Page 3 - 1960-05

Nr, 1685
A b n e g a ţieA ,» V ,/W v, „•''X
Aşa-i înainte de începerea care cunoşteau situaţia, se
unei lucrări im portante: Inăoiau ăe reuşită. Dar hăr­
toţi sînt emoţionaţi. In ziua nicia şi priceperea şi-au spus
ăe 12 februarie, cu tot gerul
de afară. loan Hurdea, Gheor-
glie Cristea, Maxim Tod...
toţi cei care au fost repar­
tizaţi să lucreze la recondi- Puţul era împărţit In 4
ţionarea puţului nou de la tronsoane. La fiecare tron­
secţia Musariu, se îndreptau son lucrau clte 4 echipe, fie­
gînditori spre mină. cu paşi
rari încercau să-şi imagi­
neze cum se
vor simţi in.
costumele im- /
permeabile,
cum vor re- _
zolva proble-
ma aprovizionării şi armării se străduiau să lucreze cit
in condiţiile unei adevărate mai repede, cit mai bine.
ploi torenţiale. Aproape că se in scurt timp, graficul de
inăoiau de eficacitatea felului execuţie a fost ajuns şi lă-
în care şi-au propus să-şi
organizeze munca, de respec­
tarea termenului de execuţie.
In primele zile le-a fost ceva
mai greu. Ii stingherea îm ­
brăcămintea, apa, spaţiul... treprinderii miniere Barza
Apoi totul a început să in­
tre în normal.
Intr-una din consfătuirile
de producţie, minerii de la
puţul nou s-au angajat să tea, intr-un cuvînt toţi cei
termine lucrarea în cinstea care au lucrat acolo.
L Zziilei de 1 Mai. Toţi ceilalţi
ţA/W
Concursul cultural-sporti
al tineretului
Sărbătoare ia Şoim ii ş
Nu de mult, comuna Şoimuş
a găzduit faza comunală a con­
cursului cultural-sportiv al ti­
neretului. Festivitatea a înce­
put cu defilarea echipelor par­
ticipante. Primii care au păşit
în faţa tribunei au fost copiii
de la grădiniţă. Au urmat apqi
elevii şcolilor din Şoimuş, Min-
tia. Bălata, Boholt.
Revelaţia defilării a fost e-
chipa hipică a gospodăriei co­
lective din Bălata, care, în cos­
tume naţionale, călărind pe
Se pregătesc de întrecere
Faza comunală a concursului
cultural-sportiv ce va avea loc
la Gurasada în ziua de 15 mai
îi va găsi pe tinerii din raza
comunei bine pregătiţi. La con­
curs vor participa 4 echipe de
teatru, două echipe de dan­
suri, două formaţii corale, o
brigadă artistică de agitaţie,
Angajamentele noastre sînt rodul
chibzuielilor colective, ale calculării
detailate a tuturor rezervelor şi po.
sibilităţilor. Ele iau naştere acolo Ia
locul de muncă al oamenilor — în
echipe, brigăzi, ferme.
Îmi amintesc de o adunare a e-
chipei conduse de Ana Eratkina, com-
somolistă, o fată timidă dar perse­
verentă şl harnică.
Adunarea la care au avut loc discu­
ţii aprinse, i-a înaripat pe oameni.
Tinerii cultivatori de porumb au sta­
bilit chiar ei hotarul de la care trebu­ declarat fetele.
ie să pornească pentru a merge numai
înainte. Ei, nu numai că nu s-au abă­
tut de la această cale, dar au şi de­
păşit angajamentele luate — au obţi­
nut de pe fiecare hectar cîte 860 chin­
tale de masă verde de porumb.
La fel într-o seară de iarnă, după
o zi de muncă şi lucrătorii de la fer­
mele crescătoare de porci s-au adu­
nat la sediul conducerii pentru a-şi
stabili angajamentele de muncă. în­
grijitoarea de porci Ana Romanovna
Boldaciova arc o bună experienţă în
muncă. Desigur nimeni nu a fost mi­
rat de faptul că tocmai ea a fost
printre primii care au luat cuvîntul
şi şi-a împărtăşit hotărîrea de a ob­
ţine de la fiecare scroafă fătătoare
mai mult de 20 de purcei.
