Page 39 - 1960-05
P. 39
Ni». 1674 DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 3
Calitatea şi preţul de cost al producţiei ¦ NOTA TELEGRAME EXTERNE .
obiective ale muncii politice de masa Chestie de huit simţ La 13 iulie va fi co n v o ca tă p le n a ra
C C. al P. C. U. S.
Autobusul local (tir. 50.313) din 1 Dacă vrei să ştii, nu mă
In acest an, colectivului sec teţe a reţetei de încărcare, ară- prezent cu multă atenţie. De a- Lupeni era supraaglomerat marţi, interesează toate acestea. Eu nu MOSCOVA (Agerpres). — TASS an u n ţă: Se anunţă în
ţiei noastre i se pune cu mai tîndu-li-se toate neajunsurile ce semenea, s-a stat de vorbă cu la orele 1 1 ,2 0 , cind sosise in sta vreau să le las să se urce şi să mod oficial că Ia 13 iulie 1960 va fi convocată plenara Comi
multă tărie problema reducerii se pot ivi prin nerespectarea re apaductierii şi s-a stabilit ca în ţia din piaţa Palatului Cultural. văd ce pot să-mi facă — răs tetului Central al P.C.U.S. care va discuta modul în care se
preţului de cost al producţiei ţetei. în urma acestui fapt, mun fiecare schimb să se facă re punse cu impertinenţă şoferul şi îndeplinesc hotărîrife Congresul ui al XXI-Iea al P.C.U.S. cu
prin micşorarea consumurilor citorii de la silozul ,de materiale vizia instalaţiilor de jos şi pînă Două femei, cu copii mici in închise uşile in nasul celor două privire la dezvoltarea industriei, transporturilor şi la aplicarea
specifice de materii prime şi ma au început să supravegheze per sus la gîtul furnalului pentru a braţe, se pregăteau să urce prin femei. în producţie a celor mai noi realizări ale ştiinţei şi tehnicii.
teriale, recuperarea pierderilor manent şi cu atenţie ca descăr se descoperi şi înlătura la timp L faţă, după cum era şi normal,
de metal, creşterea productivită carea materialelor în silozuri să avariile. pentru a-şi ocupa locurile rezer — Conducerea 1.6.0. nu cred Le plenară vor fi prezentate o serie de rapoarte referitoa
ţii muncii şi îmbunătăţirea cali se facă pe sorturi şi calităţi, vate de drept. Şoferul Ştefănuţ că o să te premieze pentru a- re la această problemă.
tăţii producţiei. Organizaţia de pentru a se evita amestecarea Folosirea rezervelor interne ale Man, văzindu-le sări ca ars de ceastă ispravă, avind in vedere
partid a încredinţat' agitatorilor lor, cum se întîmpla în trecut secţiei a constituit şi constituie la locul său: că şoferi cu apucături cum ai N. S« H ru şcio v a vizitat expoziţia
sarcina de a mobiliza întreaga şi din care Gauză se produceau o preocupare permanentă a agi dumneata nu găseşti prea mulţi din parcul „G orki“
masă de muncitori la lupta pen deranjamente în mersul furnale tatorilor. Ei mobilizează oamenii — înapoi, n-aveţi ce căuta pe în zilele de azi...
tru îndeplinirea sarcinilor de lor. In acest fel, s-a înlăturat la descoperirea şi valorificarea aici / Urcaţi prin spate / MOSGOVA (Agerpres)'. —¦ merican doborît şi echipamentul
producţie, a angajamentelor una din cauzele principale care rezervelor interne. Agitatorul — Puţin îmi pasă! Dacă nu TASS a n u n ţă : Preşedintele pilotuluf-spion.
luate în cinstea'celui de-al IlI-lea duceau la deranjamente în func Grişan Vasile, de pe platforma — Cum aşa?... Doar oriunde ai vă place, cumpăraţi-vă maşină Consiliului de Miniştri al Corespondenţii care au fost de
Congres al P.M.R. şi îndeosebi ţionarea furnalelor, la obţinerea de descărcare, observînd că du merge — in autobuse, tramvaie proprie... Pe asta eu comand.
