Page 29 - 1960-05
P. 29
i ^ '""C'ons'ă I
i Hunedoara-Deva ‘ PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ/ îndrum area activităţii
întreprinderilor d e in d u s trie
S ocalâ,—s a rc in a die amare răsp u n d ere
Plenara din decembrie 1956 GEORGE HOMOŞTEANU llotărîrea luată de biroul ra
a luat o serie de măsuri impor ional de partid cu prilejul ana
tante pentru lărgirea drepturi prim-secretnr al Comitetului raional
lor şi atribuţiilor sfaturilor lizei făcute în şedinţa din 15
populare în conducerea econo de partid Sebeş februarie 1960 a fost pusă în a-
miei locale. Aceste măsuri au
contribuit Ia dezvoltarea iniţia plicare. Au fost luate măsuri pen
tivei deputaţilor şi a maselor
Anul Xlî Nr. 1672 Miercuri 11 mai I960 4 pagini 20 bani largi de cetăţeni, Ia descope lă şi-a lărgit activitatea prin tru îmbunătăţirea muncii de în
rirea şi folosirea pe scară mult preluarea de la cooperaţia meş drumare şi control a comitetu
inovatorii Zile de întrecere Muncitori fruntaşi mai largă a resurselor locale. teşugărească a unor secţii de lui executiv al sfatului popular
din C ă la n în întrecerea prelucrarea lemnului. La finele raional, care lăsase această sar
socialistă Pentru ca sfaturile populam n- anului 1959 industria locală a cină pe planul al doilea şl nu
In dorinţa de a întîmpina La începutul anului aglome- Materialul dozat cu pricepe răşenesc şi raional să facă faţă preluat de asemenea două sec se ocupa cu toată răspunderea
cel de-al III-lea Congres a! ratoriştii de la C. S. Hunedoa re de colectivul subsecţiei do ir sarcinilor care le revin în do ţii de tîmplărie de la întreprin de această întreprindere care-i
partidului cu realizări cît mai ra şi-au luat angajamentul de zare este trecut prin diferite r In întrecerea socialistă meniul conducerii economiei lo derea 409 M.T.G. Ca rezultat ai aparţine direef.
însemnate, colectivul de inova a da 15.000 tone aglomerat fie- instalaţii auxiliare pînă ajun f în cinstea celui de-al III- cale, comitetul raional de par acestor măsuri, valoarea produc
tori de Ia uzina „Victoria“ din ros peste plan. In cinstea ce ge la maşinile de aglomerare î lea Congres al P.M.R., nu- tid Sebeş a luat o serie de mă ţiei globale va creşte în anul Noua conducere tehnico-ad-
Călan desfăşoară o rodnică ac lui de-al III-lea Congres al unde este transformat în aglo L meroşi muncitori de la la- suri menite să întărească acti 1960 cu 27 la sută faţă de anul ministrativă a întreprinderii
tivitate. Astfel, ei au declarat partidului acest angajament a merat feros. vitatea întreprinderii „Economi 1959. simţind mai efectiv ajutorul din
luna mai — „Luna inovatoru fost sporit cu încă 5.100 tone. minorul de 650 mm. al ca". Drept urmare, în ultimul partea organului de partid şi de
lui“. La îndeplinirea lui a pornit cu Calitatea şi rezistenţa me G.S.H. au devenit fruntaşi timp, conducerea industriei lo Cu toate aceste aspecte po
mult entuziasm întregul colec canică a aglomeratului este în producţie. cale s-a îmbunătăţit îaţă de a- zitive, în activitatea întreprin stat, a şi luat unele măsuri de
Pînă în prezent au fost apli tiv. Dovada cea mai vie a a- nii trecuţi. In anul 1959, volu derii „Economica" din Sebeş se îmbunătăţire a activităţii între
cate multe inovaţii preţioase. cestui fapt o constituie cele 500 condiţionată de priceperea cu Iată doi dintre aceştia : constată încă lipsuri. Dacă în prinderii. Au fost comasate cele
Printre acestea, amintim pe cea tone de aglomerat dat peste care sint minuiie maşinile de mul producţiei globale a indus unele secţii ale întreprinderii
a tovarăşilor loan Stoicoi şi Ni- plan de la începutul lunii mai aglomerare. Şi despre acest lu sarcinile de pian au iost înde două secţii de panificaţie albituri
colae Pilly privind îmbinarea şi pînă în pre triei locale a crescut, faţă de plinite, în ansamblul activităţii (cornuri, franzele, covrigi etc.),
