele de la populaţie, este
lung apariţia la masa prezidiu mesajului de salut al C.C. al legată organic de lupta oame despre provocarea ceput să strîngă paraşuta, să
lui a tovarăşilor Antonin Novot P.C.U.S., Consiliului de Mi nilor sovietici pentru pace în examineze pilotul. Totul ne
ny, prim-secretar al C.C. a niştri a! U.R.S.S. şi Prezidiului întreaga lume şi pentru ferici
P.C. din Cehoslovacia, preşedin Sovietului Suprem al U.R.S.S. rea tuturor popoarelor. americană făcea să fim prudenţi: costu
fele Republicii Cehoslovace, Vi mul de scafandru, îmbrăcă
lia-m Sirocky. preşediffiele gu
ROMA 9 (Agerpres). — In mintea pentru zboruri de ma
cidentul cu avionul american re altitudine şi echipamentul
vernului, membru al biroului Bazele americane sin! un magnet care a violat frontiera, de stat special şi armele pe care le
Politic al G.G. al P.C. din Ce
a U.R.S.S. s-a aflat la 7 mai avea asuma sa necunoscutul.
hoslovacia, Zdenek Fierlinger al morfii4' în centrul atenţiei presei ita Duşmanul era în mîinile noa-
preşedintele Adunării Naţionale
liene. Toate ziarele de seară au
sala Pleyel din Paris un mi membru al Biroului Politic a ATENA 9 (Agerpres). — în tismentului dat de Uniunea So publicat în titluri mari expune Impresie penibilă la Paris
ting cu prilejul celei de-a C.C. al P.C. din Cehoslovacia treaga presă din Grecia conti vietică ţărilor pe teritoriul că rea cuvîntării de închidere a lui
nuă să comenteze cuvîntarea rora se află baze americane. N. S. Hruşciov rostită la sesiu
XV-a aniversări a zdrobirii a membrilor şi. membrilor su
Germaniei hitleriste. pleănţi ai Biroului Politic a lui N. S. Hruşciov rostită la „Bazele americane sînt un mag nea Sovietului Suprem al PARIS 9 (Agerpres). — Amintind că „avionul ameri
La deschiderea mitingului, C.C. al P.C. din Cehoslovacia sesiunea Sovietului Suprem al U.R.S.S., subliniind ca versiu Dezvăluirile făcute de N. S. can doborît în U.R.S.S. îşi a-
a secretarilor C.C. al P.C. din U.R.S.S. net al morţii şi ţara noastră nea americană despre acest in Hruşciov de la tribuna Sovietu vea baza la Adana în Turcia,
prof. Bernal, •' preşedintele Bi Cehoslovacia. a . conducătorilor cident s-a dovedit a fi falsă. lui Suprem şi confirmate în a decolat de la Peşevar din
roului Consiliului Mondial al partidelor politice şi organiza După părerea presei democra trebuie să se elibereze de ele cele din urmă în mod oficial Ia Pakistan şi urma să aterizeze
Păcii, a înmînat o medalie de telor de masă. te, avertismentul Uniunii Sovie Ziarul „Paese Sera“ îndeam Washington, dfespre acţiunea a- pe un aerodrom norvegian“,
aur d-nei Farge, cunoscută tice în legătură cu încălcările cît se poate de repede“, scrie nă pe americani să-şi imagineze vlonului american de spionaj comnetatorul agenţiei France
fruntaşă a vieţii publice fran p e n f r u menţinerea păcii repetate ale graniţei sovietice a ce s-ar fi întîmplat dacă de e- doborît în spaţiul aerian sovie Presse recunoaşte că „deoarece
ceze. Au fost înmînate medalii şi destinderea încordării exercitat o influenţă binefăcătoa ziarul. moţie sergentul sovietic Fedo tic, Ia 2.000 km. de graniţă, au Statele Unite dispun de baze
şi diplome ale Consiliului Mon re asupra situaţiei internaţiona rov „ar fi ameţit“ şi ar fi greşit produs o impresie profund pe în străinătate ele pot între
