Page 38 - 1960-05

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 1674

Âsagafameitte, măsuri, mmmi m SECRETUL ~
realizări
i p j f e & ¦ % ,* * & * f MAISTRULUI
!,4 î "

In anul 1960, Ing. JEAN ZAHARIA In vederea a- iilllilfe şi Tov. Gavrilă Joldiş, şef lună are de făcut cofrajul la
constructorii vor sigurării îndepli­ de echipă de dulgheri, nu două blocuri şi ce va mai
trebui să dea în şeful grupului nr. 4 nirii angajamen- I w b i L ¦•: -4, ,. este de m ult timp pe şan­ fi acolo, unele mărunţişuri.
folosinţă oame­ telor şi a susţi­ •N « l i 1 I i i tierul de construcţii al
al I.C.S. Hunedoara blocurilor I.G.O. din Brad. Cazul echipei lui Joldiş nu
După spusele lui lucrează este singurul pe acest şan­
• aici de circa 2 luni. A ve­ tier. Aici lucrează de mai
nit la Brad de pe un şan­ multe zile şi şeful echipei
nilor muncii locuinţe mai multe, nerii elanului muncitorilor în a- tier din Teliuc. Cît priveşte de zidari Rusticeanu. De la
mai ieftine, mai confortabile şi ceastă întrecere conducerea şan­ venirea sa pe şantier şi a
în termen scuit. Acestea sînt tierului şi a întreprinderii au
sarcinile care stau în prezent. în luat o serie de măsuri tehnico-
faţa constructorilor noului oraş organizatorice.
muncitoresc Hunedoara. Pînă

Ia sfîrşitul anului noi trebuie să Printre măsurile luate este şi hărnicia lui, dă dovadă de ortacilor din echipă nimeni

dăm în folosinţă 700 aparta­ aceea privind asigurarea unei aceeaşi sîrguinţă şi la Brad nu le-a dat în scris ce a-
mente. In acest scop constructo­ aprovizionări ritmice. In acest ca şi la Teliuc. împreună nume normă de producţie
rii noştri şi-au luat angajamen­ scop s-a întocmit un grafic mi­ cu ortacii lui se străduieşte zilnică au de făcut. Este
te sporite în legătură cu scur­ nuţios de aprovizionare, ţinînd drept că zidarii muncesc şi
tarea termenului de dare în fo­ să facă o treabă bună, să realizează 2—2,5 m.c. de zi­
nu încurce lucrul celor ca­

losinţă si realizarea de econo­ seama de noile termene stabili­ re urmează după e l : fierar- dărie, dar lipsa unui pro­

