Page 37 - 1960-05

Ki:L!iOnÔ»0
mulsudallsmulul
!É E É 1
'm!!bk!s&
I Anul XII Nr. 1674
CINSTEA CELUI DE-AL
CONGRES AL P. M. R.
Constructori
fruntaşi de la
1.C. 5. H.
ALEXANDRU ROŞCA
şeful unei brigăzi de fie-
rari-betonişti. Brigada sa
îşi depăşeşte norma cu
25-30 la sută
MANOLE MAN
şeful unei brigăzi de lă­
cătuşi. Brigada sa reali­
zează depăşiri de 30'-35 Ia
sută
ALEXANDRU VELICI
sudor, îşi depăşeşte lunar
norma cu 15-20 la sută.
lina
dintre echipele
fruntaşe
Teodor Răcăteanu conduce
una din echipele fruntaşe în în­ bla la vorbă. Nicolae Bodrean
trecerea socialistă de la între­ vorbea rar şi monoton. Din
prinderea minieră Săcărîmb. E-
chipa sa se pregăteşte să întîm­ cină în cină se oprea ginditor,
pine cel de-al Tll-lea Congres
al Partidului Muncitoresc Ro-
mîn cu realizări cît mai fru­
moase.
Pentru aceasta, membrii echi­
pei şi-au organizat mai bine
locul de muncă, se îngrijesc în­ cum a plecat de acolo la vîrsta
totdeauna din timp' să fie apro­ de 12 ani şi a intrat slugă in
vizionaţi cu materiale şi vago-
nete goale, iar cele 480 minute
ale zilei de lucru le folosesc
din plin. Datorită acestui fapt
ei reuşesc să extragă în fiecare
zi cu 6 tone mai mult minereu
dec-ît prevăd sarcinile de plan. Anii in care viaţa ar fi trebuit
Plusul realizat de ei de la în­
ceputul lunii şi pînă în prezent plini de amărăciune. Abia mai
se ridică la zeci de tone mi-
Hu^cdoara-Deva
Vineri 13 mai 1960
E c o n o m ii Ia prevail
d e co st
Răspunzînd la chemarea ce­
lor 19 întreprinderi fruntaşe din
ţară, muncitorii, maiştrii, teh­
nicienii şi inginerii fabricii
„Sebeşul“ s-au angajat să rea­
lizeze, pînă la finele acestui an,
economii la preţul de cost în
valoare de 530.000 lei.
Gospodărind cu grijă mate­
riile prime şi materialele, redu-
cînd cheltuielile gospodăreşti,
sporind productivitatea muncii
şi îmbunătăţind calitatea produ­
selor, ei au reuşit ca numai în
cursul lunii aprilie să realizeze
economii în valoare de peste
80.000 lei. Cu aceasta, economia
i®8 .:
Reparaţii peste plan
In prezent, la sectorul ăe re­
paraţii periodice al Atelierelor
C.F.R. Simeria, muncitorii sint
preocupaţi să lucreze cît mai
repede şi cît mai bine. Datori­
tă muncii entuziaste şi respec­
tării întocmai a fluxului teh­
nologic. ei au reuşit ca în pe­
rioada 1— 10 mai să repare, in
afara planului ăe producţie, nu
Ctis ü© rov. p» m a i muBt
Brigada de zidari condusă de co­
munistul Petru Găvan de la blocurile
din LivezenÎ-Petroşani e una din cele
mai bune brigăzi de zidari de pe
şantierele de construcţii din Valea
Jiului. Prin buna organizare a mun­
cii şi luptînd cu eforturi sporite pen­ zile de zidari conduse de ioan Moga
tru a da viaţă angajamentelor luate
în cinstea Congresului partidului, a-
csastă brigadă îşi depăşeşte în mod
ritmic sarcinile de plan.
