Page 30 - 1960-05
P. 30
. i DRUMUL SOCIALISMULUI Nf . 1672
;aM gaaM H ga»gingM ggM M ggggigjg
L@ întreprinderea minieră Barza Ceie mai bune f, î
Agitaţiei vizuale — formaJii în întrecere La stîna din Zăoîrci
un caracter viu, concret Duminică, 8 mai, muncitorii Despre Iosif Munteanu, ba şi prestigiul baciului 1 Dar
din Hunedoara au trecut in
revistă echipele de teatru cla ciul stlnel din Zăvîrci, au lui Jojică nu t se Intîmplă
sate pe primele locuri în ca
drul fazei raionale a concursu zisem, numai lucruri fru aşa ceva. El ştie cit cheag
lui bienal de teatru „l. L. Ca-
şi operativ ragiale“. moase. Şi pentru a-l cu trebuie pus şi cit de călduţ
Spectacolele prezentate de noaşte pe acest om am por trebuie să fie laptele cînd
către aceste formaţii pe scena
'Agitaţia vizuală, la întreprin cu altele corespunzătoare. De clubului nou, precum şi evolu nit spre Zăvîrci. se pune la închegat. E tot
derea minieră Barza, a devenit asemenea, graficele trebuie ţia echipelor de dansuri pă-
în ultima vreme |nai vie, mai complectate la zi, pentru a a- ăureneşti din Dobîca şi Topli- ...Stlnd de vorbă cu baciul atît de priceput şi in orga
mobilizatoare. Locul lozinci vea într-adevăr un caracter o- ţa s-au bucurat de unanima a-
lor la general a fost luat de perativ. preciere a spectatorilor. < stinei am aflat că membrii nizarea mulsului oilor, a pă-
lozinci concrete, al căror con
ţinut este axat pe angajamen Agitaţia vizuală de la I.M. Cu vii aplauze au fost răs < gospodăriei agricole colecti- şunatului, cu alte cuvinte în
tele luate de mineri în cinstea Barza mai are însă şi alte de plătiţi şi artiştii amatori ce au
celui de-al IlI-lea Congres al ficienţe. Astfel, mai există în < ve din Stlvaşul de Jos, pe toate treburile care privesc
partidului. Cele mai multe lo că unele lozinci cu caracter făcut parte din brigada artis
zinci, panouri şi grafice sînt general. Iată un exemplu: tică de agitaţie a întreprinde < lingă alte produse agricole, oieritul.
expuse la locuri vizibile, în „Mineri! Luptaţi cu şi mai rii miniere Teliuc, brigada ar
deosebi în subteran. Aşa, de mult elan pentru realizarea tistică de agitaţie din Ghelar ( au mai contractat cu statul Dimineaţa cînd mijesc zo
pildă, la rampa puţului „Ele sarcinilor de plan“. Or, lozinci şi cea a lucrătorilor sanitari
na“, de la orizontul 1 Mal, de felul acesta nu contribuie din oraşul Hunedoara. { 2.000 kg. brînză de oaie şi rile e in picioare şi începe
poate fi citită lozinca: „Mi prea mult la mobilizarea oa
neri, tehnicieni şi ingineri ai menilor pentru îndeplinirea ¦©- L 1,000 kg. lină, care le vor treaba.
minei Musariu! Luptaţi pen prevederilor planului de pro
tru realizarea angajamentului ducţie.' LA BRAD \ aduce venituri de peste — Ăsta parcă-i cununat
vostru: realizarea a 250.000
lei economii la preţul de cost, O altă deficienţă a agitaţiei / 50.000 lei. cu stîna şi cu oile / spunea
creşterea productivităţii mun vizuale constă în faptul că ea
cii cu 1 la sută“. militează prea puţin pentru < Nimeni din Silvaş nu se un colectivist ce trebăluia
realizarea de economii. Astfel,
Tot aici, pe un panou, mai în afara faptului că populari r îndoieşte că de la cele a- prin curtea sediului, atunci
poate fi citită lozinca: „Peste zează angajamentul luat do
plan o tonă-ai scosi La plată colectivul întreprinderii privind ţ proape 300 de oi care dau cînd am adus vorba despre
plicu-i mai gros“. Nu încape realizarea de economii, din lo
îndoială că asemenea lozinci zincile existente nu se mai > lapte şi din tunsul întregii cioban.