mii. In întrecerea constructorilor te pentru darea în folosinţă a Brigada condu­ ; --- ®|Ş- betonişti şi betonişti. gram şi plan de lucru nu îi
pentru realizarea de economii blocurilor. să de minerul stimulează in muncă.
s-a născut iniţiativa : La 24 de Ioachim Modllcă N-avem, dar găsifi Dar pentru ca munca să
blocuri — 1 bloc construit din Planul de măsuri prevede şi din sectorul I al meargă tot mai bine şi să Pentru muncitorii din e-
economii. organizarea unui schimb de ex­ minei Teliuc şi-a depăşit la Hunedoara! existe un flux tehnologic cît chipele de pe acest şantier,
perienţă în scopul extinderii me­ planul pe luna aprilie cu mai bun este nevoie de un sarcinile de plan constituie
Elanul în muncă al construc­ todelor avansate de muncă. In 1.300 tone minereu. — Vă rog, un pachet de „Mă- ra, care se află la numai 3-4 program de lucru, de un un secret. Ei nu află decît
felul acesta experienţa pozitivă răşeşti“. km. de Hăşdat. plan de producţie lunar, la sfîrşitul lunii, în consfă­
torilor a făcut ca angajamente­ a unor brigăzi de zidari frunta­ IN CLIŞEU: Unul din săptămînal şi chiar zilnic. tuirile de producţie, dacă
le luate în cinstea zile: de 1 Mai şe printre care şi cele conduse schimburile brigăzii, sfă- — N-avem 1 Despre filiala din Hăşdat Insă pe şantierul T.R.C.H. şi-au îndeplinit sau nu sar­
să fie îndeplinite. Astfel, au fost de Andrei Weber şi Ştefan Ro­ tuindu-se cu şeful secto­ — Atunci „Garpaţi“. s-ar mai putea spune şi alte din Brad lansarea sarcinilor cinile de plan.
date în folosinţa siderurgiştilor şi anu va putea fi cunoscută şi rului, ing. Alexandru Mo- — N-avem ! lucruri. De pildă, în localul fi- de plan se face în mod de­
hunedoreni. în primele patru îmbrăţişată şi de alte brigăzi. lea. Halei n-ai loc să te învîrţi, pen- fectuos. Iată de ce, echipa Sarcinile de plan lunare şi
luni ale anului, 258 apartamen­ In acest scop la locul de muncă Îh cazu* ăsta pot îi şi „Fa- tru că spaţiul este ocupat de de dulgheri a tov. Gavrilă decaăale sînt transmise
te. De asemenea, s-au realizat, al brigăzilor fruntaşe se vor or­ Br iga dă legumicolă vorif ambalaje de jos şi pînă sus. Joldiş, deşi tot şantierul cu­ maistrului de şantier. Ele
peste sarcina de plan, economii ganiza demonstraţii practice. noaşte că este formată din însă rămin la acesta, închi­
în valoare de 50.000 lei. Cu ci­ {runfaşă — N-am avut niciodată spe­ Consumatorii întreabă: ce are oameni harnici, lucrează la se în sertar, nedefalcate şi
mentul şi agregatele economisite Pentru urmărirea mai opera­ cialităţi. întîmplare. De altfel, şefu­ difuzate pînă la ultimul om.
s-au turnat fundaţiile (a blocul tivă şi cunoaşterea de către toţi Muncitorii şi tehnicienii sec­ de spus în această privinţă con­ lui de echipă nu i s-a dat
nr. 89, bloc ce se va construi muncitorii a sarcinilor de plan, ţiei legumicole Deva aparţinînd — Dar ce ţigări se fumează un plan săptămînal şi lunar Unde duce această situa­
numai din economii. la fiecare bloc s-au întocmit G.A.S. Mintia muncesc în a- ducerea cooperativei „Unirea“ în care să i se arate, pe pe­ ţie ?
grafice de execuţie pe faze şi pe­ ceste zile cu însufleţire pentru pe aici, pe la dumneavoastră? rioade, ce anume lucrări are
In aceste zile, munca pe şan­ rioade. Rezultatul este că acum îndeplinirea şi depăşirea sarci­ — De toate. Noi însă n-avem din Hunedoara ? N-ar fi oare de făcut atît cantitativ cît Faptele sînt în măsură să c
tierul de construcţii de locuinţe fiecare muncitor ştie ce are de nilor de pian. Cîteva exemple şi valoric. Şeful şantierului, spună. In luna aprilie pla- \
al I.G.S.H. a luat un puternic, făcut, îşi cunoaşte sarcinile de decît „Miner“. Altfel de ţigări necesar să se ia unele măsuri ? ing. Octavian Rusticeanu, şi nul de producţie al şantie­
plan. maistrul N. Mateş s-au mul­ rului a fost îndeplinit doar
avînt. Toate echipele şi brigăzile găsiţi la Hunedoara. Noi credem că da şi dacă se ţum it să-i spună la începu­ în proporţie de 68 la sută.
sînt în întrecere. Constructorii Pe linia mecanizării muncii poate... cît mai urgente 1 tul lunii aprilie că în acea La blocurile I.G.O. planul
sînt hotărîţi să întîmpine cel de­ Discuţia de mai sus a avut
al III-Iea Congres al P.M.R. cu V. P. a rămas mult în urmă. 4
loc între un fumător şi gestio­ Au existat, ce-i drept, şi *
unele cauze obiective lega- |
nara filialei din Hăşdat a coo­ te mai ales de aproviziona- f
re. Dar această râminere în \

realizări cît mai frumoase. Ast­ au fost puse în funcţiune două sînt edificatoare în această pri­ perativei „Unirea“ Hunedoara, D e ce n-am fo st serviţi urmă nu este influenţată \
fel angajamentul colectivului macarale-turn „23 August“. Noi­ vinţă. Lovy Izabela. cu zărzări oare şi de faptul că sarci- )
nostru este ca pînă la 2 0 iunie le macarale vor deservi transpor­ nile de plan nu sînt cu- \
să dăm în folosinţa siderurgişti­ tul materialelor pe verticală şi Numai brigada legumicolă Ascultînd discuţia dintre cei noscute de muncitori ? De- \
lor hunedoreni 2 0 0 apartamente orizontală la sase blocuri. De de la această secţie condusă doi m-am gînclit la cauzele pen­ sigur că da. Fiind ţinute în \
de brigadierul Iordan Moţea, tru care unele articole — ţi­ 'sertar ca orice secret, sar- ^
bunăoară, a reuşit ca pînă în