“Ç5®:
M ecan izato rii
d e la S. M. T. A lb a a
In aceste zile lucrătorii de pe tîmpina cît mai bine ce! de-a!
ogoarele regiunii noastre se stră­ III-lea Congres al P.M.R.
duiesc să întîmpine cel de-al Printr-o mai bună organizare
III-lea Congres al Partidului a lucrului şi prin folosirea ra­
Muncitoresc Romîn cu noi suc­ ţională a timpului, mecanizato­
cese în muncă.
Şi mecanizatorii de fa S.M.T.
din Alba Iulia se străduiesc să
întîmpine cel de-al III-lea Con­
gres al P. M. R. prin rezultate
cît mai inimoase în munca ce
o prestează.
Animaţi de dorinţa de a con­
tribui şi mai mult la ridicarea
nivelului agriculturii noastre,
mecanizatorii de la S.M.T. Al­
ba Iulia, răspund prin fapte
la chemarea lor de a-şi mobiliza
toate forţele pentru a putea în-
Aşa trebuie să fie o ©
Stăteam amindoi pe pajiştea vestind despre această parte a chipe de mineri — spune el — vea loc o şezătoare tematică in
înmiresmată de lingă intrarea
în mină. Căldura plăcută a
soarelui de mai Şi minunatul
peisaj cu pomi înfloriţi ne îm ­
ţrămîntină între degete cite o
floare ăe păpădie sau un fir ăe
iarbă. Stătea aşa cîteva clipe,
cu privirea aţintită în gol, a-
poi începea din noii. Mi-a po­
vestit întreaga lui v ia ţă : cum
a copilărit prin Valea Jiului,
Şeuleşti, apoi în cele din urmă
s-a angajat la mina Săcărîmb,
in 1936...
Biografia lui Bodrean cu­
prinde multe episoade' triste.
să-î fie mai frumoasă au fost
tîrziu, in anii puterii populare,
viaţa lui Bodrean a începui să
se însenineze. Ascultîndu-l po­
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢl-VA!
înregistrată de ei la preţul de
cost de la începutul anului şi
pînă în prezent se ridică la
peste 250.000 lei.
Colectivul acestei fabrici con­
tinuă şirul succeselor şi în luna
mai. In prima decadă, bună­
oară, secţiile Gotton şi depănat,
şl-au depăşit planul de produc­
ţie cu 69,3 şi, respectiv, 6,1 la
sută. Norma de calitate pe în­
treprindere a fost depăşită în
această perioadă cu peste 8 la
sută. S-au înregistrat _de ase­
menea însemnate economii, la
consumul de materii prime şi
materiale.
mai puţin de 3 vagoane. Repa­
raţiile, sint ăe cea mai bună
calitate.
Cei care au contribuit in mai
mare măsură la depăşirea pla­
nului, sint muncitorii din bri­
gada ăe timplari, condusă de
Gheorghe Baciu şi cei din bri­
gada de şasiu condusă de Pe­
tru Stanciu.
In luna mai, bunăoară, lucrînd la
tencuirea exterioară a blocului nr. t
a reuşit în primele 8 zile să tencu­
iască cu 50 m.p. mai mult decît avea
planificat. Rezultate de valoare au
obţinut în această perioadă şi brigă­
şi Ştefan Froşt. Aceasta din urmă
şi-a depăşit sarcina de plan cu circa
30 la sută, dînd totodată şi lucrări
de bună calitate.
rii de ia S.M.T. Alba vor munci
în aşa fel îneît să depăşească
planul anual de producţie, să
depăşească planul de lucrări pe
tractor convenţional, să reducă
preţul de cost şi să realizeze în­
semnate economii.
Sub îndrumarea permanen­
tă a organizaţiei de bază
Ing. SIMTON BRĂDEANU
S.M.T. Alba Iulia
(Continuare in pag. 2-a)
-z__. =
vieţii sale, încercam acelaşi
simţămînt ca-n aşteptarea ivi­
rii primelor raze de soare în-
tr-o dimineaţă de vară. Munca
şi viaţa lui au devenit mai plă­
cute, mai pline. Şi-n tot ce fă-
De vorbă cu un miner
cea punea suflet. Realizările lui
creşteau din an în an. Ca pre­
ţuire a muncii sale în anul
1953 i s-a conferit insigna de
miner fruntaş, iar în 1955 „Me­
dalia Muncii“.