Apoi a luat cuvîntul Nina Barea-
bina, care şi-a luat angajamentul de
a îngrăşa 250 de porci. Au mai luat
angajamente sporite tinerele Tatiana
Nesterkina, Maria Piatkina, Nastea
Suciugova.
— Nu exagerează cumva fetele ?
— am întrebat-o pe Ana Romanovna.
_ Nici o grijă — nii-a răspuns ea.
— Totul se bazează pe un calcul
precis, Noi, cei care avem experienţă
mai multă, le urmărim cu atenţie, le
ajutăm. Iată, astăzi de pildă, este
rîndul meu să fac o expunere 1
— Despre ce ? — am întrebat-o.
— Cum trebuie îngrijite scroafele
fătătoare în vederea tătarii, care tre­
buie să fie regimul de alimentaţie, ce
hrană trebuie administrată animalelor
în această perioadă...
La ferma de lapte şi-au luat anga­
jamente sporite în întrecere, mulgătoa­
rele cu experienţă A. V. Slovtova, T. V.
cuvîntul. Felul în care şi-au
organizat munca s-a dove­
dit a fi cit se poate de
eficace.
care pe clte un schimb, in
cadrul fiecărei echipe, 4 oa­
meni lucrau
.efectiv la ar­
Barza mare iar 6
la transportul
materialelor Şi
toţi ca unul
sat in urmă. La 30 aprilie
_cu 22 de zile înainte de ter­
menul prevăzut în proiectul
ăe execuţie — lucrările de
reconăiţionare a puţului nou
de la secţia Musariu a în ­
au fost terminate.
S-au evidenţiat în mod
deosebit Traían Manăula,
loan Augustin, Tod Maxim,
loan Hurdea. Gheorghe Cris-
GH. GOMSUTA
cai albi, a stîrnit aplauzele a-
sistenţ'ei.
Prin faţa tribunei s-au pe­
rindat care alegorice, atelaje
moderne şi coloane de colecti­
vişti.
Deschiderea concursului echi­
pelor artistice a avut loc la că­
minul cultural, unde tov. loan
'Faur, secretar al comitetului
comunal U.T.M., a rostit cuvîn­
tul de deschidere.
Sărbătoarea tineretului din
Şoimuş s-a prelungit pînă
noaptea tîrziu. , .
două fanfare şi mai mulţi so­
lişti vocali, instrumentişti şi
recitatori.
Pe tărîm sportiv se vor în­
trece cicliştii, atleţii, echipele
de volei şi oină, precum şi a-
matorii de trîntă.
ANDRIGA AUGUSTIN
corespondent găsesc în fază de rozetă mică, speciile de buruieni ce se com­
Pentru îndeplinirea
angajamentelor răspund top — A venit primăvara. Trebuie orga­
Barabanşcikova şi tinerele îngrijitoare
de animale Maria SIoeva, Zinaida Şu-
cikova, Maria Ouşkova, Klavdia Kor-
veakova. „Vom obţine de la fiecare
vacă cîte 4.000 litri de lapte!“ — au
După aceea, angajamentele au fost
discutate în adunarea generală a col­
hozului. La adunare au luat cuvîntul
şl comuniştii, şi comsomoliştii, şi col­
hoznicii fără de partid. Vorbitorii au
argumentat fiecare cifră, Iar cifrele
erau impresionante: Angajamentele
prevedeau să se vîndă statului în pri­
mul an al septenalulul 350 tone carne
— de 3,8 ori mai mult decît în anul
1058 şi 450 tone lapte — o cantitate
mult mai mare decît în anul prece­
dent.