în ce priveşte preţul de cost şi unei producţii mici de fontă şi pă descărcarea fontei pe rine etc. femeile gravide, invalizii, U.R.S.S., Nikita Hruşciov, a vi faţă l-au solicitat pe conducă
calitatea producţiei. Astfel ei au de calitate slabă şi scumpă. A- rămîn scoarţe (lauîuri) oare se bătrinii, _ persoanele cu copii in E timpul ca şoferul Ştefănuţ zitat în cursul zilei de miercuri torul guvernului sovietic să răs
nornit la muncă. Şi se poate a- cum, reţeta de încărcare esto aruncă cu murdăria' în vagonul braţe au dreptul să urce prin Man să pună stop tuturor acestor expoziţia specială din parcul de
respectată cu stricteţe. de evacuare, a stat de vorbă cu faţă... E o chestiune reglementa năravuri. In această privinţă l-ar cultură şi odihnă „Gorki“ din pundă la o serie de întrebări.
firrna că munca de convingere, tovarăşii săi de muncă pentru a tă de lege. putea ajuta şi mai mult în pri Moscova unde sînt expuse sfă- Nikita Hruşciov a răspuns a-
competentă şi stăruitoare a a- Agitatorii au constituit ei în mul rind conducerea sectorului
gitatorilor şi-a spus cuvîntul. şişi un exemplu în muncă. Aşa recupera această fontă. El le-ă' — Ce lege‘î l ? Arătaţi-mi-o şi I.G.O. din Lupeni (şef tov. M. mănunţit la toate întrebările
Dar să lăsăm faptele să vor de pildă, tov. Mihai Militarii, şef explicat că dacă de la fiecare mie... Vişlovschi), chiar mai mult decît puse de corespondenţii sovietici
bească. fde echipă la încărcare, care este descărcare s-ar reîolosi numai conducerea I.R.T.A., întreprindere
200 kg. la'ufuri, la 7 descărcări — Păli., aceasta nu e doar o in cadrul căreia a lucrat înainte, rîmăturile avionului militar a- şi străini.
La sfîrşitul primului trimes ¦^llllllllillllllllllllllllllllllllllll pe zi s-ar obţine în plus aproa chestiune reglementată de lege, de unde cu venit cu aceleaşi nă
tru al acestui ăn, analizîndu-se pe 1,5 tone fontă, iar într-un an dar e şi chestie... de bun simţ. ravuri. E©SS
modul cum s-a îndeplinit planul Q ^ riâ im a circă 1 .0 0 0 tone de lă cele două Cum o să se urce prin uşa din
de producţie, s-a’ constatat că furnale. ,.Valoarea' fontei ce o spate, cind vedeţi ce aglomerat Partidul N e o Lao Hak-sat condam nă
în munca colectivului nostru se a g ,ita ta r a la i putem recupera — a spus agita e acolo? — interveni un cetăţean
menifestau unele lipsuri care ne torul se ridică lă peste 1.0 0 0 .0 0 0 care privise în tăcere scena.
micşorau realizările. Aşa, de e- şi agitator, urmăreşte îndeaproa lei, bani cu care se pot construi
xemplu, în luna martie, datorită pe analiza materialelor, umidi peste 30 de apartamente“. De a- recentele alegeri din Laos
defecţiunilor ivite în procesul tatea şi rezistenţa cocsului şi in tunci pe platforma furnalelor nu
tehnologic la furnalul 5, s-au formează conducerea secţiei asu se mai văd aruncate lăuturi şi 11111 HANOI (Agerpres). — După cum turile electorale ale unor naţionalităţi
pierdut peste 1 .0 0 0 tone de fon pra oricăror abateri de la ana nici nu se mai amestecă cu mur transmite agenţia vietnameză de in
tă. Pentru înlăturarea cauzelor lizele anterioare.pentru a se pu dăria. formaţii, Comitetul Central al Parti şi ale femeilor, care constituie o par
acestei deficienţe, biroul organi tea lua din timp măsuri de dului Neo Lao Hak-sat a dat publici
zaţiei de bază şi-a fixat ca o- schimbare a reţetei de încărca Tot în scopul reducerii preţu tăţii o declaraţie în care condamnă te însemnată a populaţiei ţării, au fost
biectiv principal intensificarea re şi desfăşurarea în bune con- lui de cost şi al realizării de e- cu hotărîre recentele alegeri parla
muncii cu oamenii, lămurirea diţiuni a procesului de producţie conomii mecanicii de la postul mentare din Laos. Recentele alegeri ştirbite. \"
