Page 34 - 1960-05
P. 34
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 1673
mmmwimBMFmma
Fiecare leu - gospodărit B ine a r II
®© w d a c a , >o®
In gara oraşului Hunedoara cu . g r ij a I ţarea de noi unităţi, deşi există 4-~«« ••o*'»
au sosit acum cîteva zile 5 va posibilităţi. De asemenea, pen
goane cu diferite mărfuri pen O.C.L. Alimentara trebuie să ai tru făptui că I.C.R.A. din Deva ...la spitalul din Orăş-
tru O.C.L. Alimentara din loca bă în permanenţă un stoc de a repartizat acestei întreprinderi tie s-ar acorda mai mul
litate. Descărcarea şi transportul mărfuri mai mare. Pentru mărfuri peste neceiar, s-au creat tă atenţie repartizării jus
asigurarea stocului s-a recurs te a cadrelor medicale în
mărfurilor au durat aproape Ia o seamă de depozite mărun la unele sortimente — zahăr, raport cu pregătirea pro
două zile. Urmarea : cheltuielile te (vreo 27 Ia număr) situate peşte sărat, biscuiţi etc. stocuri fesională pentru ca şi
în diferite puncte ale oraşului. mult prea mari pentru care se cadrele cu o pregătire mai
de circulaţie au fost depăşite Din aceasiă cauză aproviziona plătesc dobînzi bancare. Dato slabă să poată învăţa lu
cu suma de 2.000 lei. Raporta rea magazinelor este greoaie, şi rită stocurilor supranormative cruri bune şi folositoare
tă la planul valoric al Între se fac prea multe transporturi, s-au plătit numai în trimestrul instituţiei. Ne referim la
prinderii cifra de 2 .0 0 0 lei ar în plus datorită faptului că 1 dobînzi în valoare de 370.000 cazul soţilor Blîndea, ca
părea neînsemnată. Dar, si aceste depozite sînt vechi ele re fiind amîndoi la un
tuaţia se repetă aproape Ia necesită multe reparaţii. Toate lei. loc de muncă nu se în
fiecare transport de mărfuri aceste sume, cheltuite mai mult grijesc de calificarea teh
sosite. E suficient să amintim sau mai puţin justificat, sînt în scopul lichidării stocurilor nicienilor Goika şi Soloşy.
că numai în primul trimestru trecute pe seama fondurilor des supranormative de mărfuri
cheltuielile de transport au fost tinate cheltuielilor de circulaţie. LC.R.A. Deva cît şi secţiunea Im T. LĂZĂRESCU î
Problema depozitării mărfurilor comercială regională trebuie să corespondent i
depăşite cu 13.000 lei. Ia O.C.L. Alimentara din Hu dea dovadă de mai multă co ZI DE PRIMAVARA IN GAPITALA j
Care sînt cauzele ? nedoara poate îi rezolvată nu laborare la repartizarea mărfu PATRIEI NOASTRE. ...funcţionara Anuţa Po- \
Anul trecut în oraşul Hune mai cu concursul secţiei comer rilor ţinînd seama şi de măsura pa de la sfatul popular I
ciale a sfatului popular regio în care acestea sînt solicitate NOTA al comunei Cugir s-ar de- I;
doara s-a dat în folosinţă un nal şi în special cu concursul de cumpărători. Din cauza unei barăsa de obiceiul de a ;
depozit. Acest depozit însă Ministerului Comerţului Interior strînse colaborări în repartizarea pretinde de la anumiţi •
nu satisface cerinţele, deoarece care are în plan sarcina con de mărfuri la O. C. L. Ali cetăţeni bani pentru eli-
struiri? a încă unui depozit în mentara Hunedoara sînt aproape berarea anumitor, adeve- j
Fruntaşi în Hunedoara. Este o chestiune că 6 vagoane de peşte să Prin inovaţii şi raţionalizări rinţe.