Numele lui Nicolae Bodrean
este cunoscut acum tuturor m i­
nerilor de la Săcărîmb. îm ­
preună cu echipa sa realizează
lună de lună depăşiri ăe plan.
Discutind despre plan, des­
pre echipă, l-am întrebat ca-
re-i secretul realizărilor pe ca­
re le obţine.
— Conduc de ani de zile e-
4 pagini 20 bani
Succesele
instalatorilor
Echipele de instalatori elec­
tricieni, sanitari si caloriferişii
de Ia şantierul Livezeni din Pe­
troşani sînt în plină întrecere.
Cele mai frumoase realizări în
această lună le-au obţinut bri­
găzile de electricieni conduse de
Ioan Dăian şi Adalbert Simon.
Lucrînd la montarea instalaţi­
ilor electrice ei şi-au depăşit
sarcinile de plan cu 35 la sută.
Brigada condusă de tov. Ioan
Sachelarie, lucrînd la instalaţia
de apă potabilă, şi-a depăşii
norma cu peste 40 la sută. Suc­
cese demne de laudă au obţinut
şi muncitorii caloriferişii din
brigada condusă de tov. Ştefan
Andraş.
In cinstea celui de-al III-lea
Congres al P.M.R., muncitorii
de pe şantierul Livezeni din
Petroşani sînt hotărîţi să obţi­
nă noi succese în munca lor.
ti
5 Ioan Nagy, Con-
L stantin Merfu,
\ Dumitru Ianicu,
> Constantin Pîr-
) lea şi Vîorel
j Dancu sînt membri ai u-
) nei brigăzi de tineret de
<, calitate de la turnătoria
de fontă a C.S. Hunedoa­
ra. Brigada din care fac
ei parte, îşi depăşeşte
zilnic norma cu 15-20%.
dar niciodată nu m-am făcut
de rîs. N-am rămas sub plan.
Ce-i drept, băieţii pe care-i am
acum, sînt tineri, dar aprigi, la
treabă. Lucrez cu ei ăe opt
luni... Cum reuşim să depăşim
de fiecare dată planul? P ăii-
Asta. aşa trebuie să fie !...
De-ar lucra numai trei sau doi
oameni în echipă planul tot
l-am realiza. Aşa ne-am înţe­
les la începutul începutului... E
drept că ne organizăm munca
în aşa fel ca să nu pierdem
deloc timpul. Cină puşcăm, de
pildă, noi nu stăm niciodată
degeaba. Pînă se aeriseşte a-
batajul, unul pregăteşte lutul
pentru cealaltă puşcare, albul
pregăteşte vagonetele pentru
încărcat, altul materialul lem­
nos... Aşa că, vezi dumneata,
aici clştîgăm noi timp. Iar cină
începem să încărcăm şi să ba­
tem găurile lucrăm cu toţii,
pe »trecute.
GH. C. linogravură. După închiderea
ie r i. în r eg iu n ea n o a st r ă
Cons fătuire lor C.F.R. simeria au început ^cotiomil de piele şi tălpi
lucrările ăe consolidare a bo- -----------------------------------------
In cursul zilei ăe iert a avut g]p-Urn0j- ia vagoanele pe şase In lupta pentru a realiza
loc la Alba Iulia o consfătui- ^ lucrare se exe. cit mai multe economii, colec­
tivul de muncitori, ingineri şi
re in care s-au discutat pro- . ,_ tehnicieni ăe la fabrica ăe
bleme privind importanţa cui- cutâ Pentru Prima dată
turii porumbului siloz, a însă- n°i <n ţară.