conductei de gaz la cele două zent. La obţine cru iţi vorbesc cu mînărle
furnale, precum şi cea a tova rea acestui suc muncitorii fruntaşi Tănase Pan- anul 1958, cu 11 la sută. iar sale planul de producţie a fost măsură ce asigură întreprinderii
răşilor Erdei Ladislau şi Iosif ces a contribuit
Boţii, privitoare la mecanizarea întregul colectiv gas, Ianis Con- productivitatea muncii cu 4,8 ia realizat în anul 1959 doar în o economie anuaîă de citea
montării bateriilor de 218/9. de muncitori, stantinidis şi 10.000 lei. La lei sînt în curs
Prima inovaţie permite folosirea ingineri şi tehnicieni care sint Victor Smaran- sută. Mobilizaţi de organizaţii proporţie de 97,4 Ia sută. Acea
unei cantităţi mai mari de gaz hotărlţi să depăşească acest _ . dache, aglome de comasare cele 5 secţii de
şi lucrul cu o temperatură con angajament. le de partid, muncitorii au ob sta datorită faptului că unele
stantă, iar cea de-a doua reduce ratorişti princi prelucrare a lemnului în două
timpul montării la jumătate. Să trecem însă prin subsec- ţinut succese apreciabile în în secţii ca : atelierul mecanic, sec secţii mari. Prin comasarea a-
ţiile fabricii şi să facem cu pali, care zi de cestora se vor crea posi
I. CRAŞCA noştinţă cu muncitorii fruntaşi, zi plămădest plinea furnalelor, deplinirea şi depăşirea pianului ţiile de fabricare a unor bunuri bilităţi de a reduce preţul de
să-i vedem la lucru. Iată-ne in cost prin creşterea productivi
corespondent subsecţia materii prime. Aici In cadrul fabricii lucrează de producţie. Cifrele de plan de consum, atelierele de tîmplă
Kilometri întregi de benzi tran cele trei schimburi conduse de tăţii muncii, îmbunătăţirea pro
- 0- sportoare poartă cocsul, mine maiştrii Gheorghe Ostafie, Va- prevăzute la materialele de con rie, cariera de piatră ş.a. nu cesului tehnologic şl se va ajun
reul de fier, praful de furnal sile Săvescu şi Gheorghe Mun- ge la o folosire mai raţională
Brîgadă fruntaşă de la un siloz la altul, de la teanu. Toţi trei sint tineri. La strucţii pe anul 1959 au fost şi-au realizat sarcinile de plan. a capacităţii de producţie. De
un concasor la altul. Aceste in Hunedoara însăşi meseria de asemenea, sînt în curs de co
Brigada condusă de utemista stalaţii moderne, mînuite cu aglomeratorist este nouă: peste depăşite cu 25 Ia sută. S-a în Biroul Comitetului raional de masare cele 2 secţii mecanice.
Ioana Popescu este cunoscută la pricepere de comuniştii Ion cîteva luni împlineşte 6 ani-
filatura din Lupeni ca una din Nica şi Ştefan Bădici, asigură Cele trei schimburi se află în deplinit planul de producţie la partid, analizînd activitatea în Au fost luate măsuri de a se
cele mai bune brigăzi din secţia buna funcţionare a întregului întrecere socialistă, in luna tre treprinderii „Economica", a con produce în acest an sortimente
a III-a. Aceasta deoarece îşi de- flux. Aceştia ştiu că de felul cută fruntaş în această între mori şi prese de ulei în pro noi, din resurse locale. Astfel,
oăşeşte în mod ritmic sarcinile cum muncesc ei depinde suc cere a fost schimbul maistru statat că conducerea acesteia s-a
de plan şi dă mătase de cali cesul întregii secţii. De aceea lui Vasile Săvescu. In această porţie de 110 la sută; la secţia preocupat slab de gospodărirea pentru fondul pieţii se produc,
tate superioară. supraveghează cu atenţie mer lună însă situaţia s-a schim prin valorificarea deşeurilor,
sul instalaţiilor. bat. Schimbul condus de mais de fabricaţie pîine şi mălai, pla bunurilor încredinţate. Astfel, scaune, taburete etc. care au o
Brigada respectivă s-a anga trul Gheorghe Ostafie, a înre
jat ca în cinstea celui de-al La dozarea minereurilor în- gistrat pînă acum rezultate nul a fost îndeplinit în propor conducerea întreprinderii nu a mare căutare.
