Page 42 - 1960-05

Pag. 2
LA I, M. BARZA
Sâ fieextins
perforajui umed!
Pe vremea cînd minele erau
ale capitaliştilor, viaţa majori­
tăţii minerilor care lucrau în
piatră era scurtată de praful, de
rocă, care se infiltrează în apa­
ratul respirator pe nesimţite.
în anii regimului democrat-
popular însă, s-au luat măsuri
de înlăturare a acestei deficien­
ţe, praful puţind fi captat prin
diverse mijloace.
O mare extindere a luat în a-
nii din urmă perforajui umed,
care împiedică inhalarea prafu­
lui de către muncitori în timpul
executării găurilor de mină. La
întreprinderea minieră Barza a-
ceastă acţiune a început înainte
de anul 1955. Din neglijenţa u-
nora însă, ritmul de extindere
a perforajului umed a fost lent,
mult depăşit de cerinţe.
Introducerea perforajului li­
med presupune în primul rînd
existenţa unei surse de apă.
Ori aceasta a lipsit la Barza
de Ia bun început. Din această
cauză, s-au construit în subte­
ran două bazine, care primeau
apa de la instalaţiile de evacua­
re. Foarte curînd însă s-a con­
statat că apa aceasta, avînd o
mare aciditate, nu poate fi uti­
lizată pentru perforajui umed,
deoarece atacă agregatele .
Acest fapt a condus Ia înce­
tinirea lucrărilor de perforaj u-
med. Se impunea introducerea
apei potabile, care cerea însă
o reţea subterană, lucru destul
de greu mai ales atunci cînd
nu există cineva care să se o-
cupe cu răspundere de el.
S-a născut ideea folosirii unor
recipienţi cu care să se ducă
apa de la suprafaţă la locurile
de muncă. Entuziasmul de la
început a dispărut însă şi de
astădată. Evident, la început lu­
crul este mai dificil, mai ane­
voios chiar. Acesta era momen­
tul în care se simţea nevoia
ajutorului tehnicienilor şl ingi­
nerilor. Din păcate însă mulţi
dintre aceştia n-au dat dovadă
de vreun interes deosebit în a-
cest scop.
In fine, aproape acum un an
Constructorii şi-an
spus cuvintul
( Urmare din pag. l-a)
în faţă. Am discutat mult des­
pre eîte toate şi am aflat lu­
cruri pe care nu mă aşteptam
să le aflu. Să precizez : Andrei
Bizideanu e organizator de par­
tid la şantierul de montaj al
noii oţelării 'Martin d'in Hu­
nedoara.
L a construcţia cuptorului
Martin nr. 4, de fapt a
celor trei cuptoare, lucrează
mai multe şan tiere: de con­
strucţii, montaj, instalaţii... Pî­ cîştigat cu atîta trudă de con­
nă acum au avut cuvîntul în­
deosebi constructorii. Şi ei şi-
au spus din plin cuvîntul. La
traveea 1 (trebuie spus că e-
forturile sînt 'concentrate pen­
tru a putea respecta termenul
de 'dare în folosinţă asupra
traveelor 1, 2 şi 3), 98 Ia sută
din lucrări sînt terminate. La
traveea 2, în care se situează
de fapt cuptorul, lucrările —
indiferent că e vorba de tu r­
narea fundaţiilor sau înzidirea
cuptorului — sînt în avans cu
cîteva zile. Bunăoară, numai la
zidăria refractară, avansul faţă
de grafic este de circa 15 zile.
Sînt terminate canalele de
fum, camerele regeneratoare şi
camerele de zgură pînă la bol­
tă, din zidăria refractară a
cuptorului s-au făcut mai bine
de "două treimi, ceea ce asigu­
ră începerea lucrărilpr de în-
zidire a vetrei cu circa 10 zile
înainte de termen. Dorinţa u-
nanimă a constructorilor este
de a primi din partea monto-
rilor front de lucru.
Montorii pe de altă parte,
cei cu construcţia metalică, cu
utilajele, îi asigură prin fapte
că Ie vor da front de lucru. La
cuptor, obiectivul central al a-
tenţiei tuturor, montarea ar­
măturii vetrei e în avans faţă
de grafic cu 10 zile, a arm ă­
turii capetelor cu cel puţin 15
zile, asamblarea pereţilor late­
rali şi frontali ai cuptorului
poate să înceapă. Aceasta pen­
tru a linişti pe constructori în
privinţa frontului de lucru Ia
cuptor.