Acum trebuiau mobilizaţi oamenii
peniru înfăptuirea acestor angajamen­
te. Iată care este cheia succesului:
— munca organizatorică şi politică
concretă, Să vedem dar în ce anume
s-a manifestat acest caracter concret
în activitatea organizaţiei noastre de
partid? In primul rînd am repartizai
sarcini fiecărui membru al biroului de ratul păioaselor de pe o suprafaţă de 120 viţei.
partid şi al conducerii de la fermă. 170 ha. şi a treiera păioase de pe o
Le-a fost trasată sarcina de a ajuta suprafaţă de 220 h a ; a termina pre­ ganizatorică, politică de masă, a or­ lor Ia îndeplinire.
pe fiecare mulgătoare, îngrijitoare de darea cerealelor, a sorta şi depozita ganizaţiei de partid şi a activului de
porci, îngrijitoare de păsări să stabi­ în magazii 200 tone seminţe de cul­ la colhoz a fost subordonată acestor loc o reuniune festivă. Au fost sărbă­
lească care sînt indicii pe care trebuie turi de primăvară. Potrivit calculelor sarcini.
să şi-i fixeze zilnic în perioada de a reieşit că pentru aceasta, combai-
toamnă, de iarnă, de vară, pentru a nerii trebuie să recolteze zilnic cîte După ce colhozul şi-a luat angajamen­
face faţă cu succes angajamentelor.
După aceea, conducerea colhozului
a făcut calcule corespunzătoare penţru
fiecare brigadă Am înmînat tuturor
crescătorilor de animale fişe de con­ de 24 de ore a şase maşini de cu­ timp ce agitaţia vizuală rămîne a- a culturilor cerealiere în medie de cîte
turi personale care se complectează
zilnic. Mulgătoarea sau îngrijitoarea
de porci îşi dă seama ce a realizai
în ziua precedentă, care este cîştigul
ei, cum se realizează angajamentul
luat. Setul de brigadă sau conducă­
torul fermei îşi dă în permanenţă sea­ nevoie de muncă încordată, însă ele bordonate toate formele de propagan­ pentru angajamente noi sporite se a-
ma ce anume trebuie să facă astăzi. erau realizabile. Îndată după şedinţă, dă .şi agitaţie verbală şi vizuală,
DPUMUL SOCIALISMULUI Pag. 3
Âu terminal „Cartea în slujba >
însămînfarea construcţiei socialiste40
porumbului
Sfîrşltul primei etape a con­ munale, cîte există în raionul
cursului „Cartea în slujba con­
îndrum aţi şi mobilizaţi de strucţiei socialiste“, a fost mar­ Brad, doar cea din Criscior a ră­
organizaţia de partid, co­ cat în raionul Brad de rezultate mas în urma sarcinilor prevăzute
lectiviştii din Vinerea, raionul îmbucurătoare. Antrenate în corn în concurs. Celelalte, printre ca­
Orăştie, au terminat la data curs, bibliotecile de aici şi-au re ,cea din Baia de Criş, Luncoiul
de Jos şi Rîşculiţa, au reuşit să
îmbunătăţit simţitor activitatea :
de 27 aprilie însămînţarea cu numărul cititorilor şi a cărţilor înscrie în concurs, peste 400 de
porumb a celor 312 ha. cîte au citite a crescut, iar calitatea cititori fiecare. Numărul cărţilor
fost prevăzute în planul de pro­ manifestărilor de masă cu canea citite a crescut de asemenea în
ducţie al gospodăriei. s-a ridicat la. un nivel mai înalt. mod simţitor. La bibliotecile din
Baia de Criş şi Vaţa de Jos, spre
La însămînţatul porumbului Merită a fi subliniat faptul ,că exemplu, numărul acestora atin­
s-au evidenţiat colectiviştii la concurs au participat şi biblio­ ge aproape 3.000, iar la bibliote­
loan Bota, Ştefan Simu, Lo- tecile din satele de munte, cum cile din Băiţa şi Rişcuiiţa aproa­
ghin Herlea, Vasile Bura, Do~ sînt Buceş, Ociu, Dudeşti, Por- pe 4.000 cărţi.
miţian Barbu, Simion Tudoran curea etc., unde numărul popu­
şi alţii. laţiei este sub nivelul prevăzut In general, bibliotecile din ra­
de regulamentul de concurs. A- ionul Brad şi-au îmbunătăţit con­
In zilele ce urmează, colecti­ cest lucru ^reflectă interesul şj ţinutul manifestărilor de masă cu
viştii din Vinerea vor efectua preooupa-rea bibliotecarilor din
lucrări de întreţinere a cultu­ aceste localităţi pentru îmbună­ cartea, orientarea acestor mani­
rilor şi vor executa un adă­ tăţirea muncii cu cartea.
post de vară pentru vaci, o festări fiind îndreptată înspre în­
magazie de cereale cu o capa­ Dintre cele şase biblioteci co­
citate de 40 vagoane şi 4 gropi făptuirea sarcinilor economice şi
pentru siloz.
politice ce ne stau în faţă.