sînt mobilizatoare. In afară de desprinde altceva. Nu reies nici
acestea, există panouri cu angajamentele luate de sectoa > turme (506 oi mari) nu ar Şi într-adevăr aşa este.
fruntaşii în producţie, panouri re şi nici cum trebuie acţionat
unde se critică cei rămaşi în pentru reducerea preţului de rezulta cantităţile contrac Cină l-am vizitat la stînă
urmă, grafice care oglindesc cost. Aceasta în afară de fap
tul că unele lozinci nu oglin tate. pe Iosif Munteanu am aflat
realizarea sarcinilor de plan. desc realitatea. Aşa, de pildă,
o lozincă montată Ia suprafa Spartachiada — Cină ii vorba de oi lasă că n-a dat pe-acasă de mai
La I.M. Barza agitaţia vizua ţă se referă la o altă cifră de- pionierilor
cît angajamentul întreprinde şi şcolarilor pe Jojică că ştie el cum să bine de-o săptămtnă.
lă ar putea deveni şi mai mo rii privind realizarea de econo
mii. Colectivistul Valentin Niţu este îngrijitor fruntaş la ferma facă pentru ca totul să iasă — Mlncarea mi-d aduce
bilizatoare dacă ar populariza bine! — spun oamenii.
Pînă la cel de-al treilea Con De curînd, a avut loc Ia Brad de porcine” a gospodăriei colective din Lăpuşnic. Liuca, nevastă-mea, ori fe-
şi angajamentele luate de revl- gres al partidului a rămas o Hrănind raţional şi îngrijind cu atenţie cele 16 scroafe Şi Jojică, cum îi spun sil-
perioadă relativ scurtă de văşenii ciobanului Iosif cioraşul meu că, vezi dumnea i
re sau chiar de echipe. Deşi timp. Oamenii muncii depun care-i sînt încredinţate el a reuşit să obţină de la fiecare Munteanu, priceput in ale
eforturi deosebite pentru a faza raională a spartachiadei scroafă, la o singură fătare, în medie cîte 10 purcei. ta, aici e treabă destulă!— ^
multe echipe se găsesc în în cinsti acest eveniment de sea pionierilor şi şcolarilor. Micii
mă cu realizări dintre cele sportivi din Gurabarza, Brad, mi-a spus el. L
trecere, acest lucru nu este mai frumoase. în acest sens
Criscior şi din alte localităţi ale stinei şi ciobănitului îşi face Auzisem multe despre a- >
ilustrat de agitaţia vizuală. E organizaţiile dfe partid de la raionului Brad s-au întrecut
pentru a cîştigfa primul loc în datoria aşa cum se cuvine. cest harnic şi priceput cio
drept că în unele puncte din I.M. Barza trebuie să mobilize întrecere şi dreptul de a parti
Cină adunarea generală a ban şl dacă numai în a doua
subteran — uneori alese des ze şi mai mult colectivele de
cipa la faza regională. Halal simt gospodăresc! ^ Desigur că acespt ete^l de a în- hotărlt ca gospodăria să jumătate a lunii trecute s-a
tul de bine — există grafice, muncă — folosind cu pricepe cumpere oi, Jojică a cerut obţinut o producţie de lapte
La alergările de viteză băieţi, Despre curtea unui gospodar poate fi calificat decît ca lipsă să fie mutat de la grajd — (peste cea folosită la miei)
dar acestea sînt departe de re agitaţia vizuală — pentru se scpnnunnAe rcă5 pestpe bhiinnpe. îmngormijită., Adpe. scimţl goronsspnooddăărreesc,. unde lucrase pînă atunci — din care au rezultat 384 kg.
primul loc a fost ocupat de pio după modul cum sînt orînduite ) la stlnă. Şi l-au mutat. Dar brînză, colectiviştii din Sil
a-şi îndeplini rolul lor. Aceas ca minerii de aici să poată ra şi aranjate lucrurile. Cam ace Cînd lipseşte preocuparea nu-i deloc uşor să dirijezi vaş o pun pe seama price
nierul Teodor Rogoz din Brad, leaşi criterii stau la bază şi cînd ^ activitatea a patru ciobani, putului cioban.