Urmărind stadiul lucrărilor
pe travei, constatările sînt a-
celeaşi. Traveea l-a este com­
plect montată şi în prezent se
lucrează la acoperirea cu tablă
s-a pus cu tărie problema In­
troducerii reţelei de apă pota­
bilă. S-a hotărît chiar ca pînă
Ia 23 August 1959 la mina
Musarlu să fie terminată lucra­
rea. Acestea au fost însă doar
vorbe. Abia prin toamnă au în­
ceput primele lucrări şi din pă­
cate nici în acest an nu merg
prea bine.
Despre perforajui umed s-a
discutat mult Ia I.M. Barza,
s-au întocmit chiar planuri de
acţiune. Dar la această între­
prindere nu s-a acordat aten­
ţia cuvenită problemei pcrfora-
jului umed. In trimestrul I a.e.
era prevăzută perforarea umedă
la 75 locuri de muncă. Din a-
cest plan s-a realizat însă abia
50 la sută.
La I.M. Barza mai dăinuie
încă ideea că perforajui umed
cade îndeosebi în sarcina ser­
viciului protecţia muncii. Din a-
cest motiv,/şefii de secţii nu a-
cordă atenţia cuvenită acestei
probleme, lucru destul de dău­
nător. Chiar şi atunci cînd re­
ţeaua de apă potabilă va fi da­
tă în exploatare, dacă corpul
tehnic al minei nu va acorda
sprijinul necesar, perforajui u-
med va continua să se extindă
greu. Datoria inginerilor şl a
maiştrilor este să ajute zl de zi,
în mod practic, pe toţi minerii
să perforeze umed.
In extinderea perforajului
umed un rol important revine
organizaţiilor de partid. Ele
trebuie să îndrume conducerile
administrative ale sectoarelor
să folosească din plin agrega
iele existente, să mobilizeze oa­
menii pentru perfecţionarea sis­
temului actual.
Pînă în prezent Ia î. M. Bar­
za s-au găsit doar mijloacele
pentru captarea prafului la lu­
crările orizontale, unde roca
permite folosirea apei. S-au fă­
cut însă propuneri — şi nu-s
deloc lipsite de Interes — în
vederea captării aerului şi Ia ce­
lelalte lucrări, chiar şi Ia sui­
tori. E bine ca aceste propuneri
să capete cît mai curînd viaţă !
şi finisajele construcţiilor me­
talice. La traveea 2-a, exclu-
zînd cuptorul, macaraua de
125 tone îşi aşteaptă macara­
giul pentru a putea începe
montarea din plin a platformei
d>e la cota 7.000 mm.
Dar aici încep buclucurile.
Unii furnizori şi îndeosebi Boc­
şa Romînă întârzie cu livrarea
grinzilor platformei, a căii de
rulare pentru macaraua amin­
tită. Acest lucru duce cu fie­
care zi la reducerea avansului
structori. Deocamdată situaţia
nu e gravă, însă dacă piesele
respective nu vor sosi, con­
structorii se vor vedea puşi în
situaţia de a nu-şi putea res­
pecta întocmai angajamentele.
Greutăţi creează şi IPRO-
MET-ul. Unele proiecte fiind
incomplete, e necesar să se aş­
tepte săptămîni în şir soluţiile
de la Bucureşti, deoarece filia­
la IPROMET din Hunedoara
nu le poate da pe loc. Oare
proiectantul principal nu ar pu­
tea sta la Hunedoara pentru a
se evita asemenea situaţii ? E
suficient să amintim că pentru
aprobarea cusăturilor de su­
dură de la capetele cuptorului,
au fost necesare circa două
săptămîni. Acelaşi lucru se
poate spune despre aprobarea
modificării evacuării zgurii de
sub cuptoare.
Cu toate aceste greutăţi, con­
structorii reuşesc s-o ia îna­
intea timpului, să dea viaţă
angajamentului de a preda
cuptorul la încălzire la data de
10 august. Printre ei, prin stră­
dania depusă în scurtarea te r­
menelor de executare a lucră­
rilor, s-au remarcat fierar-be-
toniştii din brigada lui Petre
Ionescu,' lăcătuşii montori din
brigăzile conduse de Nicolae
Năstase, Ştefan Szekey şi alţii.
