Page 33 - 1960-05
P. 33
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VAt
Anul XII Mr. 1673 Joi 12 mai 1960 4 pagini 20 bani o La atelierul de zonă C.F.R. din
Alba lulia, planul producţiei globale
Prin inovaţii şi raţionalizări pe luna aprilie a.c., a fost îndeplinit
cu 2 zile înainte de termen. In pri
’a economii foi moi mari mele patru tuni ale anului, colectivul
atelierului a realizat 6.500 lei economii.
In ultimii ani progresul teh neri de inovaţii. La mina Lo- Hunedoara e toată un şan le de îndreptat fier beton cu Comunistul Cos- (PETRU TOMA, corespondent).
nic în minele Văii Jiului a în nea au fost alcătuite două bri tier. Se construieşte intens Ia stanţă electrică, cit şi introdu' ma Culcea este
registrat o continuă creştere. găzi complexe de inovatori, oţeiărie, în Lunca Cernei, la cerea unei ştanţe de tăiat fier şef de brigadă o Colectivul staţiei C.F.R. Alba lu
A sporit gradul de mecanizare conduse de comuniştii Dumitru poaieie dealului Chizid. In zi beton. la mina Teliuc. lia, a realizat în primele 4 luni ale
a muncii în subteran, a sporit Catrina şi Cornel Munteanu. lele acestea de primăvară, con In luna aprilie, brigada acestui an economii în valoare de
în consecinţă productivitatea Cele două brigăzi au o activi structorii, hotăriţi să dea viaţă Totodată, în munca construc sa şi-a depăşit planul cu 4.000 lei. Angajamentul luat in cin
muncii minerilor. An de an, e- tate rodnică. La mina Uricani, angajamentelor luate în cinstea torilor s-a încetăţenit o meto 2 la sută. stea celui de-al III-lea Congres al
conomiile obţinute peste plan planul tematic al concursului celui de-al ill-lea Congres al dă bună. In fiecare zi de sîm- partidului, este de a realiza pină la
la preţul de cost au fost mai de inovaţii desfăşurat în cin partidului, desfăşoară o susţi bătă, Ia orele 13, se convoacă EXCURSIE sfirşitul anului economii in valoare
mari. Anul trecut, de pildă, stea zilei de 1 Mai şi a Congresu nută întrecere pentru a da cît o şedinţă scurtă cu maiştrii şi de 6.000 lei. (MARIA BOLDI :RA,
minerii au economisit aproape lui al III-lea al P.M.R. a fost al mai repede în folosinţă siderur- tehnicienii pentru a analiza res (CALAN). — Sfatul popular corespondentă).
16.000.000 lei. Primul trimestru cătuit pe baza propunerilor fă giştilor noi obiective industria pectarea graficului de lucrări al comunei Călan a organizat
din 1960 s-a soldat de aseme cute de inginerii şi tehnicienii le, noi apartamente. din săptămîna expirată, şl în o excursie la care au partici 6 Pentru rezultatele bune obţinute
nea cu economisirea a peste minei, In el incluzîndu-se o tocmirea graficului de lucru pat muncitori de la uzina „Vic in gospodărirea oraşului, întreprinde
2.800.000 lei la preţul de cost. seamă de inovaţii menite să Ca şi pe alte şantiere, la blu- toria“, profesori şi elevi ai şco rea de gospodărie orăşenească Brad
rezolve cîteva probleme de ma ming, Ia cuptoarele adinei, rit pentru săptămîna următoare. lii medii serale, lucrători din a primit diplomă de merit, clasindu-se
O contribuţie de seamă la re importanţă pentru mină. mul muncii e tot mai viu. Con In acest Iei constructorii cu cadrul sfatului popular comu pe locul II pe regiune. Recent, aceas
toate aceste realizări au adu structorii de pe nosc ce au de nal. Cu această ocazie excur tă întreprindere a primit două auto
s-o inovatorii şi raţionalizatorii La ce a dus aceste acţiuni? făcut şi pot lua sioniştii au vizitat băile Her- buse noi fabricate la uzinale „Tador
mineri, prin numeroasele lor La creşterea numărului de ino acest şantier au din timp măsuri culane şi împrejurimile, portul Vladimirescu" din Bucureşti, care ur
propuneri de inovaţii. Dacă în vaţii, la creşterea eficacităţii pentru preveni dunărean Orşova, Dunărea la mează a fi puse in circulaţie in o-
tot anul 1959 au fost propuse lor. Aşa, de pildă, la U.R.U.M.P. repurtat deja suc cazane, Porţile de Fier, insula raşul Brad (IOAN FAUR, corespon
şi aplicate la exploatările mi s-au propus inovaţii de mare rea eventuale Adakale şi ruinele cetăţii da dent).