ITT-Iea Congres al partidului tîlnim muncitori la fel de har mai. bune atît in ceea ce pri
să-şi depăşească ritmic planul nici. Comunistul Ioan Suciu, veşte cantitatea cît şi calita ţie de 103,2 la sută eic. Ince- luat măsuri pentru reformarea
de producţie, să îmbunătăţească organizator al grupei de par tea aglomeratului. Dar cine va
calitatea cu I la sută. să efec tid, stabileşte cu multă preci cîştiga întrecerea la sfîrşitul pînd cu trimestrul IV 1959 în mijloacelor fixe cu mare uzură şi
tueze cît mai multe ore de mun zie reţeta de dozare a materia acestei luni ?
că voluntară şi să reducă absen lelor care circulă neîntrerupt treprinderea de industrie loca- nu a făcut totul pentru a se li
ţele nemotivate Ia zero. Tot pe bandă. El intervine la timp Iată o întrebare la care este
odată, brigada a chemat la în în cazul deficienţelor de ordin prea devreme să se dea un răs CONSTANTIN CRISTEA, Creşfe numărul cititorilor chida stocurile de mărfuri supra-
trecere toate celelalte brigăzi din tehnic şi evită astfel staţionă puns concret. Realizările în manevrant
filatură. rile. producţie ale celor trei. schim Locuitorii comunei Pianul de Sus, normative care îngreunau situa
buri sint foarte apropiate în ALEXANDRU JUNIE, raionul Sebeş, preţuiesc mult biblio
De Ia lansarea chemării şi tre ele. Aceasta va face ca, laminator şef teca din satul lor. Puţine sînt casele ţia financiară a întreprinderii. (Continuare în pag. 2-a)
pînă acum această brigadă a cîştigătorul întrecerii să fie cu în care să nu- fi pătruns în ultimul
realizat zilnic peste plan circa noscut abia in ultima zi a lu an cartea. Operele lui Sadoveanu, So- -av+.itWjJi“-
80 kg. mătase artificială. nii. lohov, Eminescu, Goşbuc, Galan sau
Beniuc sînt cele mai căutate din cele
V. FANICA peste 3.000 de volume ale bibliotecii.
N. Andronache — Ca o dovadă a setei de cultură, nu
La. întreprinderea minieră mărul cititorilor creşte pe zi ce tre
Barza Agitaţiei vizuale — ce. Astfel, dacă în anul 1959 au fost
caracter viu, concret şi o- înregistraţi 1.015 cititori, care au ci
perativ (pag. 2-a) ; tit peste 9.500 de cărţi, în primul tri
mestru al acestui an au fost înre
® Irimie Străuţ — Va gistraţi peste 630 cititori care au ci
lea Jiului — izvor nesecat tit mai mult dc 3.600 cărţi.
de inspiraţie pentru artiştii
plastici (pag. 3-a) ; O contribuţie însemnată la activi
tatea de popularizare a cărţii o aduce
© Şedinţa solemnă de
la Moscova consacrată ce tînăra bibliotecară Maria Iosif, mem
lei de-a 15-a aniversări a
victoriei asupra Germaniei bră a gospodăriei agricole colective.
hitleriste ;
I. VIRG1L BARRU
© Opinia publică mon
dială condamnă grosolana corespondent
provocare a militarismului
american (pag. 4-a). fnfreccrea dintre gospodăriile agricole colective
La G.Â.C. Hăşdat sectorul
zootehnic poate şs trebuie Alexandru Kiss este frezor fruntaş la U.R.U.M. Petroşani.
El îşi depăşeşte norma" în fiec are lună cu 18-20 la sută, re-
si fie dezvoltat ducînd totodată rebuturile la m aximum.
Ânpjamenîe a!e sfaturilor p o p işi» Despre succesele obţinute în cerea lansată de colectiviştii din
ultima vreme de gospodăria a- Cîlnic, membrii gospodăriei a-
In întîmpinarea celui de-al tarea albiei apei Ârhia pe o lun gricolă colectivă din satul Hăş gricole colective din Hăşdat s-au W«3
III-lea Congres al P.M.R., sfa gime de 700 m.l. dat, raionul Hunedoara, s-ar pu angajat să respecte obiectivele
turile populare îşi iau angaja tea vorbi mult. Ne-am propus stabilite, ba pe unele din aces Plenara Comitetului asemenea, a fost întocmit
mente sporite. COMUNA VINGARD, RAIO însă ca în rînduriie ce urmează tea să ie depăşească chiar. Pen planul de măsuri privind
NUL SEBEŞ: introducerea re să nu ne oprim asupra lor fi tru a ne da seama în ce măsură
COMUNA LAPUGIU, RAIO ţelei de înaltă tensiune pe o lun nind seama că ele au fost popu s-au dus la îndeplinire angaja orăşenesc de partid pregătirile ce se vor face şi
gime de 6 km .; terminarea con larizate de nenumărate ori, ci mentele luate, să trecem în re
NUL ILIA : Terminarea şi darea strucţiei unui grajd cu o capa să analizăm cum s-au preocu vistă situaţia sectorului zooteh Deva modul cum se va sărbători
în funcţiune a şcolii de 7 ani citate de 80 capete în G.A.C.; pat consiliul de conducere al nic existent la data cînd s-a ziua celor mici.