reia trebuie să i se ocorde toată rat care datorită căldurii şi
producţie atenţia deoarece ea va conduce lipsei de frigidere e predispus
nu numai la eliminarea pierde alterării. Cu toate sezisările fă
şi la ¦ş¦ rilor ci şi la economii la chel cute I.C.R.A. a refuzat în repe — la economii tot mai mari I
tuielile de circulaţie.
tate rînduri să preia acest peş
Dar pe lîngă aceste cauze o- te. O.C.L. Alimentara ă căutat
biective mai sînt şl altele su să desfacă cele aproape 6 va
biective care au făcut ca nu
mai pe primul trimestru O.C.L. goane de peşte pe pieţele ora N. TÎRLEA |
Alimentara din Hunedoara să corespondent j
depăşească cheltuielile de circu Ce lipseşteşelor Bacău, Brăila, etc. dar (Urmare dhi păg. l-a)l* pensat la mai toate exploată
laţie Ia activitatea de bază cu rile aparate de captat praful ...Gheorghe Vîrtoşu sa- [
546.000 (ei. în primul rînd pla fără şanse de cîştig ceea ce a propus în acest an inovaţii ca la perforare, fără a se studia lariat la I.L.L. „Economi- i
nul de desfacere a mărfurilor re aduc economii post-calcula- şi generaliza încă tipul cel mai ca“ din Sebeş ar fi tras j
Sirena uzinei „Victoria" din pe întreprindere nu a fost rea dus la o cheltuială inutilă de te de peste 125.000 lei, cei de bine reuşit. la răspundere cu mai mul- ?
Călan vestise sjirşitul zilei de lizat decît în proporţie de 88,93 la preparaţia Lupeni au venit tă severitate pentru fap- ¦
muncă. In secţia de turnătorie, Ia sută ceea ce a influenţat ne bani. Problema poate şi trebuie cu 33 de inovaţii, din care s-au 2. APLICAREA CONCRETĂ tul că. ia salariaţilor su- j
gativ asupra cheltuielilor de cir aplicat 9, şi care addc econo prapreţ la distribuirea n
tinerii Petru Măciaşă şi Vio- culaţie. Acest lucru se datoreşfe să fie rezolvată pe plan local » Cît 'de importantă este mii post-calculate de aproape ŞI PERMANENTĂ A INOVA chetelor de alimente. De j
rel Păcurar stau în jurul lui mai întîi lipsei de -organizare 55.000 lei. pildă, în loc de 40 bani la j
Constantin Chiriac. şeful lor a muncii în unităţi. Astfel, în şi numai de către LC.R.A. Deva. g o semnătură pe un act ŢIILOR' ACCEPTATE. tichet acesta ia 60—80 de ]
de echipă. Urmăresc împreună urma unor calcule a reieşit ca Din cele de mai sus se des bani în plus. i
graficul de îndeplinire a planu în fiecare lună, numai pentru Se impune de asemenea ca ti oficial o ştie oricine. Se prinde clar faptul că mişcarea S-a observat, şi exemple se
lui. Astăzi au terminat 10 şa- procurarea de boriiere se chel din partea conducerii O.C.L. A- V? pare însă că acest lu- de inovaţii la exploatările Văii pot da multe, că unele cabi
siuri pentru radiatoare de ca tuiesc circa 8 .0 0 0 lei. Fe de alta $ cru a ‘scăpat din vedere Jiului este în creştere, că ino nete tehnice se îngrijesc de a-
lorifer ceea ce înseamnă o de parte folosirea acestor boniere limentara să se manifeste mai vaţiile aplicate au o pondere plicarea unor inovaţii doar atît
păşire a planului cu 25 la sută. îngreunează mult buna deservi multă preocupare faţă de conser mereu mai mare în reducerea timp cît este necesar pentru
re. Or, în depozitul întreprinde preţului de cost al cărbunelui a se stabili economia rezultată
— Nu e rău — îşi spun ti rii stau nefolosite de cîteva luni, varea mărfurilor şi de trecerea tovarăşilor de la Între extras. Aceasta înseajmnă că şi a se recompensa inovatorul.