niere şi uzinele aparţinînd însemnătate. Inovaţia „Conuri cese frumoase lor greutăţi în cice din Sarmizegetusa.
C.C.V.J. un număr de 383 ino speciale pentru burghie degra munca lor. Luni dimineaţa mniş- o La secţia emailaj a uzinei „Vie-
vaţii, care au contribuit cu cir date“, aduce economii anuale în lupta pentru Excursia a avut drept scop toria“-CăIan, pianul pe luna aprilie
ca 1.600.000 lei la economiile de aproape 60.000 lei, pe lingă scurtarea ter trii convoacă şefii de echipă şi cunoaşterea frumuseţilor pa la piese emailate cu lichid, a fost
generale pe combinat, în pri recuperarea şi folosirea unui le arată ce an de făcut în săp triei noastre. realizai cu 4 zile mai devreme, iar
mul trimestru din 1960 s-au mare număr de burghie de menelor de dare în folosinţă a tămîna respectivă. la cele emailate prin pudrare — cu
propus şi aplicat 107 inovaţii, gradate. De asemenea, o altă obiectivelor ce Ie au în lucru. A. TUZA ¦1 zile mai devreme. (IOSIF CRAŞCA,
aducînd economii post calcu inovaţie, o presă specială pen Au fost predate laminatorilor Acest fel de a munci, întrece corespondent corespondent).
late de aproape 500.000 lei. tru m atriţarea agrafelor şi a cu multe zile înainte de termen rea susţinută dintre construc
pieselor metalice mărunte, a cuptoarele nr. 7, 8 , 9. Bine se tori, a determinat succesele a- -O — -îs»:
Activitatea inovatorilor şi adus uzinei economii de circa stă şi cu cuptorul nr. !0. Nu mintite. In prezent constructo
raţionalizatorilor s-a îndreptat 9.000 lei prin înlocuirea presei peste mult timp el va intra în rii de aici desfăşoară întrece Nou în sat Fruntaşi
cu precădere spre rezolvarea vechi. La mina Urice,ni, din funcţiune. Acum atenţia cons
unora dintre cele mai impor planul tematic al concursului tructorilor este îndreptată asu rea în cinstea celui de-al III-lea La 27 aprilie, in satul Bos, între fruntaşi
tante probleme ridicate de ex de care vorbeam mai sus, au pra cuptorului nr. 1 1 , al cărui Congres al partidului. Hi s-au raionul Sebeş, s-au aprins pri
tracţia cărbunelui. Aceasta s-a şi fost propuse cîteva inovaţii termen de dare Î11 folosinţă se angajat să întîmpine acest eve mele becuri electrice. Aceasta |VT u se ştie precis cum a fost zări frumoase. Echipa condusă
făcut cu îndrumarea şi spriji din care cităm : „dispozitiv de apropie cu paşi repezi. Cu toate niment cu lucrările de construc a constituit prilej de sărbătoa de iosif Cîndea a dat 574 tone
nul activ al organizaţiilor de indicare şi control precis al ac greutăţile întimpinate (să nu ţii la cuptoarele II şi 12 şi la re. De atunci au trecut cîteva ^ “ începutul, dar mersul eve fontă peste plan, reuşind să ob
partid şi sindicale. La Uzina de ţionării frînei de siguranţă la uităm ca în paralel cu munca tunelul de zgură terminat. zile. Pe casele din sat au în nimentelor dovedeşte că e vor ţină cu 191 kg. fontă mai mult
