Page 41 - 1960-05

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA! Inovaîors de la
maiwtislismiilui
Anuí XII Mr. 1675 Sîmbătă 14 mal 1960
I N C IN ST E A C ELU I DE-AL SSI-LEA C O N G R E S A L P . M. R.
Rozalia Mar-
ta este una din­
tre cele mat
bune muncitoa­
re de la fabri­
ca „S i m i o n
Bămuţiu“ din
Sebeş. Ea îşi
depăşeşte nor­
ma lunară cu
35—40 la sută.
mmm
Constructorii şi-au spus
cuvîntul
Am urcat nu mai ştiu cîte să cadă jarul în capul cuiva,
scări şi iată-ne sus la o sau pe vreun aparat de sudură,
înălţime apreciabilă, contem- şi pornirăm jos. Ajunşi în bi­
plînd şantierul. Tovarăşul Bi- roul şefului de şantier — o
zideanu aprinde o „Mărăşeas- cutie metalică cu cîteva mese
că“, stinge chibritul şi-l bagă înghesuite una în alta — îmi
cu grijă în cutie. Jos, oamenii, oferi un scaun şi mă privi zim-
aleargă de colo-colo intr-un bind.
forfot neîntrerupt şi aparent
fără nici o noimă. Deasupra — Ei, acu să stăm de vorbă.
noastră, la încă vreo 10 me­ Merge bine treaba la noi. Cu
tri, dacă nu mai bine, alţii, an­ mult înainte de termen cup­
coraţi cu centurile de siguran­ torul de 400 tone va da şarjă.
ţă de grinzile metalice ale ha­ Va da tovarăşe, că ăsta ni-i
lei, nituiesc, sudează, montează, angajamentul I
vopsesc, şi totul intr-un calm.
impresionant. Păstrez în memorie chipul a-
cestui om atît de optimist şi
— Munca asta de montor e fru­ binevoitor, de parcă l-aş avea
moasă, tovarăşe ! — spune in­ A. JURGA
tr-un tîrziu Bizideanu; nu şti
cînd trec ceasurile. Şi-ţi dă sa­ (Continuare în pag. 3-a)
tisfacţii mari... Am luat mai a-
cum cîtva timp, o săptămînă Angajamente ale
de concediu. Ei bine, cînd m-am
înapoiat, cînd am văzut ce s-a In întimpinarea celui de-al
făcut în lipsa mea, zău, mi-a IlI-lea Congres al P.M.R., sfa­
părut rău. Vezi dumneata, su­ turile populare şi-au luat an­
fletul constructorului e plin de gajamente sporite pentru buna
zbucium. Pe de o parte zoreşti gospodărire şi înfrumuseţare a
săptămini şi luni să isprăveşti oraşelor şi satelor.
ce ai de făcut şi cînd treaba
e gata,, te apucă o sfîrşealâ, ORAŞUL BRAD: Terminarea
aşa, ca şi cum te-ai despărţi şi darea în folosinţă a 36 a-
de ceva drag, scump, de un co­ partamente şi ridicarea în roşu
pil bunăoară. Asta-i după pă­ a alte 54 de apartam ente; ter­
rerea mea, dragostea de mese­ minarea a 8 gherete din piaţa
rie şi ia spune-mi, este oare oraşului; modernizarea ilumi­
o meserie mai frumoasă ? Uite natului public în piaţa de ali­
mente ; pavarea şi repararea
dincolo, cuptoarele alea care unei mari suprafeţe de străzi.
scot limbi de foc, hala, maca­
ralele uriaşe... Noi le-am făcut, COMUNA VXNŢUL BE JOS.
noi, dintr-un morman de fer­ RAIONUL ALBA : Executarea
me, schele, cărămizi... de lucrări de îmbunătăţiri fun­
ciare cu un volum de 2.400 m.c.
Omul tăcu, stinse ţigarea de săpături; construirea unei ma­
talpa pantofului, să nu cumva gazii din materiale recupera­
S lfiI
M M lM
M M É...............
întrecerea siderurgiştilor
hunedoreni
Zi de si, de la Hunedoara ne sosesc noi veşti despre
munca entuziastă a siderurgiştilor de aici, despre succesele
grăitoare pe care le înregistrează în întrecerea socialistă în
cinstea celui de-al IH-lea Congres al Partidului Muncitoresc
Romîn.