ta în primul rînd pentru că porta Congresului partidului e vorba de calificarea simţului 7 mai. In magazinul de des S nici să porţi de grijă oilor.
iar Ia fete de Magdalena Ilniţki gospodăresc pe şantierele de facerea produselor G.A.S. din ? Nu-i uşor nici să mulgi de Tîrziu, după ce părăsisem
sînt dte dimensiuni necores realizări din cele mai valo construcţie. centrul oraşului Deva intră şi > două ori pe zi sutele de oi stîna mi-am reamintit chi
din aceaşi localitate, la alergări ies oameni. Fiecare doreşte să se > sau să te ocupi de fabrica- pul ciobanului de la stîna
punzătoare, în al doilea rînd, roase. Pe şantierul noului cvartal de aprovizioneze cu produse agro- rea caşului şi a brînzei. Ce din Zăvîrci, aşa cum ni-l
le de rezistenţă locurile prime blocuri al I.G.O. Brad, con alimentare necesare pentru a , faci, bunăoară, dacă deşi ai închipuisem din cele auzite
pentru că sînt prost întreţinu N. ANDRONACHE le-au ocupat Ionel Maciu şi struit de T.R.G.H. lucrurile stau doua zi. Am intrat şi noi. Ma- ; procedat „ca la carte“ lap- de la colectiviştii silvăşeni.
gazinul într-adevăr bine aprovi- > tele totuşi nu se încheagă ? In realitate Iosif Munteanu,
te, iar în al treilea rînd, pen Măria Filip din Brad, la greuta altfel. Aici lipseşte cu desăvîr- zj0nat cu produse de carne. In ţ E vorba doar de avutul co- cu toţi cei 41 de ani ai săi,
şire simţul gospodăresc. Intre schimb nu găseai, deşi erau S lectivei, de averea colectl- e mult mai tînăr decît cre
tru că nu se complectează cu te Gheorghe Simon şi Viorica cele patru blocuri de locuinţe şi m11jt solicitate, ceapă .verde, ri- 5 viştilor. Mai e în joc apoi zusem.
în spatele lor sînt împrăştiate ?ichi, salată, spanac etc. Să fie
regularitate. Este necesar ca David fot din Brad, la săritura în tot felul de materiale. Găseşti oare’ justificată lipsa acestor PETRE FĂRCAŞIU
cărămidă peste tot, nisip şi ba- produse altfel decît... prin lipsă
aceste grafice să fie înlocuite lungime pioniera Eugenia Ma last la fel, care se calcă în pi- ^e preocupare pentru buna de-
doare şi se amestecă cu noroiul, servire a consumatorilor ?
xim din Gurabarza şi pionierul cheresteaua este aruncată pe
şantier. Mai mult, în depozitul ------------
Horea Popa din Brad. de ciment plouă, iar satii de
hîrtie în loc şă fie desfăcuţi cu
Au mai fost disputate între grijă şi depozitaţi pentru a fi
recuperaţi, sînt rupţi cu lopata
ceri Ia săritura în înălţime şi şi împrăştiaţi.
ştafetă. După încheierea con
cursului participanţilor şi unităţi
lor de pionieri li s-au înmînat
diplome.
.• ••• MIRCEA GOLCEA La G .A X . Hăşdaf secforu! zootehnic
-, -- '
corespondent
poate şsei trebuie să fie dezvoltai
Fruntaşi ia învăţătură Virgil Costescu, Fulvla Malea, f 0st interpretate piese ca: La I. G. O. Orăşfie (Urmare din pag. l-a) 26 scoafe fătătoare, iar cel al dăriei dacă, bineînţeles, acestea
pionieri fruntaşi la invăţătu- ^ultimul tren“ de Eugen Mi păsărilor la 450. Faptele dove ar exista !