dial al Păcii şi unui număr de în Germania le, demonstrînd că orice încer „Kathimerini" atrage Ia 7 mai calculul (după cum, potrivit pri nibilă la Paris. Chiar şi un ziar prinde acţiuni de natură să
luptători francezi pentru pace. cări de a înăspri situaţia inter mei declaraţii a Departamentu de dreapta ca „Figaro“ scrie : dăuneze climatului internaţio
Asistenţa a salutat cu aplauze BERLIN 9 (Agerpres). — Walter naţională nu vor rămîne fără atenţia asupra faptului că con lui de Siat al S.U.A., s-a în „...Trebuie să recunoaştem că nal şi să învenineze relaţiile
furtunoase pe Laurent Casa- Ulbricht. prim-secretar al G.G. al răspuns din partea ţărilor so tîmplat cu pilotul american) şi pe plan diplomatic incidentul dintre state. Hruşciov va pu
nova, unul din întemeietorii P.S.U.G. şi prim-vicepreşedinte al cialiste. ducătorii sovietici speră într-un în loc să distrugă avionul, ra pune guvernul de la Washing tea deci spune interlocutorilor
mişcării partizanilor păcii din Consiliului de Miniştri al R.D.G., cheta sa ar fi zburat pe terito ton într-o situaţie foarte difi săi că desfiinţarea bazelor
a primit Ia 8 mai o delegaţie de ti "Ziarul „Avghi" subliniază că succes al conferinţei Ia nivel riul Turciei direct pe aerodro cilă...“. străine este o măsură care se
Franţa, căruia i-a fost decer neri din Hamburg. zborul avionului american dea mul de la Adana. impune dacă se urmăreşte con
nat de curtnd Premiul inter supra teritoriului sovietic a pro înalţ, ........... Numeroşi comentatori de solidarea păcii“.
naţional Lenin „Pentru întări in cursul convorbirii care a avut vocat „o impresie nefavorabilă“ presă recunosc că acest inc’-
loc, Walter Ulbricht a răspuns Ia în în întreaga lume şi chiar în Un larg ecou în rîndul oa dent confirmă prin implicaţi Ocupîndu-se de rolul cercu
rea păcii între popoare“. trebările tinerilor vest-germani referi S.U.A. ile sale o serie de' puncte de rilor militariste americane în
La miting au luat cuvîntul toare la planul poporului cu privire menilor muncii greci au avut vedere pe care le susţine di acest Incident,- ziarul „l’Huma
la' problema germană, la lupta îm „Avghi" arată că incidentul plomaţia sovietică. Comentato nité“ arată că în ipoteza că
reprezentanţi ai oraşelor Co- potriva înarmării atomice şi pentru cu avianul american constituie măsurile guvernului sovietic cu „guvernul american şi preşe
ventry (Anglia), Rotterdam realizarea unui acord între cele două pentru Grecia o problemă se rul agenţiei France Presse a- dintele Elsenhower nu au fost
state germane. rioasă. Guvernul grec trebuie să privire la desfiinţarea impozite la curent cu misiunea de spio
(Olanda), Liege (Belgia), Cas- acorde o atenţie serioasă aver rată că „afacerea cu avionul naj a acestui avion, este în
sino (Italia), Dortmund (Ger Republica Democrată Germană, a lor percepute de !a populaţie ş; grijorătoare măsura în care
mania occidentală) şi ai aşeză declarat Walter Ulbricht, este gata Restabilirea relafiilor american“, „oferă şefului gu cercurile militare pot lua ne
rii Oradour-sur-Glane (Fran să întreprindă orice acţiuni care ser la reducerea zilei de muncă. controlate de nimeni iniţiative
vesc cauzei menţinerii păcii şi des diplomatice soviete- vernului sovietic un argument de acest gen“.