L am inatorii raportează
Colectivul de muncitori, teh­
nicieni şi ingineri de la lamino­
rul de 650 mm. depune eforturi
Susţinute pentru a da viaţă an­
gajamentelor luate în cinstea
celui de-al IlI-lea Congres al
Partidului Muncitoresc Romîn.
Din angajamentul luat, prin e-
forturi comune, pătrunse de un
avîntat entuziasm, al întregului
colectiv, s-au realizat în primele
11 zile din această lună 765 to­
ne laminate peste plan.
In fruntea întrecerii se situ­ ţia O.S.M. nr. 1, au desfăşurat
ează schimbul tineretului con­
dus de Alexandru Peterfi cme
a laminat 427 tone peste plan.
La obţinerea acestor realizări
au contribuit în mod deosebit
comunistul Alexandru Savu —
maistru de linie, Alexandru Bun-
giu — maoevrant, Adrian Ba­
laş — prim-Iaminator şi alţii.
In primele 11 zile ale lunii
mai colectivul laminorului de
800 mm. a dat peste plan 420
tone laminate. Schimbul condus
de maistrul Nicolae Nedelcu,
printr-o mai bună organizare a
echipelor de la linia de lamina­
re şi asigurarea unei laminări
de calitate, a obţinut rezultate­ duratei de elaborare a şarjelor.
le cele mai frumoase. S-au evi­
denţiat comuniştii Iordan Ilea
— luminator I, Gheorghe Ilaş-
cu — laminator, Andronic Su-
ciu — şef de echipă la cuptoa­
rele adînci şi Dumitru CişneJ
sfaturilor populare
te ; terminarea şi darea în fo­
losinţă a unui local de coope­
rativă ; curăţirea a 120 ha. pă­
şuni.
COMUNA BAIA DE CRIŞ,
RAIONUL BRAD: Terminarea
reţelei de iluminat public în
satul Ţebea, pe 2,5 lcm.; execu­
tarea reparaţiilor exterioare la
şcoala din satul Caraci şi la
căminul cultural din satul Că-
răstău; construirea unei ma­
gazii la şcoala din Lunca; re­
pararea de străzi şi drumuri
pe o lungime de 250 m.
COMUNA GEOAGIU, RAIO­
NUL ORAŞTIE : Extinderea re­
ţelei electrice pe încă 3 k m .;
construirea a 10 podeţe; exe­
cutarea lucrărilor de irigare la
o grădină pe 10 h a .; curăţirea
a 250 ha. păşuni.
Dinamica mereu
crescîndă a pro­
ducţiei de la mi­
na Teliuc este asi­
gurată şi de me­
canizarea princi­
palelor operaţii ale
procesului de ex­
tracţie a minereu­
lui.
In clişeu : Cu
ajutorul unui ex­
cavator, se încar­
că un nou trans­
port de minereu.
Probleme ale creşterii
preparaţia din Petrila
anim alelor în regiunea
Hunedoara
In regiunea sînt strîns lega­
Hunedoara sînt AUREL BULGĂREA te de proecupa-
condiţii minuna­ rea colectiviştilor
te pentru o lar­ Secretar al Comitetului regional
gă dezvoltare a pentru creşterea
de partid Hunedoara în cele mai bu­
creşterii anima­ ne condiţiuni a
lelor. Pe dealuri, în văile rîuri- animalelor tinere obţinute din
4 pagini 20 bani lor şi îndeosebi la poalele mun- prăsila gospodăriei,
ţilor există întinse suprafeţe de Membrii gospodăriei colective
păşuni şi fîneţe naturale. Pe din Pricaz, raionul Orăştie, şi-au
lingă acestea, locuitorii satelor propus ca în acest an numărul
regiunii au o veche experienţă de vaci la 100 ha. teren să spo­
în creşterea' animalelor. rească la 25 şi să vîndă sta­
I- EUGEN SZEDLAGSEK tului 210.000 litri lapte, 1.500
Călăuzindu-se după indicaţii­ kg. brînză, 41.800 kg. carne.
J: lăcătuş. A propus inovaţia „Mo- -j le Comitetului Central al par­ 1.064 kg. lînă şi alte produse.
tidului, organizaţiile de partid O creştere importantă a numă­
^ dificarea oalelor de condensare ^ din regiunea noastră consideră rului de bovine şi mai ales de
drept una din cele mai de sea­ vaci de lapte şi-au propus şi
[_ din circuitul aburilor“ prin a j mă sarcini ale lor sporirea nu­ colectiviştii din Silvaşu Supe­
mărului de animale în G.A.S, rior, din Beriu, Turdaş şi din
[ cărei aplicare se obţin anual ] şi G.A.G. alte sate.
