Page 43 - 1960-05
P. 43
Nf\ 1675 DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 3
VESTI m m SATELE Fier vechi pentru ofelarii! P roblem e ale a n im a le lo r
REOIUM II
«ct -•* »o- • •• •t
Dezvoltă sectorul zootehnic
Traduc în fapte tea, Achim Verde şi Cu sprijinul în regiunea Hunedoara
angajam entele alţii. deputaţilor
DUMITRU JUGASTRU
Tinînd seama de veniturile mari pe care le pot realiza din Brigada utemis- secretar P.M.R. Dobîrca Duminica trecută, (Urmare din pag. t-a). trebuie executate şi a urmărit agrotehnică ca şi celui pentru
creşterea animalelor şi avînd asigurate condiţii din cele tă de muncă pa membrii Comitetu
mai bune pentru adăpostirea lor, colectiviştii din satul Reciu, triotică din satul Răspund lui executiv al Sfa male. In foarte multe locuri realizarea lor. De asemenea, boabe.
Dobirca, raionul chemării tului popular din crescătorii de animale se preo Sfatul popular comunal Lan
raionul Sebeş, au hotărît ca anul acesta să mărească numărul Sebeş, a început să oţelarilor comuna Clinic, ra cupă de îmbunătăţirea pajişti Fiecare leu —
traducă în fapte ionul Sebaş, re lor. Datorită muncii depuse de crăm a organizat bine executa
de bovine cu încă 47 capete din care 30 vaci cu lapte. angajamentele lua Organizaţia de partizaţi pe cir către colectivişti, întovărăşiţi,
te în cinstea Con bază U.T.M. din şa cumscripţiile elec ţărani muncitori şi organizatnlé rea lucrărilor de primăvară pe cheltuit cu folos
Mergînd pe linia înfăptuirii hotărîrilor luate ei au cumpă gresului P.M.R. Nu hii Bejan-Tîmăvi- torale din comună de tineret în anul 1959 s-a lăr
mai intr-o si, tine ţa, raionul Ilia, a şi avind la dispozi git suprafaţa de păşunat cu păşunile comunale.
rat pînă în prezent 24 vaci de lapte şi două juninci. Pentru rii de aici au co întreprins recent o ţie 4 căruţe, au co peste 3.500 ha. prin lucrări de Nu peste tot însă s-au exe Gospodăriile colective au fost
lectat cantitatea acţiune de colecta lectat cantitatea de desecări,- curăţare de mărăcini-
cumpărarea acestora ei au folosit suma de 92.700 Iei pe care de 2.000 leg. de fier re a fierului vechi. 3.000 kg. fier vechi. şuri, tufişuri şi lăstărişuri ne cutat lucrările de întreţinere la îndrumate să facă construcţii
vechi. Cu acest prilej s-au folositoare.
statul Ie-a pus-o Ia dispoziţie prin banca agricolă, drept îm adunat peste 600 IOAN BIA şi WOLF timp. In regiune mai sînt încă ieftine, pe baza folosirii materia
S-au evidenţiat leg. fier vechi. Anul acesta în regiune se fac
prumut. în zilele ce urmează vor mai procura încă 6 vaci tinerii Pavel Cun- MIHAI II — deputaţi lucrări pentru a lărgi suprafaţa mari suprafeţe de păşuni degra lelor de construcţie locale şi
ţan, Gheorghe Puş- PETRU SÂBAU de păşunat cu cca. 4.250 ha.