NISTOR BOBOLEA
preşedintele G.A.G. Vinerea
Cît mai mulţi ci
Tinâra Valerica Helgiu, de la fabrica „Simion Bărnuţlu" din Sebeş, şi ţărani muncitori
lucrează la secţia marochinărie. Ea îşi depăşeşte lunar norma cu 35-33
la sută. Dacă mulţi dintre bibliotecarii tor şi ţăran muncitor nu poate fi
din raionul Brad au acordat o trecută ou vederea. In etapa vii-
In clişeul Valerica Helgiu îri timpul lucrului. atenţie deosebită atragerii înspre toare a concursului, bibliotecarii
bibliotecă a muncitorilor şi ţăra- vor t.r..e.b...u..i....s.ă..-.ş..i îndrepte toată
niilor muncitori, unii dintre ei atenţia înspre atragerea unui nu­
s-au complăcut în situaţia de a măr oît mai mare de cititori din
nu-şi mai „bate capul" cu aseme­ rîndul muncitorilor şi ţăranilor
Cwiafeaierea chim ica a buruienilor * nea probleme. muncitori.
© m ăsură importantă
Biblioteca raională, spre exem­ VIGTOR A1UREŞAN
plu, deşi a înregistrat în primul corespondent
trimestru un număr de 924 citi­
tori, din rîndurile a.cestora doar m m kK E m m M h
127 sînt muncitori. De asemenea,
biblioteca comunală din Băiţa, PENTRU 24 ORE
care a înscris în aceeaşi perioadă
de timp' peste 400 de cititori, nu Vremea rămîne instabilă cu cerul
a atras înspre bibliotecă decît un variabil ziua şi înseninări în cursul
Pagubele produse de buru­ întinsă pe sol, iar la cele care bat, precum şi de faza 'de ve­ număr de 28 cititori din rîndul nopţii. Ploi slabe locale, temperatura
getaţie în care se află buruie­ muncitorilor. va scădea uşor; ziua între 9 şi 14
ieni sînt destul de mari. Ele nu fac rozetă, Gînd au 2—5 nile în momentul combaterii lor. grade iar noaptea între 0 şi 5 grade.
Este recomandabil a se între­ Atitudinea aceasta a unor bi­ Vînt potrivit cu intensificări locale
sustrag de la plantele cultivate frunze. buinţa 1,2—1,5 kg. ierbicid bliotecari faţă de cititorul munci- din sectorul sud-vest şi vest.
2.4-D la fiecare hectar, iar cînd
apa, hrana, căldura, lumina şi Temperatura optimă în tim­ buruienile sînt mai mari şi pre­ In Editura tehnică PENTRU URMĂTOARELE
domină pălămida, se poate fo­ AU APARUT: 3 ZILE
spaţiul. Pentru distrugerea bu­ pul tratării trebuie să fie de losi pînă la 2 kg. din acest pro­
ruienilor prin plivit, în special peste 15 grade, dar în nici un dus chimic la hectar. A. P. RUŢKOV: Chimie coloidalâ Vreme în curs de îmbunătăţire.