şi în nwnca patriotică ră şi in munca patriotică. rea şi G. Kovacs, „Şase iu- Colectivul de muncitori, teh lapte, 10 juninci montate, cîţlva desc însă că pentru înfăptuirea
nicieni şi ingineri de la I.G.O. viţel, 10 boi, 45 de oi cu lînă acestui angajament n-a existat Vorbind despre producţia de
Unitatea de pionieri de pe AUREL RADOS cle Arbuzov, „Cavalerul Orăştie s-au alăturat chemării grosieră şi 9 scofiţe. In ceea ce suficientă preocupare. Unii co lapte — în prezent 6—7 litri
lingă Şcoala elementară de 7 corespondent fără grai“ de Heltay Jeno şi la întrecere a celor 19 între priveşte producţia de lapte pe lectivişti susţin că nu sînt create pe cap de vacă — ea este încă
ani din Topliţa, raionul Hu rdeeceMntolie„rVei>clemniilefăcluuit Sccaappînu“. prinderi din ţară angajtndu-se cap de vacă aceasta se ridica încă condiţii pentru creşterea scăzută dacă avem în vedere
nedoara, evidenţiată la toate M. . ul,f,umi.m art,,işt..i.lor ca în cinstea cehii de-al III- la 4—5 litri. sectorului zootehnic, că n-au a- faptul că vacile de care dispune
muncile patriotice, a îndepli lea Congres al partidului să dăposturi corespunzătoare pen gospodăria sînt de rasă. Care
nit condiţia prevăzută pentru Minerii din Gurabarza in- blicul să aştepte cu nerăbăa- realizeze importante economii Care este situaţia la ora ac tru un număr atît de mare de este cauza ? îngrijirea vacilor şi
obţinerea distincţiilor pionie drăgesc mult teatrul. Atunci re sosirea colectivului de ac- la preţul de cost şi să-şi îm tuală ? Deşi au trecut mai bine animale. Realitatea este că în mulsul lor nu se face organizat.
reşti. cînă poposeşte în localitatea tori din Petroşani, bunătăţească munca, in anga de două luni de cînd a fost lan privinţa asigurării acestora, la Gospodăria nu are nici în pre
noastră un colectiv de teatru, jament se prevede realizarea sată chemarea la întrecere, şep- G.A.C. Hăşdat, există o oare zent îngrijitori-mulgători per
Printre altele, cei 40 de sala se dovedeşte a fi neîn- Doresc ca pe această cale de economii in valoare de telul gospodăriei a crescut cu care reţinere. De multă vreme manenţi, de acest lucru ocupîn-
pionieri ai unităţii au plan căpătoare. să transmit din partea mun- 40.000 lei, reducerea pierderi o singură vacă (cumpărată),'cu s-a strîns cea mai mare parte du-se rînd pe rînd, toţi colecti
tat peste 2 ha. cu puieţi, au citorilor mineri din Gurabar- lor de energie cu 1 la sută, 34 miei şi cu 9 purcei proveniţi din materialul necesar construi viştii. De asemenea, îngrijirea
scos din pepinieră peste Colectivul Teatrului de stat za mulţumiri cordiale colectl- realizarea de beneficii în va din producţie proprie. Reiese deci rii unui grajd cu o capacitate şi hrănirea animalelor, a vaci
40.000 puieţi, şi au recoltat ăin Valea Jiului a cucerit cel vului de actori al Teatrului de loare de 35.000 lei. Animatorii că fa această gospodărie colec de 60 capete vite mari. Dar din lor îndeosebi, nu se face pe baza
o însemnată cantitate de să- mai mult dragostea şi apre- stat t,valea jiului“ şi invita- întrecerii socialiste pentru în tivă nu s-a cumpărat decît un motive neîntemeiate lucrările de unul program care să fie res
mînţă de salclm. Printre alţii deplinirea acestor angajamen singur animal deşi colectivişti construcţie ale acestui adăpost, pectat cu stricteţe. Or, în ase
s-au evidenţiat Elena Opri- cierea minerilor din Gurabar- ţţa (>ie a ne vizita cît mai des- te s-au dovedit a fi pînă în lor li s-au pus la îndemînă, prin strict necesar, întîrzie. Oare nu menea condiţii nu se pot obţine
şoni, Ana Zepa, Ion Bohora, prezent comunistul Petre Bir- banca agricolă, importante sume s-ar fi putut proceda şi aici ca rezultate pe măsura posibilită
za. Atît repertoriul variat cit j MARBAT _ Brad dău, şoferul Romulus Jeleăin- de bani pentru procurarea de în multe gospodării colective ţilor. Să nu mal vorbim despre
ţeanu şi mulţi alţii. animale. In felul acesta încărcă unde paralel cu muncile agri cointeresarea celor ce muncesc