lor. S-au combătut cu tărie ma la furnale. Agitatorul Marian B, ajutaţi de agitatori, verifică efectuate în conformitate cu planul
nifestările de indisciplină în Silvestru, dozator pe vagonul- des cîntarele automate pentru fraudulos „al Comitetului pentru apă In timpul alegerilor, clică guvernan
muncă. Activitatea desfăşurata cîntar la furnalul 5, se preocupă cîntărirea cocsului deoarece s-a rarea intereselor naţionale" într-o at
de agitatori a dat rezultate bu îndeaproape de lămurirea doza constatat că în timpul mersului mosferă de teroare şi represiuni, se tă a Iui Fui Sananikone a organizat
torilor şi a mecanicilor din secţie acestea' se deranjează şi indică arată în declaraţie, nu corespund de
ne. Oamenii care lucrau fără pentru a nu fi depăşite cantită cu 100 pînă la 300 kg. cocs mai loc aspiraţiilor poporului. operaţiuni de pedepsire, a închis oa»
răspundere, au început să mun ţile la’ nici un fel de materiale,
cească conştiincios. La această'a pentru dozarea lor corectă con puţin decît în realitate. Tn urma In declaraţie se arată că o serie meni în lagăre de concentrare şi a
contribuit şi faptul că muncitorii form cifrelor stabilite de condu acestpi măsuri s-a reuşit să se de partide şi grupări progresiste prin
buni. care înainte stăteau indi cerea secţiei. înlăture una din cauzele care tre care şî Neo Lao Hak-sat, care trimis poliţia în regiunile săteşti spre
ferenţi fată de manifestările de duceau Ia mărirea nejustificată şi-au desemnat candidaţii lor, au fost
indisciolină ale unora, acum, mo Mecanicii din postul B — post a consumului de cocs. lipsite de condiţii normale de orga a sili populaţia să voteze pentru can;:,
bilizaţi de agitatori, au luat a- nizare a campaniei electorale. Drep
titudine combativă faţă de cei in- cheie al încărcării — cu care Muncă politică de masă des didaţii săi.
am stat de vorbă şi le-am ex făşurată de agitatori a adus o
'disciplinaţi. plicat importanţa menţinerii u- contribuţie însemnată la elabo Recentele alegeri din Laos, declară
nui ritm uniform de încărcare rarea peste plan, în primele pa
Asupra mersului normal al şi a respectării nivelului de în G.G. al Partidului Neo Lao Hak-sat
furnalelor şi pentru obţinerea ri cărcare stabilit la fiecare furnal, tru luni ale acestui an, a 5.500
nei producţii sporite de fontă pentru evitarea deranjamentelor în încheiere, nu corespund prevederi
în mersul furnalelor, muncesc în tone fontă şî la realizarea ă
de bună calitate şi ieftină, un lor legii electorale şi constituţiei fiind
rol important îl are încărcarea. 5.980.000 lei economii la preţul
de cost. contrarii drepturilor democratice şi
De aceea, atenţia noastră, a a-
Şi în problemă calităţii s-au aspiraţiilor poporului şi contravin de
gitatorilor, ra fost îndreptată în
făcut paşi însemnaţi înainte. To asemenea spiritului acordurilor de Ia
spre lămurirea oamenilor asupra
tuşi, în această direcţie mai a- Geneva şi Vientianc. . 1
importanţei respectării cu stric
vem încă mult de muncit. In legătură cu complotul antistatal*•
prezent activitatea agitatorilor descoperit în Guineea
%a fabrica K'QNAKRY (Agerpres). — TASS puterilor imperialiste şl avea ca scop
an u n ţă: Adunarea Naţională a Re organizarea unei lovituri de stat, li
publicii Guineea a discutat chestiunea chidarea cuceririlor democratice ale
complotului antistatal descoperit re poporului guineez şi restabilirea în
cent. După cum s-a anunţat oficial, ţară a robiei colonialiste. Complo
tiştii au primit arme din străinătate.
acest complot ai cărui participanţi La Konakry s-a deschis o expoziţie
la care sînt expuse armele confiscate
au fost în majoritate arestaţi a fost de organele securităţii Republicii Gui
inspirat de cercurile reacţionare ale neea de la participanţii la complot.