Trad. I. rusă, 296 pag., 13,20 lei
din Gulturile de cereale păioa- caz mai mare de 26 grade. In urma lucrărilor de comba­ -O -
tere efectuate în cadrul gospo­ D. NEGULESGU: Metode şi utilaje
se, unităţile noastre agricole In culturile de cereale păioa- dăriilor agricole colective, s-a 4 MAI 1960
sînt nevoite să folosească un se, se recomandă a se face com- constatat că rezultate mai bune noi în exploatarea la zi
volum mare de muncă. s-au obfinut acolo unde s-a fo­ 140 pag., 3,70 lei DEVA: Oameni sau majuri ;
losit peste 1,5 kg. ierbicid la ŞT. VOIGULESGU-DIOŞTI: Evacua­ HUNEDOARA : Voci în insulă ;
In ultimii ani, ştiinţa ă pus ba. In acest caz, buruienile au rea şi decantarea apelor industria­ PETROŞANI: La răscruce de
fost distruse în proporţie de le cu suspensii minerale. Metodolo­ drum uri; Ani de zbucium ;
la dispoziţia oamenilor muncii S fă tu l agronomului 80—90 la sută. gia procedeului. „Depunerea '"baţva- SEBEŞ : Marile fam ilii; ALBA
tică dirijată" IULIA : Stelele; Bunicul auto­
din agricultură o serie de sub­ Staţiunile de maşini şi trac­ 192 pag., 9,30 lei mobil ; SIM ERIA: In căutarea
toare din regiunea noastră au M. I. GORBUNOV-POSADOV: 6al- comorii; ORĂŞTIE; Marfă
stanţe chimice — ierbicide — în dotare maşini pentru stropit culul construcţiilor pe mediu elastic pentru Catalonia; Moulin Rou­
de tipul M.S.P.8. Cu acestea se Ediţie revizuită ge; HAŢEG,: Căsnicia Lorentz;
care, aplicate în anumite doze baterea chimică a buruienilor Trad. 1. rusă, 496 pag., 25,80 Iei BRAD': Vînătorii de tigri; LO­
şi epoci, distrug buruienile din din momentul înfrăţirii pînă cel poate lucra' în condiţii bune şi AUGUSTIN PETRE, M1HAIL ATA- NEA : Ultima prim ăvară; TE-
culturile de grîu, orz, ovăz, se­ mult la începutul înspicatului. cu un randament ridicat. Pen­ NASIU: Bare cu pereţi subţiri IU Ş: 12 rezultate exacte;
cară etc., fără ca culturile res­ In timpul înspicatului, cerea- tru a folosi cantitatea maximă 232 pag., 7,45 lei ZLATNA : Escadrila „Liliacul“ ;
pective să sufere. iele păioase sînt foarte sensibile de apă va trebui ca la maşina I. S. GRADSTEIN: Teorema directă IL IA : Zile de dragoste; APOL-
M.S.P.8, dispozitivul de dozare şi reciprocă. Elemente de algebră DU DE SU S: Fata cu urciorul:
Acţiunea pe care o exercită la acţiunea ierbicidului. Nu se să fie reglat în aşa' fef’încît indi­ CALA N : Dragoste pe note.
catorul să arate pe cadran va­ a logicii
aceste substanţe chimice asupra tratează culturile de cereale în loarea 6, iar tractorul să se de­ Trad. 1. rusă, 120 pag., 3,15 lei
plaseze cu viteza I-a', încet, rea-
plantelor constă în aceea că, în care s-a semănat lucernă ş'i tri­ lizîndu-se astfel debitul maxim
de 465 litri soluţie la hectar.
anumite doze, ele determină pi- foi întrucît ierbicidele au in­
pernicirea buruienilor, încovoie­ fluentă şi'asupra acestor plante.
rea frunzelor şi a tulpinei aces­ Griul, ovăzul, orzul şi secara
t<loorra. , ducînd astfel la,odistrugerea ¦
trebuie să aibă, la tratarea cu
ierbicide, înălţimea minimă de
Girculînd prin vasele plante­ 15 cm. şi maximă de 25 cm.
lor, ierbicidul ajunge în toate Dintre buruienile sensibile şi
organele plantei distrugînd mijlociu-sensibile la acţiunea
chiar şi buruienile perene cu sis­ ierbicidelor amintim : traista cio­
tem radicular mai puternic. banului, răpită, loboda, urda va­
Acţiunea cea mai mare o are cii, măzărichea, cînepa, volbura,
acest produs chimic asupra ţe­ ştirul, pălămida, fumarnita, sca­
sutului tînăr al buruienii, aflat iul, hrişcă urcătoare, piciorul
în. creştere. Deci, rezultate bune cocoşului, rugul etc.