reparat utilaje miniere de la maşina de extracţie“, „dispo lor, laminatorii de la bluming ceput să se înalţe antene. Co ba în primul rînd de preocupa
Petroşani, la indicaţia comite zitiv sincronizat de curăţirea se străduiesc să dea cît mai Despre faptul că acest anga lectiviştii şi ţăranii muncitori rea oamenilor pentru descope ciecît era planificat pe nr.c. vo
tului de partid, cabinetul teh vagonetelor adaptat la culbu- multe laminate peste pian), zi jament va fi îndeplinit vorbesc îşi cumpără aparate de radio. rirea şi promovarea noului în lum util de furnal şi zi calen
nic a supus dezbaterii întregu tor“ etc. Inovatorii petrileni au dăria cuptorului este aproape realizările oamenilor din luna Pină acum s-au cumpărat deja folosii! sporirii producţiei de me daristică. Pentru succesele do-
lui colectiv planul tematic de gata. aprilie. Astfel, echipa de fierari 40 de aparate. In casele lor, tal. Continuînd o veche tradi bîndîte, Iosif Cîndea a fost so
inovaţii pe 1960. In urma aces Ing. GH. DUMITRESCU betonişti condusă de comunislu! gospodinele şi-au cumpărat de ţie, de a aduce în fiecare an eco cotii ca ce! mai bun furnaiist
tor dezbateri, muncitorii uzinei Tovarăşul inginer Stelian Po- asemenea maşini de călcat, re- nomii în cadrul întrecerii, o de la secţia 5-a.
au venit cu numeroa.se propu (Continuare in 0 0 3 2 -a) pescu, şeful şantierului cons Ion Gheorghe ş!-a depăşit pla şouri şi alte obiecte de uz cas parte dintre siderurgiştii de la
trucţii, ne explică că Ia baza nul cu 4 tone, echipa de dul nic, acţionate cu curent elec In secţia H-a disputa pentru
succesului lor a stat aplicarea gheri condusă de Weber Mihai tric. Hunedoara şi-au concentrat a- „cel mai bun“ a fost cîştigată
in viaţă a mai multor măsuri a montat 1.967 m.p. colraje în
tehnico - organizatorice. Printre locul a 1.500 cît avea planificat. TEODOR CRISTEA tenţia spre întrecerea pe profe în prima lună de întrecere pe
acestea aminteşte înlocuirea roa Despre acelaşi lucru vorbeşte corespondent sii. După unele discuţii şi pro profesii de către prim-furnalis-
belor cu vagoneţi de linie în hotărîrea constructorilor printre puneri, această
gustă, înlocuirea ştanţei manua care amintim pe Nicolae Gligor, Eli Simian Jur-
Litian Lemne, Ştefanacudis
acţiune a pornit “ ca. împreună cu
Hlistus, Hemeric Martin, Roker
în mod organizat Infs'QCGi'ea p e p r o f e s i i echipa pe care o
Carol şi alţii.
la furnale şi la !a q 5 ^ conduce, el a
I. DUMITRU
O. S. M. nr. 2 . ____________________________ realizat 321 fo-
Rînd pe rînd. ne fontă peste
zeci de furnalişti şi oţelari s-au pian şl a redus mult consumu
prins la întrecere ca să stabi rile specifice de materii prime şi
lească pe cei mai buni în me materiale.
serie. Pentru titlul de fruntaşi In ultima vreme şi comisia
în meserie se întrec afcum mun de întrecere de Ia oţelăria nouă
citori, maiştri şi ingineri.