nerii — dar putea fi şi mai un număr de 9 case automate de şi posibilităţile care stau în La mina Lupeni, de exemplu,
marcat, care pe reţea sînt foarte mai multor magazine Ia funcţio prinderea minieră Barza, faţa inovatorilor Văii Jiului sînt un aparat pentru sudarea cap
bine solicitate. în situaţia acestora se narea pe două schimburi care să care în mai bine de 4 m'ari şi trebuie folosite mai la cap a firelor de bobinat s-â
—Avem 160 de şasiuri tur mai găsesc şi alte 50 balanţe asigure o desfacere mai bună J) luni n-au reuşit să cape- bine. Pentru aceasta, în munca folosit doar o perioadă de timp,
tip Sibiu. Conducerea întreprin a mărfurilor. Fonduri importan de inovaţii trebuie să se acor după care a fost retras, deşi
nate — spune Chiriac. Mai derii nu manifestă suficientă de mai multă atenţie urm ă s'-a constatat că aduce econo-
avem 'de executat 80. Le vom preocupare nici faţă de larg'.rea te s-au cheltuit şi pentru între (6 te semnătura contabilului toarelor probleme: Vnii importante prin recupera N. CÎRNĂŢIU
face la timp, ce ziceţi ? rea materialelor deficitare şi corespondent ]
reţelei de desfacere prin înfiin ţinerea localurilor. în multe u- © şef pe contractul colectiv. 1. GENERALIZAREA INOVA scumpe.
— Le-om face dară/ Şi dacă nităţi şi chiar în birourile con $ S-ar părea că lipseşte ...cofetăria cooperativei J
se poate şi mai devreme — ducerii se face prea mult con ŢIILOR ŞI RAŢIONALIZĂRI -k de consum „Ţara Haţe- j
adăugă unul dintre¦ei. sum de curent electric. în ma doar atît... Pentru ca numărul mare de QUlui“ — singura din o- |
LOR DE VALOARE. inovaţii aplicate să contribuie raşul Haţeg _ ar fi des- *¦
Şi zilele au trecut neaşteptat rea lor majoritate aceste uni ti In contractul colectiv se pe deplin la realizarea d!e eco chisă de dimineaţa pînă !
de repede. La sfirşiiut lunii a- Intr-adevăr s-a remarcat că nomii, ele trebuie să fie folo seara, in prezent cofetă- j
prilie, echipa de turnători, con tăţi şi birouri nu sînt încă do Î" prevede însă ca trimes- din numărul, mare de inovaţii site continuu, iar economiile ria stă închisă şi în alte *
dusă de Constantin Chiriac, a tate cu contoare iar consumul aplicate, aii fost generalizate obţinute să se reflecte concret ore decît cele prevăzute. *
raportat îndeplinirea planului S trial să fie analizat pla- foarte puţine. Din această cau în reducerea cheltuielilor de
cu două zile înainte de ter de curent se plăteşte după pau- ză', explicată printr-o preocu producţie. In prezent, cînd MARIA BRATU *
men. ş nul unic complex. A tre- pare redusă a responsabililor lupta pentru continua scădere corespondentă i
şal. ,n cut mai bine de o lună cabinetelor tehnice pentru ge a preţului de cost al cărbunelui i
— Feciori de nădejde, . nu Se impune a îi luate cît mai S din cel de-al doilea tri- neralizarea inovaţiilor, s-au este obiectivul de cea mai ma
glumă — se mândreşte cu ei tii mestru, însă nici vorbă propus, aplicat şi premiat ino re importanţă a muncii mine
tovarăşul Varadi Francisc, pre urgent asemenea măsuri, pentru $ de analizarea planului vaţii asemănătoare la mai mul rilor Văii Jiului, inovatorii tre
şedintele comitetului de sec ca şi O.C.L. Alimentara Hune te exploatări miniere. De pildă, buie să primească din partea