se vor oMine dacă se aplică Cantitatea de ierbicid folosită
tratamentul cînd buruienile se Ia hectar variază în funcţie de
Ing. IOAN GIOSAN VIN PBOBBAMUL BE
înainte se întîmplă cam a şa : se MM
primea un telefon de la secţia de pro­
pagandă şi agitaţie a comitetului ra­ 4 MAI I960
ional : PROGRAMUL' 1 : 7,15 Muzică zical: „George Enescu . de's-
uşoară executată la diferite pre creaţiile sale“.
nizat un seminar cu agitatorii. instrum ente; 8,30 Lucrări de PROGRAMUL I I : . 14s30 Lec­
Acum nici comitetul raional şi nici tineri compozitori rom îni; 9,30
Vreau să ş tiu ; 10,20 Partea tură dramatizată din povesti­
de I. KUZNEŢOV comuniştii au plecai la arii, la agre­ organizaţiile de bază nu mai organi­ I-a din simfonia a Vil-a „a Le­ rea „Foma Gordeev“ da Ma­
secretar al organizaţiei de partid a gatele de combine, la şoferi, pentru zează seminarii pe campanii. In ul­ ningradului“ de Şostacovici; xim Gorki; 15,30 „Frumosul
colhozului „înainte“, raionul Şaţki, a le expune hotărîrea biroului de par­ timul timp am organizat trei semi­ 11,03 Muzică populară sovieti­ Mai“ — muzică u şo ară; 16,50
tid. In zori, pe arii au apărut ediţii narii. La primul seminar au asistat că ; 12,35 Solişti instrumentişti Curs de limba r u s ă ; 17,20
regiunea Riazan „fulger“ în care erau expuse pe scurt, agitatori care lucrează la fermă şi de muzică populară romî- Răspundem ascultătorilor ; 18,15
clar, cele trei sarcini de luptă ale ar­ seminarul a fost condus de zootehni- n ească; 13,05 Fragmente din
mîine sau peste o tună, pentru ca telului în ansamblu şi ale fiecărui ciana T. N. Likuceva; la al doilea opera „Freischiitz“ de W eber; Muzică uşoară de compozito­
fiecare colhoz să aibă condiţiile nece­ colhoznic în parte, Seara în ediţiile — mecanizatorii (a fost condus de 14,30 Muzică populară romî- rii sovietici Ludmila Liadova,
sare pentru lucru. „fulger“ şi foi volante s-a făcut bi­ I. S. Veronkov, maestru al „pătrate­ nească din Moldova; 15,10 Pie­ Iulo Raudmice şi Valentina
lanţul primei zile, erau citate numele lor verzi“ ) ; Ia cel de-al treilea — se corale inspirate din trecu­ Jurbinskaia; 19,30 Teatru la
Organizaţia de partid, conducerea acelora care s-au evidenţiat în muncă. agrotehnicienii, fiind condus de agro­ tul de luptă al poporului nos­ microfon: „Sălbaticii“ — a-
colhozului, fixează principalele sarcini nomul G. M. Samîkina, care a stat t r u ; 15,30 Buchet de melodii daptare radiofonică după co­
ale colhozului pentru fiecare lună şi Aşa s-a petrecut în august anul de vorbă cu agitatorii despre măsu­ populare rom îneşti; 16,15 media lui Serghei Mihalkov;
chiar pentru o zi sau cîteva zile. Iată trecut. Alta n fost situaţia în februa­ rile agronomice de iarnă. Vorbeşte Moscova! 16,45 „Re­ 21,45 Anul Olimpic 1960 ; 22,40
două exemple. rie anul acesta. De data aceasta, orga­ publică, patrie dragă“ — emi­ Melodii populare argentiniene ;
nizaţia de partid şi conducerea au Se înţelege că după- aceste semina­ siune de cîntece; 18,00 In 23,15 Concertul „Noapte de
Pînă la 10 august 1950. în ajunul găsit de cuviinţă să precizeze princi­ rii, fiecare agitator ştie despre ce şl slujba p a trie i; 19,40 Muzică prim ăv ară“.