ţa), care au amintit de crimele tinderii încordării în Germania. „Principala grijă a statului so
cubane cu greutate, care li permite să
slvîrşite de hitlerişti şi au După cum a subliniat Walter Ul vietic este creşterea continuă a
chemat la o luptă activă împo bricht. sarcina primordială şi cea mai MOSCOVA 9 (Agerpres). — justifice politica sa în trei do
importantă a Tratatului de pace con TASS a n u n ţă: La Moscova a bunăstării poporului sovietic“,
triva primejdiei pe care o re stă în lichidarea înarmării atomice, fost dat publicităţii textul co menii : desfiinţarea bazelor mi
prezintă militarismul vest-ger- împotriva unui asemenea tratat de municatului comun sovieto-cu- scrie ziarul „Avghi“.
pace, care trebuie să fie semnat de ban. In text se spune : litare de pe teritorii străine,
!man pentru dezarmare şi con ambele state germane, pot să protes Guvernul Kişi depune mari eforturi
„Guvernele Uniunii Reblicilor inspecţia aeriană şi propagan
solidarea păcii. Sovietice Socialiste si Republicii pentru a impune parlamentului
Participanţii la miting au Cuba declară că au botărît să de sa cu privire la anumite
ratificarea tratatului militar cu S.U.A.
cercuri „războinice“.
TOKIO 9 (Agerpres). TASS pentru a-şi asigura sprijinul
anunţă : Guvernul Kişi şi con lor în ceea ce priveşte ratifi =aa:
ducerea Partidului liberal-demo carea cît mai grabnică a „Tra
crat aflat la putere depun mari tatului de securitate“. Cu toa
eforturi pentru a impune par te acestea, subliniază Mitzuo
lamentului ratificarea noului Maekawa, comentatorul influ
tratat militar cu S.U.A. Stră- entului ziar burghez „Nihon
duindu-se în primul rînd să Keidzai“, influenţarea deputa
înăbuşe opoziţia din sinul ţilor de către conducerea par
Partidului liberal - democrat tidului aflat la putere nu a
pentru a asigura ratificarea dus deocamdată la nici un re
păstrat un minut de reculege teze numai oamenii care tind spre restabilească relaţiile cliplomati- tratatului fie măcar cu voturi zultat. După cum arată comen m PROGRAMUL BE
re în memoria victimelor celui continuarea războiului rece şi dez ce dintre cele două ţări la ni le acestui partid, Kişi şi adep tatorul, ministrul Comerţului
ţii săi din partidul aflat la Exterior şi al Industriei, Haya-
de-al doilea război mondial. lănţuirea unui război cald. velul de ambasade.
Se are în vedere că de fapt putere procedează la influen to Ikeda, care conduce o gru
ţarea liderilor acelor grupuri
aceste relaţii au fost restabilite din Partidul liberal - democrat pare influentă din partidul la 11 MAI 1960
care au o atitudine critică faţă putere, a declarat că „el nu
Situaţia din Turcia prin recunoaşterea guvernului de linia politică promovată de consimte să dea împreună cu Programul 1: 5,40 Sfatul me şi Victor Bunea; 18,00 In sluj
revoluţionar al Republicii Cuba Kişi. premierul Kişi şi cu ministrul dicului: Alimentaţia copilului ba p a trie i; 20,20 Noapte bună,
în ianuarie 1959 d e : către gu Finanţelor, Sato, semnalul In perioada înţărcării; 6,10 E- copii; 21,00 Şcoala şi viaţa ;
După cum anunţă postul de pentru ratificarea tratatului“. misiunea pentru sate; Ne scriu 22,30 Concertul nr. 1 în re mi
PARIS 9 (Agerpres). — Du „Poporul turc respinge regi vernul Uniunii Republicilor So radio Tokio, Ia 7 mai conduce Comentatorul arată că şi alte corespondenţii voluntari; 6,45 nor pentru pian şi orchestră
mul de asuprire, a declart la 6 rea Partidului liberal-democrat personalităţi din Partidul li Salut voios de pionier; 7,15 de Brahms.