ţie doara să lichideze cu depăşirea un dispozitiv pentru bobinat organelor competente de la
bobine mici, aplicat şi premiat exploatări şi combinat un spri
Şi cum să nu se mîndrească cheltuielilor de circulaţie. Acest © unic complex, pe iri la mina Lupeni, a fost din nou jin mai activ, trebuie să creas
cu ei ?! In secţie lucrează con recompensat şi acceptat şi la că exigenţa şi atenţia cu care
ştiincios şi înregistrează rezul lucru este necesar cu atît mai ţi mestrul I. Aceasta expli- atelierul electric Vulcan. Tot sînt studiate inovaţiile propu
tate frumoase. In munca ob mult cu cît fiecare leu trebuie din cauza preocupării reduse se, pentru ca eficacitatea eco
ştească sînt evidenţiaţi ca cei să fie cît mai bine gospodărit. (1 că şi faptul de ce unele pentru generalizarea inovaţii nomică a acestora să fie cît
mai activi utemişti. lor s-au acceptat şi recom mai mare I
v~;t . ¦ -... î. m a n ea *i « obiective ale contractului
In afară de aceasta toţi trei $ au rămas nerealizate, deşi
urmează cursurile .scolii sera
le. Şi aici, ca şi in producţie | le-a trecut termenul. Şi
ei muncesc cu drag şi rezul
tatele muncii îi confirmă a fi ’j spunînd acest lucru, nu
fruntaşi şi la învăţătură. Oare
media 7 la matematică, 8 la ŢI ne vom referi - doar la
fizică, 9 la chimie, pe ambele » cantina dietetică, sau la
trimestre, nu spune că tinerii
noştri sînt pasionaţi şi de în  realizarea planului de in-
văţătură ?
g troăucere a normelor cu
..Poate nu e departe timpul
cînd trei tineri ingineri se vor Printre frun ti) motivare tehnică, ci şi la T O II, U N U L Şl U N U L I
întoarce la uzina lor dragă şi taşii întrecerii $ realizarea celorlalte sar-
vor munci alături de ortacii lor socialiste de la /y w w v w w w v ^ ¦'X/%/\/>
pentru a da ţării cit mai multe fabrica „Simian ci.m..
produse de calitate superioară. Prin urmare, contrac /tşa am pomenit locul ăsta mai revărsa peste grîul in- ţilor. Munca a durat cîteva
Bărnuţiu“ din C7Z, denumit „Dricuri“ de tovărăşiţilor ci va lua calea zile. Spre bucuria oamenilor
GHEORGHE SPERIOSU Sebeş se numă tului colectiv nu-i lipseş cînd mă ştiu. Şi iacă, am a- Mureşului. Ce zici, se poate ? şanţul lung de mai bine de
maistru la uzina „Victoria" ră şi tinăra te numai o semănătură, cum peste 70 de ani. Nu-mi — Se poate, cum să nu, dar 3.000 de metri a fost termi
i !muncitoare so aşa cum încerca să ne aduc aminte să fi rămas în- cine să sape un şanţ ca nat.
Gălan fia Schmiăt. convingă un tovarăş de tr-.un an neinundat. Cum ăsta ? se cere muncă, nu glu
Lucrînă în sec la Barza. Contractului Pe terenul denumit „Dricuri“
ţia marochină- colectiv îi lipseşte grija < ploua o leacă, şuvoaiele de mă ? acum apa nu se va mat re
rie ea îşi de pentru punerea lui în a- l apă pornite din dealul sa- — Cine ? Iacă noi toţi. Da vărsa. Ea va lua drumul Mu
păşeşte în fie plicare, atenţia ce o şne- reşului, iar întovărăşiţii din
care lună nor $ rită din partea conducerii tului se împrăştiau pe pă- că întovărăşiţii îşi unesc for Totoi vor culege de pe cele
ma cu 14-15 la p întreprinderii. Să sperăm < mînturile noastre, peste grîu. ţele sînt sigur că nu există
'sută.
< Şi aici stăteau săptămîni de-a piedici care să nu poată fi
® însă că lipsurile acestea
® vor fi curmate cît mai cu-
rină.