însemnate economii ** Experienţa fruntaşilor — Sînt însă în regiune unele
gospodării colective ca cele din
un bun prefios Cisteiu, raionul Alba, Rîu Băr­
bat, raionul Haţeg, Hărău, ra­
Pentru dezvoltarea sectorului ionul Ilia, şi altele, care deşi
zootehnic, gospodăriile colecti­ au largi posibilităţi nu dezvol­
ve primesc un important spri­ tă creşterea animalelor şî obţin
jin din partea statului. De a- venituri mici din acest sector.
— şef de echipă la cuptoarele semenea, în urma muncii de
de propulsie. îndrumare desfăşurate de orga­ Creşterea numărului de ani­
nizaţiile de partid, colectiviştii male cu o înaltă productivitate
C reşterea in d icilo r folosesc în mai mare măsură alături de măsurile pentru spo­
fondurile proprii pentru cumpă­ rirea producţiei de furaje şi al­
de u tilizare — izvor rarea de animale şi îndeosebi te măsuri constituie o sarcină
vaci, juninci etc. importantă şi permanentă în
de econom ii faţa organizaţiilor de partid, or­
Anul acesta, gospodăriile co­ ganelor agricole şi a consiliilor
lective şi-au mărit averea obş­ de conducere din unităţile noa­
tească cu 2.251 bovine din ca­ stre socialiste. In felul acesta,
re 1.169 vaci de lapte, peste gospodăriile colective vor putea'
După consfătuirea de produc­ TRAIAN MOLDOVAN 17.500 ovine etc. realiza sarcina de a obţine în
maistru mecanic în secţia de ţ acest aţi cel puţin 2 .0 0 0 litri
ţie care a avut ioc la începutul t brichetaj. Are mai multe inova- 1 In gospodăria colectivă din sa­ lapte pe cap de vacă furajată.
acestei luni, oţelarii de la sec­ t ţii. Ultima sa inovaţie — in- tul Gîlnic, raionul Sebeş, există,
j: dicarea automată a nivelului ^ la fiecare sută de hectare teren îmbunătăţirea păşunilor —
larg întrecerea socialistă pentru silozurilor — este în faza de ^ agricol, 30 de bovine, din care
13 vaci cu lapte, proprietate ob­ o preocupare de seama
obţinerea de rezultate sporite în ştească. In cursul anului trecut
procesul de producţie. Pînă la s-a realizat o producţie de peste Am citit în ziarul „Scînteia“
data de 10 mai, datorită spori­ 2.700 litri lapte pe cap de vacă din 7 mai a.c. articolul intitu­
rii indicelui mediu de utilizare furajată. Acum s-a şi realizat lat „îmbunătăţirea păşunilor —
a cuptoarelor cu 480 kg. pe cîte 1 .0 0 0 lapte de la fiecare mijloc de seamă pentru sporirea
m.p. suprafaţă vatră ei au ela­ J vacă. producţiei animale“ în care se
borat peste plan 411 tone oţel arată multe exemple bune pre­
Martin. De asemenea, rebutul a 1 In această gospodărie s-a a- cum şi metodele folosite pentru
fost redus cu 2 la sută faţă de sigurat o bază furajeră cores­ îmbunătăţirea păşunilor şi fîne-
procentul admis. 1 punzătoare. In cursul anului ţelor naturale. Cele arătate În
1959 gospodăria colectivă din acest articol pot şi trebuie să
Aceste realizări au fost posi­ 1 Gîlnic a asigurat cîte 13 tone fie aplicate şi în comunele şi
bile datorită reducerii consu­ de nutreţ însilozat de fiecare satele din regiunea' noastră. Noi
murilor specifice, dozării cores­ 1 vacă furajată. De asemenea s-a avem posibilităţi mari pentru a
punzătoare a şarjelor, respectă­ făcut hrănirea animalelor în asigura hrana de bază a ani­
rii regimului termic, scurtării ) mod diferenţiat. La tineretul bo­ malelor pe păşune. In prezent,
vin hrănirea se face în raport în regiunea Hunedoara, păşuni­
1 cu scopul creşterii, iar la vaci­ le naturale contribuie cu peste
Printre echipele care au mun­ le cu lapte în raport cu produc­ 40 la sută din totalul de hrană
cit mai bine se numără cele I ţia dată de fiecare. Trebuie să necesar pentru efectivul de ani-
conduse de prim-topitorul Si- I subliniem faptul că succesele
mion Mihăilă de la cuptorul 1, colectiviştilor din Gîlnic în dez­ (Continuare In pag. 2-a)
Traian Bîrlea de la cuptorul 1 voltarea sectorului zootehnic
nr. 4 şi cea condusă de prim-
topitorul Costică Sergiu de la 'j
cuptorul nr. 5.