în blocuri. Aceasta înseamnă că asemenea pe şantier au fost a- prezent să livreze cantitatea de gări, chibrituri, cuie, încălţă­ Invitaţia pe care ne-a iâcut-o to­ roia, cînd la ăilalţi Fauri, cînd la... cinile de plan nu pot mo- \
pînă la 2 0 iunie vom îndeplini duse 2 0 tomberoane peniru tran­ 14.000 kg. spanac, 4.000 kg. ri­ minte etc. — nu se găsesc la varăşul Lup Teodor lui Paraschiva, iuda să-i ia pe toţi 1 Nopţile şi le biliza masa de muncitori la \
mai mult de jumătate din sar­ sportul betonului şi mortarului. dichi şi 3.000 kg. ceapă redu- filiala din Hăşdat. miner la întreprinderea minieră Bar­ petrecea iaca acolo... îndeplinirea şi depăşirea lor ¦>
cina ce ne revine pe întreg anul cînd în acelaşi timp preţul de za, am acceptat-o cu multă bucurie.
privind darea de apartamente Aăăsuri s-au luat şi în ce pri­ cost ai produselor legumicole cu Interesîndu-mă am aflat că de Aşa că joi după-amiază, pe la orele Şi-n direcţia indicată am observat Conducerea şantierului, or- K
în folosinţă. Acesta va fi cel veşte realizarea de economii. In 9,5 la sută. fapt cauza este una singură. 17, „Pobeda" în care erau instalaţi un fel de casă scundă, o cameră mi­ ganizaţia de partid şi sin- '»
mai mare succes realizat pe a- cadrul întrecerii între zidari s-a Ia t-o. Gestionara Lowy Izabela tovarăşii loan Popa, directorul I.M. că, al cărei prag nu trece de nive­ dicatul trebuie să ia în \
cest şantier. stabilit ca fiecare echipă şi om Prin munca depusă s-au evi­ manifestă totală nepăsare faţă Barza, Anton Scolnic, secretarul co­ lul solului. cel mai scurt timp măsuri s
să economisească 8 bucăţi cără­ denţiat în mod deosebit munci­ de aprovizionarea filialei cu ar­ mitetului de partid, Anastasiu Ciocan, ca în consfătuirile de pro- \
Cît priveşte construcţia blocu­ mizi pe m.c. de zidărie. toarelor Veronica Teodorescu, ticolele de mai sus, deşi ele se preşedintele comitetului sindicatului — Da, acolo şi-a petrecut anii co­ ducţie şi în operativele săp- \
lui nr. 89, blocul realizat din e- Primele zile după luarea, angaja­ Constanţa Văduva, Ioana Mî- găsesc din abundenţă în depo­ pilăriei — a continuat dînsa. Era tămînale să se discute cu \
conomii, pînă la 2 0 iunie la mentului au şi consemnat prime­ troi şi altele. zitul cooperativei din Hunedoa- , minerilor de la Barza, şi subsemnatul, acoperită cu stuf. Dacă se întîmpla muncitorii sarcinile de plan
acesta se vor termina, conform le rezultate. Şi ele ne ia u ga­ să calce pe moşia Făuroaiei, trebuia pe lucrări. să nu existe
». IONEL AMĂRIUTEI ne-a lăsat la poalele „Golnicilor". să-i facă o zi de lucru... muncitor care să nu cunoas- >
că sarcinile de plan ce-i re- \
corespondent Tovarăşul Ciocan — om de prin par­ Tovarăşului Lup nu-i place să i se

r©®=

graficului, lucrările de zidărie ranţia că angajamentele noastre tea locului — ne-a servit drept că­ amintească de acele vremuri. vin în fiecare săptămină, în \

de la primul etaj. vor fi realizate în întregime. lăuză. O coamă, o mică vale, încă — Apăi, să lăsăm amintirile astea jţ fiecare Zi Chiar!
xa e : un deluşor şi iată-ne ajunşi în faţa
unei porţi nou construită,ca şi cele negre. Mai bine să cinstim vremurile V. P.
astea noi cu niţel vinars.
ce se mai aflau de altfel în restul
Realizări ale ceferiştilo r Dar ţi-ai găsit-o cu soacra.
curţii.
Am fost invitaţi în casă. Toate — Dacă ştiam că veniţi pe Ia noi,