©® _____________
Repetiţie generală.. este îndreptată spre mobilizarea lectrofar“ Din programul de radio * ir
şî însufleţirea întregului colectiv Capitală au in
trat în funcţiu 14 MA! 1960 După cum anunţă din Konakry a-
în lupta pentru îndeplinirea’ an ne noi secţii. genţia France Presse, preşedintele
gajamentului de a da peste plan, Aici se produc lămpi fluo PROGRAMUL 1 : 6,10 Emisiunea mul ajutor în hemoragii; 17,45 Ştiinţa Seku Ture, luînd cuvîntul la conferinţa
pînă la 20 iunie, în cinstea Con rescente de diferite tipuri,
Luminile s-au aprins la că vingător şi emoţionant, ca al gresului partidului — 2.800 C bobine de şoc, întrerupă- pentru s a te : Carnet ştiinţific; 7,15 în slujba păcii; 18,05 Melodii lirice activului Partidului democrat din Gui
minul cultural „Dr. Petru Gro altor creaţii ale dramaturgiei (_ toare de - aprindere. neea, care a avut loc la Konakry, a
za“ din Tîmpa. E seară de re tone fontă şi realizarea a încă ( In fo to : Utemista Zoia Muzică distractivă; 8,30 Melodii popu de compozitori rom îni; 19,00 Noi comunicat că un tribunal popular, creat
petiţie. Se repetă piesa „Tai sovietice. Cei de faţă urmă 2.800.000 economii la preţul de Aron face controlul tubu în mod special pentru a judeca pro
gaua“ de P. Ialţev. Artiştii sînt resc cu sufletul la gură drama rilor de sticlă care au ieşit lare romîneşti ; 10,00 Limba noastră. formaţii de muzică populară romî- cesul participanţilor la com
aceiaşi care au fost distribuiţi bătrinului învăţător Rostoţev, cost. din cuptorul de uscare.
şi în piesele „Nepotrivirea“ şi căruia i s-a îmbolnăvit fetiţa NIGU BABARÎI Vorbeşte acad. prof. Al. Graur (re nească; 19,30 Opereta „Liliacul“ de plotul antistatal descoperit recent, a
„Fetişcana de pe strada noas şi care nu va putea fi salvată condamnat 19 complotişti la moarte,
tră“ din repertoriul echipei de ăecît de doctoriţa Zina. prie agitator, secţia Il-a furnale luare) ; 11,03 Muzică de cameră : 11,45 Johann S irauss: 21,05 Scrisori din dintre care 8 în contumacie, iar pe
teatru a căminului. Sînt colec tena neînţelegătorului Fedia, de la G.S. Hunedoara Actualitatea literară în revistele noas ţa r ă ; 21,15 Concert de muzică popu alţi 22 la muncă silnică pe termen
tivişti şi ceferişti, ajutaţi de cî- un carierist înveterat. care ar tre ; 12,30 Din cele mai cunoscute cîn- lară romînească; 22,00 Pentru fieca variind între 15 şi 20 de ani. Printre
ţiva intelectuali cu dragoste de vrea 's-o răpească oamenilor tece şi jocuri populare romîneşti; 13,05 re, dansul preferat; 23,15 Simfonia a cei condamnaţi sînt străini şi cetăţeni
din taigă pentru a o duce la Frumuseţile naturii în creaţia compo ai Republicii Guineea.
cultură din sa.t. oraş. Dragostea faţă de oame
nii pădurii siberiene este insă zitorilor de muzică u şoară; 14,00 Vl-a în Fa major „Pastorala“ de
Ca întotdeauna, prima so-
Ciclu de conferinţe Melodii populare romîneşti interpre Beethoven; 23,56 Muzică de dans.