Am mai dat o raită pe şan­
tier singur.
Am văzut cum se aşează că­
rămidă peste cărămidă la
cuptor, cum grindă se sudează
de grindă, cum, cu fiecare oră
contururile construcţiei se
schimbă. Şi-am trăit şi eu con­
vingerea tovarăşului Bizideanu,
după care, înainte de termen,
cuptorul Martin de 400 tone.
va da şarjă.
DRUMUL SOCIALISMULUI \vfmsxă^Kar^ Nr. 1675
Aşa-i Medruf, poznaş
Un om mai poznaş ca nii au treburi cine ştie pe,
Medruţ mai rar. Nici unde şi nu trec pe la sfa ­
nu-ţi iese bine in drum şi tul popular, Medruţ se ştie, La încheierea anului şcolar
gata, se şi apucă de pozne. U- descurca. E drept că în a-
neori îţi vine să-i sp u i: „stai semenea situaţii se mai ne­ Flecare elev cu fruntea sus!
omule că acum n-am tim p“. căjeşte Medruţ, dar pînă la
urmă tot o scoate la ca­
Dar poţi să-l opreşti pe Me­ păt. Iaca, face doi paşi şi La Şcoala medie mixtă din Sebeş există trei clase a VlI-a: A .B .şlC . niciodată. Aş ti vrut să văd
druţ ? Nu poţi. E meşter ma­ cînd ies prichindeii de la Pentru a afla părerea profesorilor diriginţi de la clasele a Vil-a A şi cum lucrează oamenii acolo".
re în a păcăli lumea. Ca el şcoală numai ce-l auzi spre C, precum şi a părinţilor elevilor despre răminerea in urmă la învăţătură
sînt puţini prin partea lo­ vale: a unor elevi şi preocuparea pentru îndrumarea elevilor înspre munca pro­ Eu zic că ar ii foarte bine da­
ductivă. redacţia ziarului nostru, împreună cu conducerea şcolii a organizat că profesorii diriginţi ar organi­
cului. Unii ar — A h ă !Ahăăă! Măi cop- la Sebeş zilele acestea o consfătuire cu diriguiţii şi părinţii acestor elevi. za cu copiii noştri o excursie
piitea să spu- chile! Ia fă Publicăm mai jos pe scurt părerile profesorilor diriginţi şi ale părin­ la Hunedoara.
nă că nu e- bine. Apoi, glu­ ţilor elevilor.
xistă altcineva mind cum îi (, MARIA ÎLÎNESCU : Copilul
mai poznaş. e fe lu l: Hei, C uvîntul d irig in ţii or tea'nu. care era corigentă la meu n-are note rcic. De la 7
bată-te să te ţ trei obiecte, a promovat cu bine în sus. Am discutat cu el şi
In plină zi, bată. Tu eşti IOAN ŢÎRLEA — profesor di­ obiectele respective, elevul Ghe- mi-a spus că ar vrea să mear­
îl vezi ieşind a lui Saveta riginte Ia clasa a Vil-a A: In cla­ orghe Pienar. corigent la patru gă Ia o şcoală de electricieni.
de la sfatul din Deal. Era sa pe care o conduc urmează obiecte de asemenea: Eu nu ştiu unde ar fi o şcoală
ţ> popular şi nu- să nu te mai cursurile 25 de elevi. In tri­ de electricieni. Ar li bine să cu­
mestrul I, patru dintre aceşti e- In trimestrul II ne-au apărut noaştem şi noi şcolile profesio­
^ mai ce a u zi: cunosc. Fain levi au rămas corigenţi la unul însă alţi corigenţi. Aceasta pen­ nale care există în regiunea noa­
sau mai multe obiecte. tru că n-am ştiut să ne în­ stră pentru ca să putem îndru­
— Ahă! Ahăăă ! Măi lua ! copchil te-ai dreptăm atenţia asupra întregii ma copiii înspre aceste şcoli.