mlnţărilor artificiale şi a se­ încălţăminte „Ardeleana“ din
lecţionării animalelor, precum Primele pro'je Alba Iulia, a realizat ăe la
şi măsurile ce vor trebui lua­ începutul anului însemnate e-
te pentru combaterea bruce- Ieri la şantierul T.R.C.H. conomil de materii prime. P i
lozei şi a altor boli infecţioase din Petroşani s-au făcut în­ nâ ieri, acest colectiv a econo­
misit 191 m.p. piele şi 1.143
la animale. cercările ăe funcţionarea u- leg. talpă. Din materialele e-
conomisite, se pot confecţiona
La consfătuire au participat nei macarale tip R.P.U. La 1.400 perechi feţe de pantofi,
precum şi 450 perechi tălpi
medicii veterinari din regiu- această macara un colectiv pentru încălţăminte.
ne, zootehniştii şi numeroşi
ingineri agronomi. Au partici­ de tehnicieni şi ingineri din
pat, ăe asemenea, tovarăşii cadrul B.U.T. Livezeni au fa-
Ioan Lascu, vicepreşedinte al cut o serie de modificări. Ast-
comitetului executiv al Sfa- fel, macaraua care pînă acum
tului popular regional şi Re- Ţî^îca o greutate de 0,5 tone Noi modele de poşete
In cursul zilei de ieri, secţia
mus Gherbea, şeful secţiei a- la 12 m. cu o deschidere de
gricole regionale. 12 m., în urma modificărilor
Â1 tonă minereu făcute va putea ridica o greu­ marochinărie a întreprinderii
de fier peste pian tate de 0,8 tone, la 14 m., cu „Simion Bărvnţiu“ din sebeş
o deschidere de 4,5 m. a predat magaziei pentru a
Desfăşurind larg întrecerea După primele probe maca- se expedia la bazele de des­
facere, primul lot de 890 po­
socialistă in cinstea celui raua a ?at rezultate 'bune. şete din cele 6 modele noi
lansate în fabricaţie în cin­
de-al III-lea Congres al P.M.R. ^ ceasţ^ raţionalizare va fi a- stea celui de-al III-lea Con­
minerii din Ghelar au repur­ gres al P.M.R.
tat in cursul zilei de ieri un plicată la toate macaralele
şantierele {
succes deosebit: au extras tip R.P.U. de pe
peste plan cea de-a 10.000-a T.R.C.H.
tonă minereu de fier de la în­ Angajament mări
ceputul anului. Fruntaşi în
întrecere sînt minerii care lu- in urmă cu două săptămîni,< Angajamente
crează la orizontul IV. Ei au colectivul de furnalişti ăe la
dat de la începutul lunii şi uzina „Victoria“-Călan s-a', ale sfaturilor
pînă ieri, peste 200 tone mi- angajat ca în cinstea celui}
nereu de fier peste plan. de-al III-lea Congres al par-) populare
In mod deosebit s-au evi- tidului, să dea zilnic pesteţ
ăenţiat brigăzile conduse ăe sarcinile de plan 65 tone fon- j Sfaturile populare din regiu­
Ioan Pal, Aron Munteanu, Ni- tă. Rezultatele obţinute pînă) nea noastră întîmpină cel de-al
colae Bucureştean. în prezent, au determinat pe( III-lea Congres a! P.M .R . cu
noi angajamente privind înfru­
Pentru prima data furnaliştii din Călan, ca ince- { museţarea şi gospodărirea co­
în fără pind cu ziua de ieri, să-şi mă­ munelor şi oraşelor.
rească angajamentul cu încă)
ORAŞUL PETROŞANI : Se
In cursul zilei de ieri la 35 tone fontă peste sarcina t vor da în folosinţă pînă la sîîr-
şitul anului 420 apartamente;
secţia ăe vagoane a Ateliere- de plan zilnică. asfaltări şi plombări de străzi
şi trotuare pe o suprafaţă de
SiSa-': 4.400 m .p.; extinderea spaţiului
la şcoala de 7 ani nr. 2 cu încă
!m m m 2 săli de c la să ; extinderea re­
ţelei de apă potabilă cu încă
2 km.; amenajarea şl întreţine­
rea de parcuri şi zone verzi pe
o suprafaţă de 40.000 m.p.