pă cum transmit din Ankara şi mai în cadrul unei alte confe vietice Socialîste_, a cărui con a organizat o consfătuire cu beral-democrat care se opun Muzică populară rom îneaseă;
Istanbu! agenţiile de presă stră rinţe de presă Ismet Inonu. tes firmare ulterioară a constituit-o 60 de deputaţi din parlament actualei linii politice a lui Kişi 8,30 Simfonia nr. 1 în sol mi Programul II: 14,07 Cîntece
vizita în Cuba a lui A. f. Miko- din partea partidului Ia putere se lasă cu greu influenţate. Co nor de Nicola Atanasov, inter
ine, la 6 mai în Turcia a fost tul preşedinte al Turciei, refe- ian, prim-vicepreşedinte ăl Con mentatorul subliniază că opo pretează orchestra Radiodifu de pace şi prietenie; 14,50 Lec
prima zi relativ liniştită de la rindu-se la ultimele evenimente siliului de Miniştri al U.R.S.S. -«• LE ziţia din acest partid face tot ziunii bulgare, d irijo r: Vladi tură dramatizată din romanul:
începutul, mişcărilor studenţeşti. din ţară. Reacţia poporului a mai multe greutăţi primului Simeonov; 10,30 Fragmente din „Pămînt desţelenit“ de Mihail
Autorităţile militare au adoptat depăşit aşteptările noastre. Po In urma acestei vizite la 13 Singura speranţă a ministru. opera „Lehengrin“ de Wagner, Şolohov; 14,50 Muzică uşoară
trivit relatărilor din Istanbul ale februarie 1960 a fost semnat de Constantin Bîrsan şi Jean
botârîrea dc a reduce cu două agenţiei France Presse, Inonu acordul cu privire la schimbul Angliei este dezarmarea ‘ GIHEHITBiBOFICE interpretează Orchestra Simfo Letoni; 15,20 Din muzica po
ore restricţiile cu privire ia cir a declarat, referindu-se la politi de mărfuri şi plăţi şi acordul nică şi corul Radiodifuziunii poarelor sovietice; 15,30 Cîn-
culaţie după o anumită oră în ca S.U.A. : „Aliatul nostru nu LONDRA 9 (Agerpres). In 11 MAI 1960 din Hamburg, dirijor: Wilhelm tecul săptâminii; 16,30 Piese
capitală şi la Istanbul, dar sta procedează just încurajînd în- cu privire la acordarea unui tr-o cuvîntare rostită la 6 mai, DEVA 105% alibi: ALBA IU- Schiichter, solişti: Maud Kunitz instrumentale de compozitori
rea excepţională introdusă la 28 tr-o ţară prietenă un regim de credit Cubei, ceea ce a însem cunoscuta fruntaşă a Partidului L IA : Sabie şi zar; Capcana şi Rudolf Scheck ; 12,20 Pagini romîni; 16,50 Curs de limba
asuprire“. nat restabilirea din acest mo laburist, Barbara Castle, a de lupilor; BRAD: Moartea in şa; din volumul: „La marginea rusă; 17,00 „Săptămîna muzi
aprilie se menţine. La Ankara, ment a relaţiilor comerciale clarat că singura speranţă a IL IA : Viaţa e în mîinile tale; deşertului“ de Aurel Rău (în cii cehoslovace“ ; 17,30 „Viaţa
persoanelor civile le este inter normale între cele două ţări“. Angliei este dezarmarea. „După HAŢEG : Infrîngere; HUNE semnări d'e călătorie din R. P. nouă a satului“ — program de
zis să se adpne pe stradă în părerea noastră, a spus ea, cei DOARA : stele de mai; ORAŞ- Mongolă); 12,35 Cîntă orches cîntece şi jocuri populare ro-
mai mare pericol pentru ţară T IE : O lecţie a istoriei; In cău tra populară „Dunărea“ a Sfa mîneşti; 17,50 Inovatori şi ino