de lapte. GH. RADU secretarul organizaţiei prin curăţiri de arborele dăună date, erodate şi acoperite cu ar prin munca colectiviştilor. In
toare şi desecări, iar prin com
corespondent U.T.M. din Bejan- baterea eroziunii solului se va borele, muşuroaie etc. Suprafeţe anul 1959 în regiune s-au con
Tîrnăviţa spori producţia de iarbă pe al
Pentru asigurarea hranei animalelor te 500 ha. O suprafaţă de mari de acest fel sînt în ra struit 8 6 de grajduri noi, s-au
1 0 .0 0 0 ha. de păşuni esie plani ioanele Haţeg şi Ilia, în comu amenajat 62 de grajduri cu o
ficată ca să fie îngrăşată. Prin nele Pojoga, Zam, Rîu de Mori, capacitate totală de 6.950 ca
K/Tobilizaţi de către organizaţia de partid, ţăranii muncitori astfel de lucrări se vor _crea Rîu Alb, etc. In aceste raioane pete vite mari, precum şi multe
încă din acest an 2 2 3e păşuni
* ^din satul Uleş, raionul llia.au efectuat zilele trecute peste trebuie să se ia grabnice mă alte construcţii gospodăreşti. O
model.
240 ore de muncă voluntară curăţ ind păşunea pe o suprafaţă de In această primăvară au exe suri pentru redarea acestor su experienţă pozitivă a cîştigal
2 0 hectare. în acest fel animalelor le-au fost asigurate con cutat lucrările la timp şi în bu Comitetul raional de partid Ha
ne condiţiuni colectiviştii din
diţii bune pentru păşunat. Clinic, Turdaş, Tîmpa, întovără- prafeţe producţiei. ţeg, care a desfăşurat o largă
şiţii din Lancrăm, Drîmbar etc. acţiune politică şl organizatori
Prin munca depusă s-au evidenţiat comuniştii Zaharia Bur- Există însă în unele raioane or că în rîndul maselor de colec
Comitetul executiv al Sfatu ganizaţii de partid şi sfaturi tivişti şi întovărăşiţi pentru rea
za, loan Cojan, precum şi utemişfii Victor Cărmăzan, Octa- populare care se împacă cu ast lizarea de construcţii bune şi
lui popular al comunei Orăştioa- fel de situaţii şi nu arată ţă ieftine. Folosind materiale din
vian Cărmăzan, Gabor Ruben şi alţii. IOSIF BIJRZA ranilor muncitori că este în pro
ra de Sus, raionul Orăştie, •a priul lor Interes să participe Ia
corespondent
dezbătut problema păşunilor, a
Hotărîrea colectiviştilor din Nălaji executarea lucrărilor de îmbu resurse locale şi munca colec
fixat împreună cu ţăranii munci tiviştilor s-a reuşit ca preţul
Colectiviştii din satul Nălaţi, raionul Haţeg, au prevăzut în nătăţire a păşunilor. mediu de cost pe raion al unui
planul de producţie pentru acest an să construiască o tori din fiecare sat lucrările ce Este ştiut doar că fiecare ţăran grajd să fie de numai 30.000
magazie pentru cereale. lei.
în scopul realizării acesteia Ia un preţ cît mai scăzut, re CONCURS muncitor vrea ca de la anima
cent, în cadrul unei adunări generale colectiviştii au hotărît ca lele pe care le are să obţină
fiecare familie să facă prin muncă voluntară cîte 1 .0 0 0 bucăţi ÎN CINSTEA CELUI mai mult lapte, mai multă car In regiune mai există însă
cărămidă. în felul acesta pentruceie 41.000 bucăţi cărămizi, ca DE-AL III-LEA CONGRES ne şi lînă. Lipsite de îndrumare destule gospodării colective ca
re au început să fie pregătite, gospodăria nu va cheltui nimic. AL P.M.R. SI A ZILEI re fac construcţii scumpe. Co
DE 23 AUGUST 1960 re şi control, unele comitete exe lectiviştii din Şăuleşti, raionul
ANA GIJGOR dacţia revistei „TINĂRUI. cutive ale sfaturilor populare Hunedoara, au construit un
LENINIST" organizează au dat uitării problema îmbu grajd care i-a costat circa
corespondentă CONCURSUL ^ CORES nătăţirii păşunilor. Sfatul popu 2 0 0 .0 0 0 lei — o adevărată ri
PONDENŢILOR VOLUN lar al comunei Rîu de Mori nici sipă ! In timp ce în raionul Ha?