şi nivelul artistic la care au corespondent tura de animale la suta de hec cole din campania de primăvară în sectorul zootehnic pentru că
T. LAZARESCU tare în gospodăria agricolă co s-a lucrat efectiv şi la construc de aşa ceva nici nu poate fi vor
o*— corespondent lectivă din Hăşdat este mult ţii ? Se putea dar nimeni nu ba Ia G.A.C. din Hăşdat atîta
sub cea stabilită în chemarea la s-a gîndit la acest lucru. Iată vreme cît oamenii nu sînt per
îndrum area activităţii ca“ din Sebeş, ea trebuie să întrecere. Pentru realizarea o- unul din motivele pentru care manentizaţi. Este şi acesta unul
întreprinderilor de Industrie primească un sprijin mai sub biectivului din chemare, privind gospodăria nu dispune la ora
locală-—sa rc in ă de m are răspnndere stanţial şi din partea secţiei de încărcătura de animale la suta actuală de adăposturi suficiente din motivele care duo la o oa
industrie locală a sfatului popu de hectare, era necesar să se pentru animale. Acest lucru nu recare lipsă de răspundere faţă
(Urmare din pag. l-a). diferite sectoare de activitate. şi auxiliare in valoare de 1.000 lar regional, deoarece controlul cumpere — şi acesta este doar justifică însă cu nimic rămîne- de creşterea continuă a produc
De asemenea, a analizat acti lei. De remarcat că lună de lu şi ajutorul dat în anul 1959 a angajamentul colectiviştilor din rea în urmă. a sectorului zooteh tivităţii animalelor.
Tras la răspundere pentru sla vitatea gazetei de perete, pre nă aceste angajamente sînt rea fost nesatisfăcător şi numai cînd Hăşdat — încă 24 vaci de lap nic la G.A.C. din Hăşdat avînd
ba preocupare manifestată faţă cum şi felul cum se desfăşoară lizate cu succes de muncitori. au fost semnalate nereguli şl te, circa 200 oi, din care apro în vedere că în sat există nu La gospodăria agricolă colec
de această unitate economică, învăţămîntul de partid, iar co greutăţi neobişnuite. ximativ 165 cu lînă semifină, meroase grajduri ale colectiviş tivă din Hăşdat sînt posibilităţ
comitetul executiv al sfatului mitetul sindicatului a prezentat Comitetului executiv al sfa- numărul porcinelor trebuia să tilor, corespunzătoare, care au ca sectorul zootehnic să fie dez
popular raional dă acum dova o informare privind organizarea tului popular raional îi revine Comitetul raional de partid va crească la 250 capete din care o capacitate de 8— 10 capete voltat. Rămîne doar ca membri
dă de interes şi ia măsuri co şi desfăşurarea întrecerii so sarcina de a face din întreprin- exercita şi pe viitor un con vite şi care în momentul de faţă consiliului de conducere, cornu
respunzătoare. cialiste. derea „Economica" o întreprin- trol calificat asupra activităţii inovatorilor sînt folosite pentru un număr niştii din gospodărie, toţi colec
dere fruntaşă, rentabilă. In a- întreprinderii de industrie locaj restrîns de animale. Iată unde tiviştii să depună mai mult in
Rezultatele măsurilor luate Trebuie să arătam că măsu cest scop trebuie luate măsuri lă, orientînd în această direcţie In acest an s-au înregistrat 10 ar putea îi adăpostite în bune teres, să privească cu toată răs
pînă în prezent se oglindesc şi rile politice şi organizatorice pentru punerea în concordanţă maj bine şi activitatea comite- propuneri de inovaţii din care condiţiuni şi animalele gospo punderea sarcina de a îndeplini
în faptul că sarcinile planului luate de organizaţia de bază au a planului de producţie cu pla tului executiv al Sfatului popular 8 au fost acceptate şi aplica
de producţie pe trimestrul I 1960 dus Ia obţinerea de rezultate nul de aprovizionare. Asemenea raional, te in practică. angajamentele luate, lucru care
au fost realizate, la activitatea bune. în prezent comitetul sin măsuri trebuie luate Ia ateliere va contribui la întărirea econo
de bază, în proporţie de 103,5 dicatului din întreprindere a reu le de tîmplărie, la fabrica de Contribuţia Muncitorii Aytay Ladlslau şl mică a gospodăriei, la creşterea
la sută, iar fa activitatea pres- şit să antreneze în întrecerea sifoane etc. De asemenea, tre Nicolae Mercuriaăe se numără bunăstării membrilor ei.