din satul Ohaba ; construirea a pavarea cu piatră brută a 2 km. gospodăriei, organizaţia de par pornit întrecerea. Atunci, gospo
9 grajduri cu o capacitate de drum ; punerea sub acoperiş a tid. colectiviştii de aici pentru dăria agricolă colectivă din In sala festivă a Sfatului Un nou succes
625 capete; terminarea construc şcolii de 4 ani din satul Car dezvoltarea sectorului zootehnic Hăşdat dispunea de 25 vaci de popular orăşenesc s-a ţinut
ţiei a 2 cămine culturale; între peni. al gospodăriei colective. ieri plenara Comitetului oră-
ţinerea a 15 km. drum; săpa V. PÎTAN
rea unui canal de scurgere lung Răspunzînd chemării Ia între şer>sc de partid Deva. La Colectivul de muncă de la
de 2 km. care va feri de inun (Continuare In pag. 2-a) plenară au participat mem întreprinderea „Banpotoc“
brii comitetului orăşenesc de din Deva a înregistrat ieri
daţie 30 ha. teren. partid, şefii şantierelor de un nou s ucces: a expediat
COMUNA SINTANDRFI, RA construcţii din localitate, re întreprinderii de marmură
prezentanţi ai direcţiei de din Bucureşti un nou va
IONUL HUNEDOARA: Ridica sistematizare, arhitectură şi gon încărcat cu blocuri de
rea la roşu a căminului cultural proiectare a construcţiilor, marmură de Alun.
cu o capacitate de 500 locuri ; precum şi beneficiari.
terminarea lucrărilor de finisaj Marmura expediată va
Cu acest prilej tov. Gra- servi pentru executarea or
la şcoala din Bîrcea M are; ter ţian Şerban, şeful şantieru namentaţiilor necesare se-
minarea digului de apărarea te lui I din Deva, a prezentat diului Radioteleviziunii Ro-
renurilor de inundaţie ; îndrep- un raport cu privire la e- mîne din Bucureşti.
xecutarea în timp a con
- 0— strucţiilor şi îmbunătăţirea Pentru consumatori
calităţii acestora. Pe această
în se efor ui furnăforie temă a fost prezentat şi un Secţia din Deva a gospo
coraport. dăriei agricole de stat Min
întrecerea socialistă pentru tia se numără printre uni
îndeplinirea angajamentelor Plenara a dezbătut de a- tăţile mari producătoare de
luate în întrecere se desfăşoa semenea proiectul de hotă- legume şi zarzavaturi din
ră cu multă însufleţire în sec rîri în legătură cu unele mă regiunea noastră. Pînă în
torul turnătorie al uzinei „Vic suri privind noile construc prezent de aici au fost li
toria“-Călan. Datorită avîntu- ţii ce vor fi executate în a- vrate O.A.D.L.F. Hunedoara
lui cu care se munceşte aici, nul 19S0.
in primele G zile din luna apri~
lie planul de producţie pe sec Pregătiri pentru, ziua şi magazinului Gostat Deva
tor a fost depăşit cu mai mult peste 15.000 legături de ri
de 11 tone piese turnate.
copilului dichi, 40.000 Kg. ceapă verde
S-au evidenţiat in mod deo şi 20.000 Kg. spanac.
sebit colectivele care execută Ieri la Comitetul orăşenesc
piese mecamce, tuburi, radia de partid Haţeg, în cadrul In cursul zilei de ieri a-
toare şi tucerie sanitară. unei şedinţe de lucru, a fost cestor unităţi le-au fost li
vrate încă 3.000 legături de
In ultimii ani, în oraşul Deva s-au construit noi blocuri aici şi dat în folosinţă 12 blocuri cu 72 de apartamente. stabilit colectivul ce se va ridichi, 500 Kg. ceapă verde
moderne şi spaţioase. Anul trecut, pe strada Aurel Vlaicu a In clişeu: Noul cvartal de locuinţe miu::ikreşti construit ocupa de pregătirea şi săr şi 3.000 Kg. spanac care vor
început construcţia u n u i nou cvartal de locuinţe. S-au construit bătorirea Zilei copilului. De fi puse în vînzare.
strada Aurei Vlaicu din oraşul Deva.