Cîştigăfori ai drapelului de fruntaş TARI SI CITITORILOR măcar nu se interesează de fe
REVISTEI PENTRU CE lul cum arată păşunile care a- ţeg un grajd pentru 50 vite
Colectiviştii din Miercurea au reuşit primii din raionul Sebeş, LE MAI INTERESANTE mari a costat în medie 30.000
să termine lucrările din c ampania de primăvară. Ej au ARTICOLE DE EXPE parţin aepstei comune.
insămînţat cu mult timp înain te de termenul stabilit 4Tî ha. RIENŢA, REPORTAJE, Mari rezerve pentru lărgirea le iar în raioanele Ilia şi Brad
cu orz, 13 ha. cu ovăz, 14 ha. cu sfeclă furajeră, 25 ha. cu sfeclă NOTE CRITICE, POR suprafeţelor păşunabile există 50 /00-55.000 lei, în raionul
de zahăr, 105 ha. cu porumb boabe şi 12 ha. cu porumb siloz. TRETE DE UTF.MIŞTI în golurile de munte şi pe tere Sebeş costul mediu al unui
Au fost de asemenea plivite 140 ha. cultivate cu grîu de FRUNTAŞI ÎN PRODUC grajd s-a ridicat la 114.000 lei,
toamnă. De asemenea, s-a apli cat prima praşilă pe întreaga ŢIE SI ACTIVITATEA nurile din jurul acestora.
suprafaţă cultivată cu sfeclă de zahăr şi pe 4 ha. cultivate cu OBŞTEASCA, INFORMA în raionul Hunedoara la 127.000
floarea-soarelui. ŢI!. Cu toate că acţiunile întreprin
Pentru executarea acestor Iu crări înainte de termen, gospo- se în ultimii ani au dus la o lei, iar în raionul Orăştie la
dăriei agricole colective din co muna Miercurea i-a fost decer- In articolele lor, par !50.000 lei.
nat, cu puţin timp în urmă, dra pelu! de fruntaşă pe raion. ticipanţii Ia concurs vor sporire simţitoare a' productivi
trebui să oglindească via tăţii păşunilor, totuşi mai sînt In ultimul timp biroul Comite
GH. MARCU ţa şi munca avîntată a încă multe de Făcut. Organele tului regional P.M.R. a orga
tineretului patriei noastre, locale de partid şi sfaturile, nizat o largă popularizare a
corespondent laptele deosebite ale tine populare trebuie să popularizeze experienţei şi a rezultate
rilor pentru înîlorirea pa experienţa existentă în multe lor pozitive obţinute în ri
ntrîn'd pe va deschide noi Comunistul triei socialiste, pentru în comune şi Şefie, să organizeze dicarea de construcţii ief
Francisc Hor- deplinirea sarcinilor pe ca mai bine munca şi să aplice
poarta Com DOI FRUNTAŞI orizonturi. Voi / vath, este strun- re partidul le pune în fa metodele cele mai bune, astfel tine de adăposturi pentru ă-
binatului side putea îmbunătă 1 \ gar la depoul ţa tineretului. Scrieţi cît nimale în raioanele Haţeg şi
C. F. R. Teiuş. mai detailat despre activi ca producţia de furaje să creas Ilia.
Prin reducerea rebutului, tatea multilaterală a orga că simţitor.