Ia fă bine 1 Pentru a îndrepta situaţia a- ci ase.
mai făcut. — cestor elevi, pe lîngă faptul că BINDER CATERINA: Am
Şi lua face bine şi vine Şi cum zici că te cheamă ? profesorii de la obiectele res­ Gît priveşte alegerea drumu­ auzit că în clasa unde învăţă
pînă la Medruţ, iar Medruţ pective .au organizat consulta­ lui în viaţă, am constatai că fata mea disciplina nu prea o
numai ce-l încarcă cu un A aa! Văsile. Ştiu. No. na! ţii, eu, ca .diriginte, m-am în­ unii dintre eJevi au o noţiune disciplină şi că asta ar strica
teanc de ziare. grijit ca elevii mai buni ¦la în­ greşită despre munca fizică şi !a învăţătură, Eu întotdeauna
Fă bine. Du-le la m in ă ! văţătură să-i ajute pe cei ră­ cea intelectuală. îi atrag atenţia să nu deranjeze
— Na ! Fă bine, du-le la maşi în urmă. Se. am consta­ pe celelalte eleve în timpul lec­
m in ă !. Şi Vasile, cu ghiozdanul în tat însă pe parcurs ? Intre ele­ FRUM RUDOLF — profesor ţiilor. Ar ti bine ca in tiecare
spate şi cu teancul mare de vi exista un oarecare indivi­ diriginte la clasa a VH-a C •— zi cînd copiii noştri sînt indis -
Altădată, nici nu iese de ziare în 'braţe, merge, lipa- dualism, egoism ia|ă de învă­ secţia germ ană: Faptul că la ciplinaţi, să fim anunţaţi. Şi
la sfat. Strigă ăe-acolo, din lipa, gîfîiină pînă la mină. ţătură. Dîndu-mi seama de a- noi în primul trimestru au fost ceilalţi părinţi ar trebui să atra­
pridvor : cest lucru, î n . cadrul unei ore mai mulţi corigenţi decît în cla gă atenţia copiilor lor în pri­
Din timp în timp se mai de diriginţie am discutat cu e- sa a Vil-a A, iar în trimestrul vinţa aceasta.
— Ahă! Ahăăă! Nană opreşte în drum să dea bi­ levii următoarea temă : „Succe­ a! doilea situaţia nu s-a schim­
M ărie! Şi apoi făcînd semn neţe unui cunoscut, apoi iar sul unuia să fie succesul între­ bat aproape cu nimic, cred că se VERA APOLZAN : Fetiţa mea
cu m in a : — Ia fă bine! gii clase iar insuccesul unuia datoreşte indisciplinei. In clasa am observat că are deprinderi
porneşte: lipa-lipa... insuccesul întregii clase“. noastră disciplina este mai sla­ spre munca practică. Ii place
Şi nană Mărie face bine, bă decît în celelalte clase. Mai mult gospodăria. Aş vrea s-o
iar Medruţ îi pune în braţe Dar vedeţi, nu v-am ăez- i După discuţiile pe care le-am ales disciplina în ore. dau ia o şcoală profesională de
un teanc mare de ziare, du­ purtat cu elevii pe această te­ gospodărie sau Ia una' de tex­
pă care adaugă: N a! Fă văluit un secret. Cine-i ) mă, acel individualism şi ego­ Pentru ajutorarea elevilor ră­ tile. Şcolile proiesionale trebuie
bine! Du-le la m in ă ! ism dintre elevi a început să maşi în urmă vom schimba sis­ să iie mai mult popularizate.
Meclruţ, omul cu „Ahă! , dispară., iar ajutorul acordat e- temul de vizite la domiciliul e- Eu nu cunosc nici o şcoală de
Păcăliţii lui Medruţ sînt levilor. Noi am hotărît ca deo­ gospodărie sau textile.
toţi cei care-i ies în cale. Ahăăă!?“. Cu siguranţă c-aţi <, levilor rămaşi în urmă a fost dată 2-3 profesori de diferite
Uneori, cînd aceştia nu a- specialităţi să viziteze un elev. încheierea cu succes a anului $
par, Medruţ3 cum e el poz­ ghicit că e un factor poş­ evident. In trimestrul II "situa­
naş din fire, îi caută cum C uvîntul p ă rin ţilo r şcolar, îndrumarea elevilor în- %
caută bolnavul pe doctor. tal. Şi dacă vreţi să ştiţi, ţia la învăţătură s-a schimbat.
Chiar şi atunci cînd oame-. spre a-şi alege un drum bun în $
stă tocmai la Valea Dosului.
Aşa-i place lui să împartă
ziarele, păcălind pe toţi cei
care-i ies în cale. Dar cei
mai păcăliţi ştiţi, cine sînt ?