tate de Gristina Speriosu; 15,10
Consiliul regional A.R.L.U.S. or gional Deva. Ultima conferinţă din
Mari cîntăreţi de operă; 16,15 Vor
beşte Moscova !; 17,25 Emisiunea de
mai puternic ocrotită în inima muzică uşoară „Melodii, melodii, me
sa, ăecît propria ei iubire, şi
'seşte în sala de repetiţii di aceasta învinge; e o victorie a ganizează, pînă Ia 8 iunie, un ciclu ciclul „Coexistenţa paşnică, baza po lodii“ ; 18,00 Roza vînturilor; 19,05 şti zilnic
rectoarea căminului, iov. Mă conştiinţei asupra rămăşiţelor de conferinţe pe tema „Coexistenţa liticii externe a Uniunii Sovietice, va Jurnal de întrecere; 20,30 La micro e şi onimaSele ey «fans
ria Solea, o femeie între două paşnică, baza politicii externe a Uniu fi „Intîlnirea între oamenii de stat, fon: Satira şi Umorul; 21,15 Săptă-
vîrste. Pregăteşte o masă, cî- trecutului, o victorie la fel de nii Sovietice". mijloc de asigurare a păcii şi priete i mîna muzicii cehoslovace: în pro
teva scaune, care vor servi de niei între popoare“. Aceasta va fi pre gram, muzică de d a n s ; 22,30 Sonata
Prima conferinţă, „Coexistenţa paş
„decor“ repetiţiilor de astă- valoroasă ca cea a ştiinţei a- nică, imperativ al vieţii contempora zentată de tov. Vladimir Antonescu, în Sol major pentru pian de Schu- ¦N
searâ. supra bolii copilului suferind. ne", a fost prezentată în ziua de 6 activist al Comitetului regional bert. de antibiotice
...Repetiţia s-a terPiinat. Ar mai, de prof. Constantin Bulz, direc P.M.R. PROGRAMUL II: 14,07 „Patriei
Artiştii amatori sosesc pe torul Şcolii medii „Dr. Petru Groza" VITAUROM 49 PENFURIN
rind. tiştii amatori nu se îndură în din Deva. Conferinţele vor fi prezentate în sala imn înălţăm“ — emisiune de cîntece ; AUREX FURADICIL
să să părăsească sala unde festivă a Şcolii medii „Decebal“, la 15,00 Aduzică populară sovietică ; 17,00 STIMULIN
intii ceferistul Simion Cis- timp de aproape două ore s-au La 11 mal, tov. Mircea Lăsconi, pre orele 19. După conferinţe se vor rula Gîntă Ioana Radu şi violonistul Ionel OIGIÖFÜRIN
m a ş; soseşte din tură, tocmai transpus în situaţia unor oa şedinte al Sfatului popular al oraşu filme artistice de producţie sovietică. B anu; 17,30 Sfatul medicului: Pri-
de la Simeria. Nu se arată o- meni de pe alte meleaguri. lui Deva, a conferenţiat despre „Vizi Obţineţi sporuri ridicate
bosit. „Criticii“ jocului lor sînt de ta lui N. S. Hruşciov în Franţa“ ; la 14 MAI 1960 Oferte de serviciu
fa ţă : ţăranii din 'sat. Ei îşi 18 mai, despre „Coexistenţa paşnică, DEVA: Băieţii noştri; ALBA IU- de carne s¦i ouă
— Mai pot rupe din timp spun cu competenţă părerile a- baza politicii externe a U.R.S.S.“ va LIA: Mama vitregă; Bijuterii de fa ÎNTREPRINDEREA DE Produse ale fabricii de antibiotice
încă două ore şi pentru că supra jocului interpreţilor. Şi vorbi tov. Petru Ardeu, directorul Ca milie ; BRAD: Abuz de încredere; CONSTRUCŢII SIDE
minul nostru — spunea el ve de ce n-ar putea-o face? Azi sei regionale a creaţiei populare. „De 1LIA: Torentul; HAŢEG: Telegra RURGICE HUNEDOARA din Saşi
sel, dină mina cu directoarea. lumina culturii a pătruns şi zarmarea, calea spre consolidarea pă me; HUNEDOARA: Ultima noapte angajează zidari în roşu
în casele ţăranilor muncitori, cii şî de dezvoltare a prieteniei între pe Titanic; ORAŞT1E: Chemarea văz calificaţi. Se asigură per Se livrează pe bază de comenzi
— Bună seara! — două datorită grijii partidului. S-a popoare", este titlul conferinţei pe duhului; Tizok; PETROŞANI: Inimă manent de lucru.
voci cristaline răsună din prag. format deja în satele noastre care o va prezenta, în ziua de 15 de mamă; Revolta peonilor; SEBEŞ: ferme
o solidă bază de înţelegere mai, tov. prof. Constantin Bulz. Des [ nr. 2|Î960 al revistei
Sînt tinerele colectiviste Ma şi pătrundere a artei adevăra pre „Lupta U.R.S.S. pentru încetarea [• Arbitrajul de Sta t; Cooperativa „Progresul—Deva“
ría Marcu şi Olimpia Mihă- te. lucru pe care burghezia nu
iescu. l-ar fi putut face în sute de experienţei cu arma nucleară“ va vorbi
ani.