Colectivul staţiei de producţie la ca- multă atenţie gra­ uşile erau deschise. Gare să fie ca­ vă pregăteam nişte zărzăric I a zis ea.
C.F.R. Călan se pitolul tone expe- ficul de circulaţie, mera „cea bună“ 1 Nici acum n-aşi
pregăteşte să in- diate cu 22,5 la su- astfel incit în pe­ putea răspunde. Am examinat două, — Ptiu, că iar mi-aduci aminte de Natura moartă
timpine cel de-al tă, la osii încăr- rioada amintită nu insă amîndouă sînt la fel de bune. el — a sărit cu vorba bunica Iui Lup.
lll-lea Congres al cate cu 12,6 la su- s-a înregistrat nici Amîndouă sînt mobilate, amîndouă au de MARIA KONOPNIKA
partidului cu rea- tă şi la osii des- o întirziere nici la covoare pe jos, în amîndouă este in­
lizâri însemnate. cărcate cu 9,8 la trenurile de marfă r • Aceşti pasionaţi jucători trodusă lumina electrică. In una este Am aflat şi ce-i zărzăricul. Şi asta Volumul cuprinde cîteva nuvele ale
nici la cele de că- instalat aparatul de radio — asta o tot de la soacră. De mult, pe vre­ scriitoarei clasice polone Maria Ko-
Muncind cu abne- sută. lâtori. fi, mi-am zis I — iar în cealaltă e mea cînd pămîntu! era al Făuroaiei nopnika. Interesul şl atenţia scriitoa­
şi al altora ca ea, cei săraci n-aveau rei se îndreaptă de preferinţă spre
gaţie ceferiştii de Aceste realizări ELENA ŞINGA maşina de cusut. ce mînca. Cojile de mălai — după lumea celor mulţi şi necăjiţi, din sa­
corespondentă Familia tovarăşului Lup e nume­ ce se uscau într-atît că nu mai pu­ te şi oraşe, iar din nenumăratele ta­
aici au reuşit ca în au fost obţinute teau fi mîncate — se fierbeau în zea­ blouri pe care scriitoarea le înfăţişea­
roasă. El, soţia, două fetiţe, soacra, mă de marmeladă de prune. Ceea ză cu măiestrie, se încheagă sub o-
luna aprilie să-şi datorită faptului că bunica. Remarcaţi ? El e singurul ce rezulta — „nu v-aşi dori să gus­ chii noştri o amplă frescă socială a
bărbat, dar... taţi, măcar" ne-a urat interlocutoarea Poloniei de Ia sfîrşitul secolului XIX.
depăşească planul s-a urmărit cu — se mînca şi se chema zărzăric.
— Bărbat ca el mai r a r ! — spunea Tematica principală a nuvelelor Mă­
l de şah sînt elevii Dezide- J soacra. Ge salt impresionant 1 Sluga de ieri, riei Konopnika este suferinţa umană,
care îşi ducea zilele cu zărzăric şi tragismul existenţelor umile, zbuciu­
L riu Karacsonyi şi Praţa -j Auziţi, soacra spunea acest lucru! locuia într-o cocioabă acoperită cu mul lor, pe care scriitoarea le zugră­
Şi pentru a ne convinge că are drep­ stuf, te primeşte astăzi în casă mare, veşte cu mult talent.
l Devei din clasa a VII-a a -] tate, ea a precizat: frumoasă, te ospătează cu tot ce do­
reşti. Voia bună este nelipsită din a- Şoaptele pămînfului
[- şcolii de 7 ani din Ani- 1 — Păi, zău că-i aşa. Pînă la eli­ ceastă casă, părinţii şi copiii sînt să­
berare tot slugă a fost. Gînd la Fău- nătoşi, bine îmbrăcaţi şi bine hrăniţi. de VINIG1U GAFIŢA
Mecanizatorii de iaS i l i i i j- noasa. La faza raională a I Golecţia „Patria noastră“
Dar saltul său, drumul pe care l-a Volumul „Şoaptele părnîntuiui“ reu­
[ concursului de şah ei au parcurs Lup Teodor în anii de demo­ neşte o suită de reportaje din re­
craţie populară, l-au parcurs milioa­ giunea Suceava, în care autorul des­
[ ocupat primele două locuri. ^ nele de oameni ai muncii din pa­ crie frumuseţea, locurilor, reînvie stră­
tria noastră. Şi-atunci, mai e nevoie vechi legende istorice, dar mai ales
(Urmare din pag. l-a) explică faptul că în acest an co- girea duratei de funcţionare a t la categoria 13— 14 ani. j să ne mai întrebăm de ce n-am fost sezisează noul ce se consolidează tot
lectiviştii din Gisfei au contrac­ tractoarelor s-au realizat econo­ serviţi cu zărzăric ? In tîi: pentru că mai puternic în aceste meleaguri,
din staţiune, mecanizatorii noş­ tat cu S.M.T. o suprafaţă de pes­ mii în valoare de 97.265 lei. [¦ Fotografia noastră i-a 1 în casa lui Lup nu se mai mănîncă transformarea acestor ţinuturi într-o
tri dau viaţă angajamentelor te 500 ha., cei din Obreja 380 Toate aceste economii vor con­ m ălai: d o i: pentru că zărzăricul ă regiune industrială în plină înflorire.
luate. în campania agricolă de ha. iar întovărăşiţii din Mihalţ tribui la reducerea preţului de [ surprins pe campioni dis- jj V. Gafiţa descrie cu aceiaşi dragos­
primăvară tractoriştii de la şi Vinţ au suplimentat planul de cost pe hantru. te şi emoţie locurile în care a hă-
S.M.T. Alba lulia au efectuat arături cu circa 200 ha. Datori­ [’ puţind un meci amical. lăduit Creangă. Broştenii, comună
lucrări de bună calitate pe o- tă colaborării permanente dintre In această perioadă, paralel fruntaşă pe raion la colectivizare, că­
goarele gospodăriilor agricole brigada de tractoare şi cea de cu efectuarea lucrărilor agricole i. i. i. f. i. r. j i l» /1 >¦J • - * suţa din Fălticeni, în care Sado-