Abonaţii la care niciodată ^
n-ajung toate ziarele ! . <
I. GIOBOTÂ <
if^/N/VW- 1 Spre exemplu, eleva Lucia OL GHEORGHE SĂLIŞTEAN : viaţă va trebui să stea ca o ţy
Eu aş propune ca profesorii
PENTRU M ER ITE R ER SER IT E să se ocupe mai mult de copiii sarcină de căpetenie atît in faţa
acelora care nu au prea multă
ştiinţă de carte. Noi i-am ajuta prolesorilor şi diriginţiior de la >2
dar acum se învaţă mai mult
decît atunci cînd urmam noi Şcoala medie din Sebeş cît şi
şcoala. îmi place cum se ajută
în ultima vreme elevii între ei, de la celelalte şcoli din regiu­
cum ajută cei mai buni pe cei
mai slabi. nea noastră. Preocuparea pentru
Tineretul din oraşul Deva, mobilizat de or- din cele 79 brigăzi utemişte de muncă patrio­ VERONfCA CIUHAT : De găsirea unor forme cît mai va- >'/
)ganizaţiile U.T.M., desfăşoară o susţinută ac­ tică au prestat circa 30.000 ore de muncă vo­ multe ori copilul meu m-a în­
tiv ita te pentru a întîmpina cel de-al Ill-lea luntară. Numai pe Dealul Cetăţii au fost plan­ trebat cam ce cred eu că ar tre­ riate, care să ducă la ajutora- .
1Congres al partidului cu rezultate cît mai fru- taţi- 3.5.000 puieţi pe o suprafaţă de 7 ha. in bui să facă după ce termină
\moăse în activitatea de producţie şi obştească. această acţiune tinerii au realizat economii în cele 7 clase. Uneori l-am în­ rea elevilor râmaşi în urmă la |
valoare de 11.200 lei. Penţru a veni în spriji­ trebat şi eu pe el. El înclină învăţătură, pentru a forma |a !
Numai în ultimele două luni, în oraşul Deva, nul colectiviştilor tinerii din Deva au curăţat o sâ meargă Ia o şcoală profe­ elevi o disciplina conştientă,
\au fost create 16 brigăzi de producţie ale tine­ suprafaţă de 80 ha. păşune la G.A.C. sîntuhalm sională. Dar îmi spunea în- legătura permanentă cu pă- .9
retului, 27 brigăzi de muncă patriotică şi 6 şi G.A.C. „Petdfi săndor“. Au mai fost plan­ tr-o z i : „Tare mult aş vrea
’posturi ut emis te de control. Dovedind o sus­ sâ văd Hunedoara. Am auzit I^ rinţii, popularizarea şcolilor pro-
ţin u tă preocupare pentru bunul mers al pro­ taţi 500 plopi la stadionul „Cetate“ şi 1.100 de furnale, de laminoare, de
ducţiei, organizaţiile de bază U.TiM. au luptat pomi fructiferi şi ornamentali pe străzile ora­ bluming, dar nu le-am văzut <S) fesionale — iată citeva problc-
\pentru antrenarea în întrecerea socialistă a şului şi şoseaua Deva—Sîntuhalm.
\unui cît mai mare număr de tineri. Brigăzile $ me care s-au desprins din con­
ide producţie ale tineretului, cum sînt acelea de O atenţie deosebită s-a acordat acţiunii de
colectare a fierului vechi. Pînă în prezent s-au Isfătuirea de la Sebeş.
Şcoala medie din Sebeş ar
face bine dacă ar prelucra cu
elevii şi profesorii şcolii, în­
îdemnul elevilor şi profesorilor
diriginţi de la şcoala de 7 ani
din Hunedoara. J
)la Exploatarea minieră Deva, întreprinderea colectat peste 80 tone fier vechi, din care s-a :®©~
„Banpotoc“, fabrica de nasturi şi altele au adus predat I.C.M.-ului 52 tone.