a avut mult de lucru. Aci ma
joritatea echipelor dovedesc pre
trecut o săptămîna, două, ocupare pentru respectarea pro
o lună. Conform normelor cesului tehnologic şi obţin rea
stabilite iniţiat, la comitetul sin lizări frumoase. S-a vorbit de
dicatului au sosit tabele expli multe ori despre rezultatele lui
cative despre fruntaşii pe pro Iulian Ispas, despre hărnicia lu
fesii din trei secţii principale. Teodor Caramalis şi despre alţi
Operaţia de selecţionare n-a oameni şi faptele lor. Munca
fost uşoară. depusă în ultima vreme a des
tinat ca fruntaş între fruntaşii
Furnaliştii de Ia secţia Il-a acestei secţii pe prim-topitorul
s-au afirmat de la începutul a- Dumitru Stîngu. In decurs de o
nului prin frumoase realizări in lună, echipa lui a dat 769 tone
ceea ce priveşte îmbunătăţirea oţel peste plan şi a elaborat
indicilor de utilizare a agrega şarje cu durată medie de 7 ore
telor şi reducerea preţului de şi 40 de minute. Pe de altă
Lucrările de întreţinere In vii asigură cost. Ei au dat peste plan mai parte, echipa sa a redus timpul
e raraStă bogată
mult de 8.000 tone fontă. In pri de încărcare cu 10 minute la
mul trimestru, s-a produs în fiecare şarjă.«
medie cu 50 kg. fontă mai mult •k
Gospodăriile agricole de stat, or- transportat şi încorporat în sol la Ddecît era planificat pe m.c. vo upă prima lună de întrece
ganizîndu-şi mai bine munca, au reu viţa de vie peste 2.400 tone gunoi re pe profesii, s-au stabi
şit să efectueze la timp şi în bune de grajd şi 65 tone de îngrăşăminte lum util de furnal şi zi calen
condiţiuni toate lucrările agricole din chimice. Dar pentru a obţine o pro
¦ampania de primăvară. ducţie de struguri depeste 6.000 kg. daristică, fapt care poate fi a- lit, de asemenea, cei mai buni
la hectar, viţa de vie cere şi alte lu
Paralel cu însâmîn'iatul porumbului crări de întreţinere. In acest an în preciat ca un mare succes. Fără încărcători de la furnale, cel
şi a celorlalte culturi de primăvară, gospodăriile agricole de stat din re
lucrătorii din gospodăriile agricole de giunea noastră, în afară de cele 32,4 îndoială că pentru treaba asta mai buni macaragii, maiştri şl
stat s-au preocupat şi de întreţine ha. plantate cu viţă de vie şi 10 ha.
rea viţei de vie şi a pomilor fruc cu portaltoi s-au complectat şi 120.700 a muncit întregul colectiv, dar şefi de schimb. Clasamentul nu
tiferi. In comparaţie cu anii trecuţi, goluri in plantaţiile mai vechi. Foarte
in acesl an lucrătorii din G.A.S. au importante pentru sporirea producţiei în ultima lună s-au stabilit şi rămine însă definitiv. In fiecare
de struguri sint şi praşilelc care afi
ura Lupeni nează solul şi distrug buruienile. Pină cei mai buni dintre cei buni. lună munca şi rezultatele ei va
în prezent, din cele 900 ha. care ne
„Doamna ministru“ de Nu- cesită sapa mares-au săpat 800 ha. Numele prim-furnaliştilor Ioan stabili pe cei mai buni în me
şici, pentru care a fost dis
tinsă cu premiul II al con O acţiune pe care s-a pus accenl Chiroşca, 11ie Mîtcă sau Alexan serie. Deocamdată se pcate spu
cursului brigăzilor de artişti deosebit în acest an, este valorifi
amatori din raionul Petro carea în întregime a terenului cul dru Hăjdăţan au fost de multe ne că întrecerea pe profesii îm
şani. tivat cu viţă de vie. Tocmai de aceea,
se urmăreşte ca în acest an să se ori înscrise Ia panourile de pinge săgeţile graficelor tot mai
Prin muncă patriotică planteze golurile dintre viţa de vie
cu pomi fructiferi. La G.A.S. Apoldtil onoare şi în ziare. In luna a- sus...
De curind au fost termi de Sus au fost plantaţi în primăva
nate lucrările de reparaţie ra aceasta 6.800 piersici printre viţa prilie şi alţii au obţinut reali- S. LAZĂRESCU
capitală a gardului care în de vie.