colective şi ale întovărăşirilor cîmp, tractoriştii au reuşit să în cîmp, mecanizatorii noştri se veanu a creat primele sale lucrări şi
agricole. Folosind 'din plin tim­ realizeze în fiecare zi norma pe ocupă de repararea utilajului şi LA HAŢ noua filatură din acelaşi oraş.
pul bun de lucru, ei au efectuat tractor. maşinilor agricole necesare în
pînă la 1 mai 6.037 hantri în campania agricolă de vară. Din Consfătuire cu corespondenţii
Iog de 5.114 hantri cît preve­ In perioada de iarnă, colecti­ cele 31 batoze care necesită re­ voluntari
dea planul. vul staţiunii de maşini şi trac­ paraţii s-au reparat pînă în ore-
toare din Alba lulia a acordat zent 2 2 ; combinele au fost re­ Din iniţiativa biroului Comi­ derile, instituţiile.şi de pe ogoa­ devenit o legendă: tre i: pentru că Autorul închină cartea sa activiştilor
Pînă la începerea campaniei o atenţie deosebită ridicării ni­ parate în proporţie de 40 la su­ tetului raional de partid, în rele raionului Haţeg.
de vară mai sînt circa 2 0 de zile. velului profesional al tractorişti­ tă iar secerătorile legători în ziua de 11 mai a.c. a avut loc orice om al muncii are cu ce să-şi de partid raionali, descriind cu sim­
în acest timp noi vom efectua lor. Cursurile profesionale orga­ proporţie de 91 la sută. Intrucît la' Haţeg o consfătuire cu co­ In discuţiile lor, participanţii
lucrările de întreţinere la po­ nizate au contribuit la îmbogă­ în acest an gospodăriile agrico­ respondenţii voluntari. la consfătuire s-au referit la cinstească oaspeţii. plitate şi căldură lupta şi strădania
rumb şi la alte culturi, realizînd ţirea cunoştinţelor tractoriştilor. le colective din raionul Alba vor eficacitatea ziarului „Drumul
în acest fel planul de hantri în Ei au învăţat să folosească mai fosiloza cantităţi sporite de po­ La consfătuire au participat socialismului" şi la legătura a- lor de a duce cuvîntul Partidului în
campania de primăvară în pro­ raţional tractoarele, carburanţii, rumb, am luat iniţiativa trans­ corespondenţi voluntari din în­ cestuia cu masele de oameni ai N. ANDRONAGHB cele mai îndepărtate colţuri ale ţării.
porţie de 150 la sută. în com­ lubrefianţii şi să evite pe cît po­ formării batozelor în tocători. treprinderile, instituţiile şi uni­ muncii. Totodată ei au făcut
paraţie cu anii trecuţi noi con­ sibil funcţionarea tractorului în Pînă în prezent am transformat tăţile socialiste ale agriculturii propuneri pentru îmbunătăţirea i»n-----
siderăm că depăşirea planului gol. două batoze. De asemenea alte din raion, membri ai colective­ activităţii ziarului.
de hantri în campania de primă­ patru batoze propuse pentru re- lor de redacţie ale gazetelor de Se înfrumuseţează oraşul Brad
vară este un succes de seamă Aplicînd în practică cele învă- formă vor fi transformate în perete, tovarăşi din conducerile In încheierea consfătuirii, tov. In intimpinarea celui de-al III-
organizaţiilor de masă. Iea Congres al P.M.R., Sfatul populdr deservire a populaţiei, prin executa­
dobîndit de staţiunea de maşini ţaţe, tractoriştii au economisit tocători. Nicolae Zamora, secretar al al oraşului Brad şi-a luat importanţe rea lucrărilor pentru salariaţi, cu pla­
Cu acest, prilej, tov. Petre angajamente, privind buna gospodă­ ta in rate, ca: tencuieli, zidărie, fun­
şi tractoare din Alba lulia. El 5.934 kg. motorină, 944 kg. ulei Acestea sînt doar cîteva din Fărcaşiu, responsabil al subre- Comitetului raional de partid, a rire şi înfrumuseţare a oraşului. daţii, zugrăveli, vopsiiorie şi diverse
aaeţiei voluntare a ziarului instalaţii electrice şi de apaducte.
se datoreşte atît ridicării califi­ K.D., 28 kg. ulei grupa 413, succesele obţinute de către me- „Drumul socialismului“, a pre­ subliniat sarcinile care revin o Printre alte lucrări este şi aceea
zentat un referat pe tema: „Co­ corespondenţilor în ce priveşte de pavare a străzii şi pieţii „30 De­ • In ziua de 6 mai, brigada ute-
cării mecanizatorilor cît şi faptUr 450 kg. valvolină, 328 kg. vase- canizatorii de la S.M.T. Â’lba Iu- respondentul voluntar — ajutor cembrie". Echipa de pavatori, condusă mistă de muncă patriotică de la ate­
de nădejde în aplicarea hotărî- popularizarea măreţelor realizări de tov. Panţuru Petru, se străduieş­ lierele de timplărie Brad, a efectuat
lui că colectiviştii şi întovărăşi- lină şi 387 kg. benzină la por- lia. Avîntul cu care ei lucrează rilor partidului şi guvernului“. te să execute toate lucrările de cali­
Din referat a rezultat aportul dobîndite de poporul nostru în tate şi in timpul indicat. primele lucrări de demolare a clă­
adus de corespondenţii volun­
tari la oglindirea în ziarul re­ opera de construcţie a socialis­ dirilor vechi, în sectorul unde vor în­