i0 preţioasă contribuţie la îndeplinirea înainte Din acţiunile întreprinse pînă în prezent s-au
[de termen a sarcinilor de plan, la realizarea de realizat economii în valoare de peste 150.000
)economii. lei. Un merit deosebit în această direcţie re­
, Paralel cu activitatea de producţie tinerii din vine organizaţiilor de U.T.M. de la Exploatarea
\Deva participă cu entuziasm la acţiunea de în­ minieră Deva, spitalul unificat, şcoala pro- 1
frum useţare a oraşului. Pînă în prezent tinerii fesională, sfatul popular orăşenesc ş.a. Aurul Brad — U. L Arad 1-3 (1-1)
GHEORGHE DUBiNCIUC
i secretar al Comitetului orăşenesc Echipa Aurul Brad s-a întîl- este deschis în min. 9 de că­
U.T.M. Deva nit într-un meci amical d© fot­ tre Dula care driblează pe
bal cu echipa U. T. Arad. îna­ Neamţu şi marchează cu toată
N.R, Pentru merite deosebite în activitatea proîesionafă, obştească "şi de organizaţie, Co­ intea meciului, maistrului eme­ intervenţia lui Izghireanu. In
mitetul orăşenesc U.T.M. Deva a acordat următorilor tineri cinstea de a ii fotografiaţi în fa­ rit al sportului Iosif Petchowski min. 39 U.T.A. beneficiază de
ţa drapelului desfăşurat al organizaţiei orăşeneşti U.T.M. Deva. precum şi antrenorului echipei un corner; execută Pop pînă ia
U.T.A., Goloman Braun, le-au Petescu care cu capul introdu­
«Él fost oferite cîte o lampă si cîte ce mingea în poartă. In min.
m o cască de miner. De asemenea, 8 8 Pârcălab deschis de Pet-
din partea şcolii profesionale din schowski trage puternic, Zamfir
Gurabarza li s-au oferit eşanti­ nu mai poate reţine şi scorul
oane de cristal. devine 1-2. Un minut mai tîr-
ziu acelaşi Pârcălab înscrie din
Meciul a prilejuit un frumos nou : 1-3, scor cu care ia sfîr-
spectacol fotbalistic. Aurul, do­ şit întîlnirea. La spectacolul ofe­
vedind multă putere de luptă a rit au contribuit ambele echine.
depus o dîrză rezistenţă dar a O menţiune pentru Petschowski,
greşit în apărare, fapt care l-a Pârcălab şi Meţcaş de la U.T.A..
costat două goluri. Mai matu­
ră în joc, U.T.A. a cîştigat cu Dianovschi, Dobîrcău şi Bicu de
scorul de 3-1 (1-1), dar numai
în ultimele minute de joc. Apă­ la Aurul. A arbitrat corect M.
rarea oaspe a trecut prin multe
Marta (Deva).
emoţii pricinuite de Dăndulescu, M. SUSAN
Dula şi Murzacu. De fapt scorul
corespondent
IOAN MATEI AŞ IONEL BARNA Victoria Căîan — A urul Certe j 8-1 (4-1)
miner la Exploatarea minieră elev la Şcoala profesională de construcţii
Joi, pe stadionul din Gălan L’â reluare gazdele asaltează
s-a disputat meciul amical de poarta oaspeţilor reuşind să în­
fotbal dintre echipele Victoria scrie încă 4 goluri prin Gyur
(2), Gălin şi Gulenco. A fost un
Gălan şi Aurul Gertej. De la în­ joc frumos cu faze spectaculoa­
ceputul meciului gazdele pun se. Echipa gazdă s-a comportat
stăpînire pe joc reuşind să în­ bine în toate compartimentele.
scrie în min. 2 prin Gyur. Oas­ Oaspeţii au jucat cu voinţă dar
peţii contraatacă şi reuşesc în dezlînat, cu pase greşite.
min. 8 să egaleze. Din nou
gazdele pun stăpînire pe joc şi A. TUZA şi C. CHIRIAC
reuşesc pînă la pauză să înscrie
încă de trei ori prin Gulă şi corespondenţi
Gălin (2 ).
Victoria Hafeg— Metalul Ofeiul roşu 4’5(2-1)
ANA R^DU SIGISMUND POP Sfatul Echipa Victoria Haţeg în Victoria Haţeg deschide sco­
elevă la Şcoala pedagogică secretarul organizaţiei U.T.M. de la meciul amical disputat joi cu rul.
echipa de categoria B Metalul
v/v'V * v popular orăşenesc. Oţelul roşu a avut o compor­ In repriza a Iî-a Oţelul ro­
tare foarte bună, jucind aproa­ şu a avut o uşoară superiori­
pe tot ţimpul de la egal la tate ceea ce a făcut să şi
egal. Chiar în primele minute cîştige !meciul la un scor des­
tul de s t r î n s 5-4.