grupuri mai mari de zece per este să aibă arme nucleare“. tarea comorii; PETROŞANI: tului popular Olteniţa; 14,00 vaţii; 19,00 Din eîntecele şi dan
Inimă de mamă; Mai tare ca Rapsodia a Il-a de Marţian surile popoarelor; 19,30 Teatru
soane, la Istanbul în grupuri Partidul laburist, a continuat m oartea; SEBEŞ: Cei 44; SI- Negrea, interpretează orches la microfon: „Hoţii“; 21,20 Mu
Barbara Castie, trebuie să facă M ERIA: La răscruce de dru tra de studio a Radioteleviziu- zică uşoară; 21,40 Anul Olimpic
mai mari de trei persoane. La Congresul partizanilor păcii tot ce-i stă în putinţă pentru muri ; LONEA: Evadare din nii, dirijor: Emanoil Elenescu; 1960; 22,30 Biografia unei bri
5 mai a avut loc la Ankara o din Franfa încetarea experienţelor nucleare umbră; TEIUŞ; Pentru 100.000 14,15 Muzică uşoară de Novi- găzi artistice de agitaţie; 23,15-
nouă demonstraţie a elevilor ca şi pentru a pune capăt produc de m ărci: ZLATNA: Koclubel; kov şl Ostrovski; 14,40 Muzi 24,00 Cvartetul nr. 1 în fa ma
PARIS 9 (Agerpres). La 7 mai s-a mişcării partizanilor păcii din Fran ţiei armei nucleare. APOLDUL DE SU S: Ani înflă că populară romîneaseă din jor de Beethoven.
re a fost repede risipită de ar deschis la Paris Congresul naţional ţa, ţinîndu-se seama de noua situa căraţi ; CĂLAN: Contrabandis Muntenia; 15,10 Din viaţa de
Barbara Castle a cerut parti tul. concert a Capitalei; 16,15 Vor BULETINE DF. ŞTIRI : 5,00
mată şi poliţie. dului laburist sa conducă cam beşte Moscova I; 16,45 Cînteca 6,00; 7,00; 11,00; 13,00; 15,00
După cum transmite din An pania pentru dezarmare, subli revoluţionare romîneştî; 17,15 17,00; 19,00; 20,00; 22,00
niind că numai o astfel de po Cîntă Aida Moga, Mara Ianoli 23,52 (programul I) 14.00
kara corespondentul agenţiei al mişcării partizanilor păcii din ţie internaţională. litică poate să fie considerată 16,00; 18,00; 21,00; 23,00 (pro
drept o politică a raţiunii sănă gramul II).
France Presse, luînd cuvîntul Franţa. Delegaţii la congres care au Deschîzînd congresul, d-na Yves toase.
la 6 mai în cadru! unei confe sosit din toate colţurile ţării, au um Farge a comunicat că autorităţile
rinţe do presă, Zorim ministru! plut marea sală de concerte Pleyel. franceze au refuzat să acorde vize
Afacerilor Externe al Turciei, a de intrare în Franţa delegaţiilor par
recunoscut că în perioada miş La Congres asistă şi acad. Geo Bog- tizanilor păcii din Uniunea Sovietică,
cărilor au fost arestaţi în în Polonia şi Cehoslovacia.
treaga ţară peste 1.500 de oa za, vicepreşedinte al Comitetului Na
Raportul la Congres a fost pre
meni. T. Zorlu a arătat că cei ţional pentru Apărarea Păcii din R.P. zentat de Emanuel d’Astier de la Vi-
gerie, membru în prezidiul Consiliu
arestaţi vor ti deferiţi justiţiei Rctnînă. •
lui Naţional al Păcii din Franţa.
spre a ti judecaţi de tribunalul Pe ordinea de zi a congresului fi
militar. gurează problema algeriană, proble
ma dezarmării şi problema germană
şi de asemenea problema extinderii
"Redacţia şi administraţia ziarului: str. 6 Martie nr. 9. Telefon: 188; 189; 75. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.T.T.R. nr. 263.320 din 6 noiembrie 1949. — Tiparul; întreprinderea Poligrafică „1 Mai" — Deva.