A. NICOLESOU
Cum putem tonte irosii rîndul. Griul se îngălbenea şi înlăturate. 300 ha. toată recolta, nu nu
mai pe jumătate cum se în-
Pentru a obţine recolte boga A doua îngrăşare se face la cit şi după ce a trecut perico Ingrăşarea în timpul vegeta pierea văzînd cu ochii. Uite J ) ra pe la începutul lunii tîmpla odinioară.
te de tomate cultura trebuie să 10 zile după prima, folosind a- lul brumelor tîrzii de primă ţiei se face de., trei ori la un aşa, an de an, mai mult de O aprilie. Spre tarlaua
fie amplasată pe un teren ni- ceeaşi soluţie de îngrăşăminte. vară. Se va planta în cuiburi interval de 1 0 -2 0 zile cu 1 0 0 kg. Rodul muncii lor va fi de
sipo-argilos, ferit de vînturi, cu făcute cu săpăliga în care se va superfosfat, 60 kg. azotat de a- jumătate din griul nostru se mare de 300 ha. pe care firi acum mai îmbelşugat.
expoziţie sudică, lipsit de buru Pentru sporirea rezistenţei pune cîte "0,5-0,7 kg. bălegar moniu şi 40 kg. sare potasică la
ieni şi cu posibilităţi de irigare. plantelor la atacul bolilor crip- compostat amestecat bine cu hectar. La ultima îngrăşare se < prăpădea. celele de grîu o acoperiseră
togamice, răsadurile se stropesc pămîntul din cuib. înainte de dau numai azotatul de amoniu
Terenul trebuie să fie arat la din 10 în 10 zile cu zeamă bor- plantare, răsadul se mocirleşte şi sarea potasică. > — Şi n-aţi făcut nimic pen- cu un adevărat covor verde V. P.
adîncimea de 25-28 cm. şi în deleză 0 ,6 la sută Ia care se într-o soluţie compusă din apă,
grăşat cu 30 tone bălegar la adaugă 0,05 la sută borax. pămînt argilos şi balegă proas îngrăşămintele se aplică pe < tru a-stăvili furia apelor, mă se îndrepta un grup de vreo y v w v w w w w v v *
hectar. La cultura tomatelor se pătă de vite. După plantare, ră un sol reavăn, lipsit de buru
folosesc seminţe elită autentică. Călirea răsadurilor trebuie să sadul se udă individual cu cîte ieni, împrăştiat uniform pe in car acum de cînd sînteţi în 60-70 de întovărăşiţi. Pur
fie făcută cu 1 0 -1 2 zile înaintea 1-2 litri apă, iar după ce apa tervalele dintre rînduri şi în
Dintre soiurile timpurii care plantării lor în cîmp. Răsadu ş-a infiltrat’ se trage pămînt corporate în sol printr-o praşi- tovărăşiţi ? tau cu ei tîrnăcoape, lopeţi,
dau cele mai mari recolte sînt: rile de tomate sînt bune de uscat în jurul plantei. lă uşoară.
10 X Bizon, Aurora, Maiak, plantat atunci cînd şi-au format — Ce să fi făcut ? Ne pu hîrleţe şi sape. Ajunşi la poa La muncă voluntară
Olandeze şi altele. primii bufoni florali, au 20-25 Lucrările de îngrijire sînt ce Legatul şi copilitul roşiilor
cm. înălţime şi 7-8 frunze nor le obişnuite însă ele trebuie e- se face regulat de cel puţin trei team pune împotriva ei ? lele dealului acoperit de pă Colectivul uzinei electrice din
Repicaiuj se face Ia apari male. Răsadurile se scot cu gri fectuate la timp şi în condiţii ori. Vulcan a prestat peste 800 ore
ţia primei frunze normale în jă în aşa fel ca planta să ră cît mai bune. Gomplectarea. go Discuţia aceasta a avut loc durea deasă se aşezară cu,
răsadniţe calde la 10/7 cm. De mînă cu cît mai multe rădăcini lurilor se face la cîteva zile du Pentru combaterea bolilor şi între preşedintele sfatului toţii pentru cîteva clipe să, de muncă voluntară la înfru
preferat este ca răsadul să fie pă plantare cu răsad de aceeaşi dăunătorilor se fac stropiri re museţarea oraşului.