Cei m ai buni ciştig â IOAN RADESGU . •)
L maistru, a propus inovaţia „Ra- "]
In cadrul unei consfătuiri de t ţionalizarea cablurilor fără fine ") =®8 L
1
producţie care a avut loc cu cît­ pentru manevrarea vagoanelor", ^ Toată atenţia întreţinerii
^ a cărei aplicare aduce economii ~|
va timp în urmă la fabrica de f anuale în valoare de 8S.000 lei
aglomerare a minereurilor, bri­ 1
gada a Il-a, condusă de maiş­ t culturilor
l
trii Grigore Moraru şi Gheor­ L
L
ghe Munteanu, a chemat la în­ I. In ultima vreme, ţăranii muncitori de pe ogoarele re­
L giunii noastre au depus eforturi susţinute pentru executa­
trecere în cinstea celui de-al { rea la vreme a lucrărilor agricole de primăvară. Paralel cu
însâmînţările, ei au dat atenţie deosebită şi întreţinerii cul­
IlI-lea Congres al partidului i turilor.
[
toate celelalte brigăzi. ţ
La început, în prima Jumă­ c
c
tate a lunii aprilie, în fruntea c Muncă intensă la &. A. C. realelor de toamnă, sfeclei de
întrecerii a fost brigada a Il-a, c zahăr şi cartofilor.
t TUa
dar la sfîrşitul lunii, pe primul Mobilizînd zilnic la lucru cîte
1 In campania agricolă de pri­ 100-120 colectivişti, la Ci.A.C.
loc s-a situat brigada I-a con­ măvară colectiviştii din Ilia au „Drumul Iui Lenin“ din Ilia s-a
î dat dovadă de hărnicie. Orga- plivit manual grîut de pe 140
dusă de ing. Valentin Răileanu L nizînd bine munca în cadrul ha., orzul de pe 9 ha., ovăzul
brigăzilor de cîmp, colectiviştii de pe 6 ha. şi orzoaica de pe
şi maistrul Gheorghe Ostaîie. au reuşit pînă în prezent să în- 3 ha.
sămînţeze porumbul boabe şl
Această brigadă a dat peste siloz pe întreaga suprafaţă pla­ Cartofii iarovizaţi, plantaţi
nificată. Concomitent cu însă- timpuriu s-au dezvoltat rapid şi
plan 2.700 tone aglomerat fe­ mînţările, membrii gospodăriei au fost prăşiţi. La sfecla de za­
agricole colective din Ilia au a- hăr colectiviştii din Ilia ari e-
ros. De la începutul lunii apri­ t w m m m im M mmmmm i plicat lucrări de întreţinerea ce- xecutat prima praşilă mecanică
printre rînduri şi manual pe
lie şi pînă în prezent, aglome- ti DBBBBMBB n a a rînd, pe o suprafaţă de 4 ha.
din cele 25 ha. cultivate.
ratoriştii acestei brigăzi au pro­ ( DIONISIE BAKO ţ
Paralel cu efectuarea lucrări­
dus peste plan mai bine de 500 I maistru. Prin inovaţia „Maşină ]
tone aglomerat, ceea ce îi ara­ I pentru rebobinarea bobinelor ţ
tă ca pretendenţi la locul de L minimale" a redus timpul de -j
fruntaşi în întrecerea pe această ^ execuţie, îmbunătăţind totodată ţ
lună. f şi condiţiile de muncă f
IULICA CĂTANA
corespondent L . r u j .—. —, . —,.—i , . j ._, . , .- . . . . *1
VOR CRESTE B1 zăbovit la H cu vlnt şi ploaie, lor agricole necesare culturilor
poartă cî­ agricole de cîmp membrii gos­
teva clipe. Pri­ . şi celor cu fulgi podăriei colective din Ilia lu­
vea cînd vişi­ de nea. Cion­ crează intens la construcţia graj­
nul ce prinse­ tea Dumitru,
se a-şi împlini ® comandantul ta- dului pentru bovine. Pentru a
coroana, cînd cerul care se T)&V6Î avea îiz- însiloza în condiţiuni favorabi­
O fotografie e totdeauna totdeauna cuvinte de tn. le o cantitate mare de furaje,
colectiviştii din Ilia au început
acoperise cu nori plumburii. o amintire plăcută! — spu- curajare pentru tovarăşii să sape gropile de siloz pe care
V Apoi fără veste a oftat. se un tînăr retrâgîndu-se din săi de muncd ş i ţţneru n as- le vor beton a.