tatorie, mori şi prese, în pro socialistă pe bază de obiective buie luate măsuri urgente de Extinderea acţiunii pentru printrş oei mai activi inovatori.
porţie de 88 fa sută. concrete un număr de 331 mun către conducerea întreprinderii cit mai multe propuneri de Ei au realizat în acest an şase „Drumeţii veseli'*
citori. Aceştia luptă neobosit inovaţii şi raţionalizări, este o inovaţii, din care patru au şl
Printr-un control calificat a- pentru îndeplinirea şi depăşirea şi comitetul executiv pentru a preocupare de seamă a con fost acceptate şi aplicate în Intr-una din zilele trecute, a şcoala medie şi Constantin Pri-
supra activităţii diferitelor sec planului de producţie şi reali se stabili definitiv clientela sec ducerii întreprinderii regiona practică. Dintre acestea, cea avut loc în sala cinematografu cop de la şcoala tehnică de
toare de muncă, organizaţia de zarea de economii. In fruntea ţiei preparate de carne. In acea le de electricitate din Deva. mai importantă inovaţie este contabilitate, au primit cîte o
partid sprijină munca conduce întrecerii se află membrii şi stă direcţie trebuie arătată slaba „Maşina de izolat sîrmă“, care lui „Progresul“ din Sebeş, un sacoşă, o pereche de ciorapi şi
rii administrative. Organizaţia candidaţii de partid. Tov Her- orientare a secţiei comerciale a Consultaţiile permanente ale aduce întreprinderii e.conomii concurs pe tema ,,Să ne cunoaş 100 lei pe libret de economii.
de bază a analizat munca sec lea Remus şi-a luat angaja Sfatului popular regional şi a cadrelor de specialitate, folo anuale în valoare de peste tem regiunea“. La concurs au
ţiei de aprovizionare a între mentul ca pe Iîngă depăşirea întreprinderii comerciale cu ri sirea cărţilor cu caracter teh 30.000 lei. participat reprezentanţi ai şco Concurenţii Maria Cărpini-
prinderii, a ascultat o informare planului să realizeze şi 5.000 lii medii şi ai şcolii tehnice de şan, Otto Dick, Ilie Ban şi Va-
a directorului privind felul cum lei economii la preţul de cost, dicata de produse alimentare nic de care dispune biblioteca P. JURCONI sile Pop, au răspuns de aseme
s-a reorganizat activitatea în tov. David Nicolae s-a angajat Deva care au planificat meze întreprinderii etc., aii contri corespondent contabilitate. nea frumos, bucurîndu-se de a-
să depăşească pianul de produc luri pentru Sebeş din regiunea buit la realizarea unor însem Concursul a fost dotat cu precierea unanimă a publicului.
treprinderii, iar inginerul şef a ţie cu 0,5 1a sută, iar tov. Dom- Oradea, în timp ce fabrica noa nate succese în această pri
naru Ilie s-a angajat să reali stră de mezeluri nu are be vinţă. In cursul anului trecut, premii. Pentru răspunsurile in i I. PARASCHIV şi M. DĂN1LA
prezentat tui raport privind mă zeze economii la materii prime neficiari. la cabinetul tehnic al I.R.E.H., moase pe care le-au dat, con
au fost înregistrate 54 propu curenţii Filaret Chiruţâ de la corespondenţi
surile ce trebuie luate pentru Pentru a se îmbunătăţi acti neri de inovaţii, din care 30
vitatea întreprinderii „Economi au şi fost aplicate în practică.
înlăturarea anumitor lipsuri din