repicat în ghivece nutritive ca După scoaterea, răsadului, a vîrstă şi soi. După încă 5-6 zi- petate cu zeamă bordeleză, la popular al comunei Sîntim- asculte sfaturile lui Romulus}
re asigură un spor de recoltă cesta se sortează eliminîndu-se (e operaţia se repetă. în funcţie început într-o concentraţie de
ce variază între 25 şi 50 la .plantele necorespunzătoare şi se de precipitaţiile care cad, pri 0,5 la suta, iar mai tîrziu 1 la bru, raionul Alba, şi un bă- Ţâlnar, secretarul organiza-'. Astfel, 180 de salariaţi, au
sută şi o precocitate a coacerii transportă în coşuri sau lăzi a mul udat se efectuează la 1 0 - sută, la care se adaugă şi borax. trinel din satul Totoi pe care ţiei de partid. Acesta le ex-\ muncit la transportul a 250
fructelor de 15-20 zile. Pentru coperite cu rogojini pentru a 15 zile după plantare cu o nor
obţinerea unui răsad viguros, feri răsadul de uscăciune. _ mă de apă de 2 0 0 m.c. la hec Recoltatul fructelor se face în 5anii de slugărit la boieri şi plică pe unde va fi săpat [ m.c. de pămînt şi au făcut a-
care va suporta uşor transplan tar. Al doilea udat are loc după mod repetat, din patru în patru
tarea este necesar ca la 7-8 zile Răsadurile repicate în ghivece înflorirea primelor două inflores zile. chiaburi îl gîrboviseră de-a şanţul, apoi toţi, unul şi u- menajări pe străzile Fabricii şi
după. repicat să se aplice îngră cenţe, iar următoarele după 1 0 - binelea. nul, porniră vîrtos la muncă.Ş Vînătorilor, care pe timp de
şăminte minerale sub formă de nutritive se seci, de asemenea Staţiunea experimentală hor
soluţii cu o concentiaţie de 1 cu grijă pentru a nu fi sfărî- 15 zile. dacă nu intervin ploi. ticolă Geoagiu, aplicînd întoc —Eu cred, continuă pre Hîrleţele şi tîrnăcoapele^ ploaie erau impracticabile. A-
la sută compusă din : 0.G la sută rnatc ghivecele. mai măsurile arătate mai sus şedintele, că tot îi putem veni mînuite cu pricepere de în -} cum, aceste străzi au fost re
superfosfat, 0 ,2 la sută sare po- Udatul culturii se întrerupe a- a obţinut o recoltă de tomate
tasică şi 0 ,2 la sută azotat, din înaintea plantării răsadurilor de peste 50.000 kg. la hectar. de hac. Ia să ne mobilizăm tovărăşiţi ca Pavel Mustaţă,} date circulaţiei.
care se d a u 'c îte 4 litri la o tunci cînd temperatură este în
Uremii trebuie să fie modelat Ing. IULIAN DRĂGAN (, toţi din sat şi să săpăm, de Florian Benga, Ana Jurca ş i; S-au evidenţiat în aceste
ramă. jurul a 12 grade Gelsius,
în biloane. Plantarea se face staţiunea experimentală hor z ia poalele ăealuhii şi pînă la mulţi alţii se înfigeau adine S j munci tovarăşii Emil Buciu. Ni-
pe* biloane de 80/40 cm. după ticolă — Geoagiu albia Mureşului, care trece in pămîntul umed, lopeţile-lţ colae Bendea, Ioau Moladeţ,
ce mai întîi terenul a fost ară- aproape de noi, şanţuri de dădeau la o parte şi şanţulA Adrian Turcu, Iosif Cezar şi
colectare şi scurgere a apei. asemenea unui şarpe uriaş, se ‘ alţii.
In felul ăsta apa nu se va întindea în urma întovărăşi- NICU ROVENŢA
W A A /V W W W W W / V y V 'V 'V ' /V x /v ^ V V A A /V N A corespondent