Termocentrala Paroşeni este plan in producţie şi pe scena conjoară filatura din Lu Un corespondent al ziarului nostru ne informează
una dintre cele 19 întreprin peni. Această lucrare a fost Muncitorii din G.A.S. nu au ne că bibliotecara Euge nia Oaie din Toteşti, pleacă
deri din ţară, care în cinstea Activitatea plină de răspun La panoîd de onoare al executată în cea mai mare glijat nici întreţinerea livezilor de deseori în timpul pro gramului la Haţeg sau Sarmi-
celui de-al III-lea Congres al dere faţă de indicii de plan, filaturii din Lupeni, alături parte prin muncă volunta pomi. Ei au îngrăşat cu gunoi de zegelusa în interese strict personale. Dezinteresul
partidului au lansat chema desfăşurată in primul trimes de virstnici, pot fi văzuţi mulţi ră. O contribuţie deosebită grajd 113 ha.livezi, iar cu îngrăşă faţă de muncă se m anifestă şi în faptul că nu s-au
rea la întrecerea socialistă tru, îşi arată roadele prin rea utemişti care lucrează în bri au adus-o cei 22 utemişti minte chimice 54ha. Pentrucomba ţinut de mult recenzii, seri literare, iar numărul
pentru obţinerea de produse lizarea a 2.700.000 lei beneficii găzile de tineret. Una din din secţia a II-a, care au terea bolilor şi dăunătorilor ei au celor înscrişi la concursul „Iubiţi cartea“ este ex
cît mai bune şi mai ieftine. peste plan. In felul acesta, co brigăzile care a obţinut cele prestat pină in prezent pes aplicat pomilor trei stropiri. La pes trem de mic.
Pentru a traduce în fapte 0- lectivul nostru raportează că mai frumoase realizări în te 2.140 ore de muncă vo- ţ te 55.000 pomi ei au făcut tăieri de
biectivele chemării, colectivul şi-a depăşit angajamentul luat muncă, este cea condusă de luntară. Printre tinerii care formarea coroanei şi tăieri de cură BIBLIOTECAţ :
nostru a aplicat o seamă de utemista Elena Briceag. s-au evidenţiat în această ţire. Pentru afînarea solului şi 'în fVcs'"y'ai-i dt Im?n',Jî;| I!
măsuri tehnico-org'anizatoriee, prin chemarea lansată în cin acţiune putem cita pe Flo- corporarea îngrăşămintelor, 216 ha.
Această brigadă, datorită rian Dabu, Gheorghe Mcsa- livezi au fostarate, iar celor peste ,»
care au dus la reducerea con stea celui de-al III-lea Con bunei organizări a muncii, a roş, Ioan Mateescu şi Şte 61.000 pomi li s-au efectuat săpă
sumurilor specifice şi la des dat de la începutul anului fan Iepure. Tot prin muncă turi în jur. .— Te rugăm... De multă vrem e n-ai mai deschis biblioteca..
făşurarea în bune condiţiuni gres al partidului. şi pină acum, zilnic, circa voluntară s-au colectat 2 va
a procesului de producţie. Ast 42 Kg. mătase artificială de goane de fier vechi. Gospodăriile agricole de stat posedă
fel, numai pină la 1 Mai, s-au Succesul acesta constituie in calitate superioară peste şi terenuri care sint supuse eroziu
economisit 1.580 tone combus să doar un punct de plecare. plan. Membrii acestei bri nii. Pentru înfîmpinarea distrugerii
tibil convenţional şi s-a rea găzi, paralel cu activitatea
Colectivul nostru de muncă de producţie, participă şi la solului, lucrătorii din G.A.S. au plan
lizat o economie de aproape activitatea culturală.
este preocupat acum de valo tat puieţi de salcîm pe 13,5 ha. teren.
2.000.000 kWh. prin reducerea De pildă, Elena Briceag,
rificarea altor resurse interne, pe lingă faptul că organi
consumului propriu de ener care vor duce la realizarea de zează bine munca brigăzii,
noi beneficii peste plan. activează în echipa de ar
gie. tişti amatori. Recent, aceas
Ing. GH. MILIŢESCU tă echipă a prezentat in faţa
publicului spectator piesa
directorul Termocenlralei
Paroşeni