l ___ Noroc, tovarăşe secretar. 9rupul, în mijlocul căruia, cu cuiţau h era d r a g sd priveas-
{ Da’ce-ai pe suflet de oftezi 0 c.Kpfl; in urmă zîmbise sem- că cum muncesc tinerii Nico- La Solmuş să se urgentele
aşa ? îl întrebă un miner ce nificativ obiectivului aparatu- lae Bănică> Dumitru Batara- prăşltul sfeclei
lui fotografic mînuit de o co­
tocmai trecea prin faţa porţii dană oacheşă. ga, Ioan Mircescu, Vasile Tâ- Şi colectiviştii din comuna
în care zăbovise Petru Feier. maş, Gheorghe Cădere şi Fo- Şoimuş au obţinut realizări de
Cînd ai 26 de ani, cînd totul Cele cîteva sfaturi ale pre- gel Iosif, dintre care puţini seamă în efectuarea Ia timp şi
în bune condiţiuni a lucrărilor
} îţi surîde, şi-n muncă şi-n ?jdintelui comitetului execu- daeu ppră[şmităvperrLagul primelor 20 agricole de primăvară. Ei au
(’ * .. Tt1iTv> nall sofranftauillau/-i> populnaa*r, inrdlmrut_- însămînţat porumbul boabe şi
viaţă, de ce să oftezi ? stărui mările date de brigadierul ...Un grup de tineri gălăgioşi porumbul siloz şi au plivit ma­
silvic, ca şi urarea de drum cobora spre comuna din vale nual grîul şi orzul de pe 575
minerul. ha., au prăşit mazărea de pe 1
ha. şi floarea-soarelui de pe 6
Secretarul comitetului U.T.M. ha. Dar dacă acestor culturi li
s-a acordat importanţa cuveni­
al minei Aninoasa, Petru Fe­ ce între timp se gătise tn tă nu acelaşi lucru se petrece cu
slecla de zahăr şi cartofii. Deşi
ier, nu rămase dator cu răs­ _m r m strai nou de primăvară. au însămînţat cu sfeclă de za­
hăr 27 ha. şi cu cartofi 200 ha.
punsul. feoM SP Q m ntm ui Aninosenii îi aşteptau cu ei nu au prăşit pînă acum de-
cît sfecla de pe 6 ha. şi cartofii
— Vtctîicci mă supăra, to~ him si suor in viw că făcută ărcic/ şi TicrabăciTc. Le-au ieşit de pe 20 ha. Timpul favorizează
dezvoltarea culturilor. E nece­
varăşe Pop. Uite, norii stau de activiştii U.T.M., au fost în cale> urînău-le bun venit sar însă :a consiliul de condu­
gata să-şi descarce mînia şi primite cu multă căldură de ^ interesînău-se de rezultâ­ cere să mobilizeze la lucru pe
n d tocmai azi pornim la ac- către tinerii ce urmau ca ^ muncii lor.
ţiunea de împădurire. Şi tere- timp de opt zile să lucreze — Vor creşte brazii, flăcăi?
nul nu-i la doi p a şi; sînt şase pe deaiurae Băniţei. — Tor creşte, tovarăşi —
kilometri pînă acolo. ^ şi nu vor creşte puţini. Pe un
...O oră mai tîrziu, în gră- a u trecut opt zile din care teren de 3,13 ha. mai mult
diniţa cu ronduri de flori din / I puţine s-au putut numă- &e 22.000 puteţi aşteaptă zile
faţa sfatului popular comunal, ra printre cele senine. Ba u- cu soare şi ploi binefăcătoa-
27 de tineri echipaţi ca pen- neori, în loc de picuri de re ca să poată creşte înalţi
tru excursie zîmbeau în faţa ploaie se iveau şi fulgi intîr- $ falnici, aşa cum sînt şi vor
unui aparat de fotografiat, ziaţi de nea. Cei 27 utemişti H mereu brazii, colectivişti, să nu mai întîrzie
gata să declanşeze. au ţinut însă piept şi zilelor LUCIA LICIU sub nici un motiv praşila sfe­
_ '-v _ \w clei de zahăr şi a cartofilor.