terminării recoltării secarei, a cultu­ palele sarcini ale crescătorilor de ani­ cum trebuie să stea de vorbă cu oa­ uşoară de Nicolae Patriche
rilor păioase timpuri* şi îndeplinirii male. Aceste sarcini erau în număr de menii şi ce sarcină concretă să le şi Theodor Sibiceanu; 20,20 BULETINE DE ŞTIRI: 5,00,
patru : a obţine de la fiecare vacă cîte propună pentru zilele următoare. Noapte bună, copii; 21,00 Şcoa­ 6.00, 7,00, 11,00, 13,00, 15,00,
17.00, 19,00, 20,00, 22,00, 23,52
Din experienfa unei 240 kg. lapte şi a preda statului 60 Dacă pînă acum vreunul din colhoz­ (programul I), 14,00, 16,00,
organizafii de partid tone de lapte ; a îngrăşa 50 de porci nici încălca disciplina în muncă, avea 18.00, 21,30, 23,00 (programul
şl 170 vite cornute mari şi a vinde o atitudine nepăsătoare faţă de sar­
statului 45 tone de carne; a obţine cina care i se încredinţa, acest lucru la şi v ia ţa ; 22,54 Montajul mu- II).
un spor de greutate zilnică la vitele neliniştea în primul rînd organizaţia Cooperativa „Progresul“ Alba lulia 1
9
planului predării de cereale, îh faţa puse la îngrăşat după cum urm ează: de partid, conducerea, pe conducătorii 9
artelului se puneau trei sarcini ur­ porci — 600 gr., vite cornute mari de brigăzi. Astfel stau lucrurile astăzi,
gente : a termina în două zile sece­ 800 g r ,; a cumpăra de la populaţie cînd angajamentele au fost elaborate Sediul central str. Simion Bărnuţiu 3 99
9
şi discutate în mod colectiv şi fiecare Execută pentru deservirea populaţiei 9
9
Bineînţeles, întreaga activitate or­ se simte răspunzător pentru aducerea prin centrele s a le : 9
!H încălţăminte comenzi penfru bărbaţi, fe­ V
Recent, în colhozul nostru a avui mei şi co p ii; 9
9
Uf Diferite modele şi culori; 9
Uf Reparaţii şi incăputări; 9
toriţi cei care se aflau în primele rîn- Hî Lucrări de cojocărie ; 19
| | Lucrări de curelărie ; 99
Se mai întîmplă însă şi altminteri. duri ale luptătorilor seplenalului. fH Comenzi şi reparaţiuni de marochinărie ; 9
§H Vopsiful hainelor de piele, a pantofilor 9
Colhozul nostru şi-a luat angaja­ 9
1
18—2Q ha. de păioase, şoferii trebuie tul — la conducere, la ferme, apar mente sporite şi pentru cel de-al doi­ 9
9
să efectueze 12 curse la cele două imediat lozinci cu caracter general, pa­ lea an al septenalului. S-a hotărît să
centre de coleciare, iar agrotehnicienîi nduri, diagrame. In decursul anului, se vîndă statului 500 tone carne şi
să asigure funcţionarea contimiă timp situaţia se schimbă de zeci de ori, în 700 tone lapte, să se obţină o recoltă
răţat seminţe. ceeaşi. 18 chintale la ha. Ne îăm seama că şi a poşetelor;
In seara de 9 august a avut loc Am renunţat cu hotărîre Ia un ase­ ’ din nou a fost trasată o sarcină grea
Garantăm calitatea lucrărilor noastre
o şedinţă lărgită a biroului de partid. menea formalism. Şi nu numai în do­ dar realizabilă, deoarece ea este un
Toţi fără excepţie, au fost de aceeaşi meniul agitaţiei vizuale. Deîndată ce rod al unor calcule economice colec­ ^v-'f /K-J fW/UJ UwJL
părere, sarcinile nu erau uşoare, era în faţa colhozului s-a ridicat o sarcină tive, o operă vie a unor oameni, si­
guri pe forţele lor, In avantgarda luptei
importantă, acestei sarcini îi sînt su­
flă comuniştii.