COMUNA CUGIR, RAIO­
NUL ORĂŞTIE : Darea în fo­
losinţă a 18 apartamente; da­
rea în folosinţă a unui restau­
rant clasa II-a ; !a moderniza­
rea drumului Şibot-Cugir se vor
presta 141.400 ore de muncă
patriotică; amenajarea a două
parcuri pe o suprafaţă de 5.500
m.p.; construirea a două saiva­
ne pentru o i ; curăţirea a 160
ha. păşune.
COMUNA SARMIZEGETIJ-
SA, RAIONUL HAŢEG: Con­
struirea unui grajd cu o capa­
citate de 120 vite mari cît şi
amenajarea a încă două graj­
duri; ridicarea Ia roşu a unui
cămin cultural cu 400 locuri ;
construcţia a trei poduri prin
contribuţia voluntară; împrej­
muirea curţii şcolii din satul
Păucineşti şi din satul Hobiţa
cu zid de piatră; pietruirea a
La Casa raionali de cuitara dinIrai 6 km. de drum comunal.
In cinstea celui de-al III-lea expoziţiei regionale, aceste lu­ COMUNA TElTlŞ, RAIONUL
Congres al P.M.R. întreaga ac­ crări vor fi,expuse şi în oraşul ALBA: Executarea de lucrări
tivitate a Casei raionale de cul­ Brad. de pietruire a drumurilor pe o
tură din Brad a fost orientată lungime de 6,5 km.; repararea
înspre pregătirile în vederea a- Recitai artistic a 8 podeţe; efectuarea de lu­
cestui eveniment. crări de îmbunătăţiri funciare
Cercul literar ce funcţionează cu un volum de 5.500 m.c., re-
Prezentăm mai jos cîteva as­ pe lîngă casa de cultură va dînd agriculturii 150 ha. teren.
pecte ale acestor pregătiri. prezenta în curând un recital
artistic intitulat: „Poeţii slă­ COMUNA TURDAS, RAIO­
„Partidului — părinte vesc partidul“ şi o seară litera­ NUL ORĂŞTIE: Darea în fo­
ră : „Partidului, părinte iubit“ losinţă a două băi comunale;
unde vor fi citite cele mai fru­ amenajarea unui drum pe o dis­
tanţă de 2 0 0 m.l.; repararea a
3 podeţe; săparea a 1.600 m.l.
al bucuriei“ moase versuri originale ale şanţ la lucrările de îmbunătăţiri
La sfîrşitul lunii mai va a
membrilor cercului literar închi­ funciare redînd agriculturii 60
nate partidului. ha. teren.
titu lată: „Partidului — părin Podul.., „Cavalerilor“
te al bucuriei" cu care prile
corul casei de cultură va inter Cîţi flăcăi sînt în Zlatna, toţi au cite ceva bun de făcut.
preta cântecele: „Slavă parti Unii învaţă să joace, alţii să cinte, ba unii fac teatru la
dului“, „Măreţ pămînt al pa căminul cultural Numai Hen drea, Tanislav şi Lipăi, pierd
triei iubite“, „Sub al păcii stin ceasuri întregi „păzind“ podul din centrul satului.
dard“, „Sirena lui Roaită“ ş.a
Prezentarea programului (corn
perajul) var fi axat pe această
temă şi ilustrat cu realizările
obţinute în anii puterii popu­
lare de oamenii muncii din lo­
calitate.
Lucrări ale cercului _ Ce zici ? E bine ?
...Nu ! Nu e bine I
de artă plastică
La expoziţia regională de ar­
tă plastică ce se va deschide
la Deva în cinstea celui de-al
III-lea Congres al P.M.R., mî-
nuitorii penelului din Brad vor
expune portrete de mineri frun-
taşi şi activişti culturali de
frunte, peisaje industriale, pre­
cum şi lucrări de sculptură şi