ţii s-au convins de avantajele pe nirea motoraşului, realizînd est- ne îndreptăţeşte să afirmăm că mului, contribuţia acestora la 0 întreprinderea I.G.O. Brad a iri= cepe in curind lucrările de construcţii,
lichidarea lipsurilor ce se mai
care le oferă lucrarea mecani­ fel economii în valoare de 11.927 angajamentele luate în întrece- treprins in oraş o vastă campanie de conform planului de sistematizare a
manifestă în diferite domenii de
zată a părnîntuiui, semănatul şi lei. De asemenea, prin buna în- rea socialistă în cinstea celui activitate. reparaţii şi renovări la clădirile na­ oraşului.

După consfătuire, corespon­

denţii voluntari au vizitat gos­

podăriile agricole colective din

întreţinerea culturilor cu ajuto­ treţinere a tractoarelor şi unei- de-al III-Iea Congres al P.M.R. gional a activităţii creatoare a satele Berthelot, Fărcădin, Tuş- ţionalizate şi a luat măsuri, petih^ IOAN FAUR

rul maşinilor agricole. Aşa se telor agricole cît şi prin prelun- vor fi îndeplinite şi depăşite. oamenilor muncii din întreprin­ tea’ şi Demsuş. desfăşurarea unei largi Activităţi corespondent