Odată cu ele soseşte şi con Ia data de 1 iunie tov. prof. Octa-
săteanul lor Dumitru Halun- I. STRĂUT
ga. vian Floca, directorul Muzeului re-
— Gata întreaga „trupă“ ! Intîlnire cu viaţa; SIMERIA: Inimă
spune el vesel, în loc de sa
lut. Putem începe repetiţia... de mamă; LONEA Casa părintească l publicaţie a Arbitrajului de Sediul central strada „Dr. Fetru Groza“ nr. 2
Deja in sală începuseră să I- Stat de pe lîngă Consiliul i
pătrundă şi alţi oameni din sat, Comisie A.R.L.U.S. fruntaşă TEIUŞ: Vîrsta dragostei; ZLATNA , de Miniştri, cu următorul IE X IE C IU Y Ă ;
viitorii spectatori. Nu pot să Prima melodie; APOLDU DE SUS ^ cuprins: S. PELZ: Des-
nu-şi calce pe inimă să nu Comisia A.R.L.U.S. de la uzina Expunerile şi schimburile de expe Alarmă la graniţă; CĂLAN: Inimă ţ pre categoriile de preţuri m J l u e m n d e, e e j i a m ţ i i u e & ti-
vină ca să-i vadă pe artişti „Victoria“-CăIan desfăşoară o bogată rienţă organizate au contribuit în ma de mamă.
la lucru, ştiu că astă seară e activitate privind popularizarea mă re măsură la îndeplinirea planului [ existente în economia le e ţ ii I x iţu te ^ il d in , m e ta le ţie e ~
repetiţie generală. duminică reţelor realizări ale Uniunii Sovietice. de producţie şi la îmbunătăţirea ca -O —
piesa va ti prezentată cloar în lităţii produselor. L R.P.R. şi competinţa de ţ m a i e , e a m a te r ia lu l, e L ie tt-
faţa întregului sat. A.rtiştilor Una din preocupările de seamă ale m m m m im m im k
le pare bine de public, nu se comisiei A.R.L.U.S. este informarea A mai fost expusă conferinţa: „Ziua [• stabilire a acestora. D. A- tu la i, u i a te lie r u l d in itr a d a
sinchisesc de privitori, încep muncitorilor, inginerilor şi tehnicieni de lucru are 7 ore“, audiată cu mult PENTRU 24 ORE
repetiţiile. Nu le e teamă că lor, despre metodele înaintate şi ini interes de către muncitori. j- POSTOL: Unele aspecte ) „ 2 3 c A a q ,a s lu n r . 4 .
la premieră n-o să aibă spec ţiativele muncitorilor şi tehnicienilor Vreme schimbătoare cu cerul mai
tatori. Toţi. cei de faţă au să sovietici. Comisia A.R.L.U.S. foloseşte cu suc mult noros ziua. Temperatura varia r ale campaniei contractuale I • Butoaie din km® de stejar, fag, brad;
vină cu siguranţă şi atunci, la ces cele două fotomontaje care, schim bilă î ziua între 16 şi 20 grade, iar
fel de înfriguraţi de aşteotare In acest scop, comisia A.R.L.U.S. a bate periodic, cuprind aspecte din via noaptea între 4 şi 9 grade. Vînt po ( din anul 1960. DANIEL } căzi şi putini, ou materialul clientului
în urmărirea destinului eroi organizat un schimb de experienţă a- ţa şi activitatea oamenilor muncii trivit cu intensificări locale din sec sau a! cooperativei«
lor piesei. supra aplicării şi extinderii metodei torul sud-est. L RĂDOI: Despre capacita- ^
de muncă „Filipov“. De asemenea, sovietici, din diferite domenii de acti PLATA PRIN VIRAMENT SAU NUMERAR.
Subiectul piesei e simplu, pe tov. ing. Ioan Stoicoi a vorbit mun PENTRU URMĂTOARELE [• tea juridică procesuală a EXECUŢIE IREPROŞABILĂ.
o temă plină de căldură şi citorilor Jurnalişti despre îmbunătăţi vitate. 3 ZILE
umanitate, şi de aceea e con- rea indicilor de utilizare a furnale r sfaturilor populare. NOTE- )
lor, folosind experienţa sovietică: VIGTQRIA BRAIA Vreme nestabilă, cu temperatura
secretară a Consiliului raional staţionară. ' COMENTARII : P. BOM- )
A.R.L.U.S.—Hunedoara [ BEA: Unele aspecte re- )
[ zultate din examinarea 1
I prealabilă a cererilor in- ^
[¦ troduse la arbitrajul de ţ
stat. RECENZII. IN- -
STRUCTIUNI. PRACTICA
ARBITRALA. <
¦—! i 1 1— I u J u J u / u J u J i J u J fuJ t ut