rurgic "din Hu ţi şi mai mult şi a adausului de prelucra nelor şi organizaţiilor In această perioadă este deo
re, el realizează lunar e- U.T.M.: adunări generale sebit de important ca organe
conomii în valoare de interesante, învăţămînt po
nedoara, străbaţi mai întîi a- ghe Albu sînt elevi în clasa calitatea oţelului. 300— 400 lei. litic, activitate cultural-ar- Peste 10 tone porumb le raionale de partid şi de stat
ieea fruntaşilor. Pe această a- a VJII-a a Şcolii medii serale tistică şi sportivă, acţiuni
Gheorghe Albu a îndrăgit yM í W O S M M U L B E de muncă patriotică ale ti însilozaf de fiecare vacă să rezolve operativ o- serie de
lee sînt puse Ia loc de cinste din hunedoara. neretului, precum şi des probleme de care depinde dez
mai mult matematica şi fizica, 15 MAI 1960 pre felul în care organi
portretele celor mai buni mun Fytpă-m asă, Ia Şoala medie învaţă însă cu mult sîrg şi dă PROGRAMUL 1 : 6,00 Muzică popu zaţiile U.T.M. se preocupă
citori din combinat, oameni ca ^ serală, i-am întîlnit pe cei răspunsuri bune la toate mate: lară romînească; 8,00 Estrada in de îndrumarea muncii pio Dacă iarba păşunilor consti voltarea creşterii animalelor. A-
re prin rezultatele obţinute în doi tineri ale căror portrete le riile. Acest lucru îl dovedeşte strumentelor ; 9,00 Teatru la microfon niereşti. De asemenea, ar tuie hrana- de bază a animalelor cum, şi nu spre sfîrşitul anului,
lupta pentru mai mult metal au văzusem pe aleea fruntaşilor. şi faptul că la sfîrşitul trimes pentru copii; „Eroii Pacificului"; de ticolele se vor referi la în timpul verii, porumbul însi- este timpul să se ia măsurile
cucerit dragostea şi respectul Aflasem de la directorul şcolii trului II a avut o singură me Zoe Anghel şi Puiu Hulubei: 10,(0 metodele bune de muncă, lozat este principala hrană din necesare pentru a se cumpăra
muncitorilor din combinat şi a că loan Maftei şi Glheorghe Al die de 9, restul numai 10. Cîntece interpretate de corul de co experienţa pozitivă a ac toamnă pînă în primăvară. In animalele necesare şi îndeosebi
celor din întreaga regiune. pii al Radioteleviziunii; 10,50 „Pe va tiviştilor, organelor şl or regiunea noastră în anul 1958 vaci şi juninci. De cea mai ma
... Privirea mi-a fost atrasă bu învaţă cu multă dragoste, — Este un elev eminent, ca lurile albastre" — muzică uşoară; ganizaţiilor U.T.M., a pro gospodăriile colective din re
că întotdeauna vin temeinic pre re ne face cinste — a spus di 11.30 Constructori şi construcţii; 12,15 pagandiştilor şi instructo giunea Hunedoara au însilozaf re însemnătate este creşterea în
de două portrete. Doi tineri ale gătiţi la toate materiile. Tova rectorul şcolii. Profesorii sînt Scriitori laureaţi ai Premiului Lenin rilor de pionieri, rezultate numai 2.692 tone furaje, iar în bune condiţiuni a animalelor ti
căror chipuri îmi păreau cunos răşului Maftei — spunea direc foarte mulţumiţi nu numai de pe 1900: Mirzo Tursun-Zade ; 13,10 le bune obţinute în educa anul 1959 au fost însilozate nere, atît a celor obţinute din
cute. Unde le-am mai văzut? torul — îi place foarte ...mult el, dar. în general, de toţi ele De toate pentru to ţi: 14,00 Gintă or ţia comunistă a tineretu 27.000 tone. prâsila gospodăriei, cît şi a ce
A4ă apropii şi le citesc num ele: chimia. In trimestrul II a avut vii de la cursurile serale. chestra de muzică populară a Radio- lui şi copiilor şi în mobi lor provenite din cumpărări.
„loan Maftei, prim-topitor la o- media 9 Ia chimie. De altfel, teieviziunii; 14,30 Săptâmîna muzi lizarea tineretului Ia lupta
ţelăria electrică“, „Gheorghe la nici o materie nu a avut P rintre portretele fruntaşilor cii cehoslovace: muzică distractivă: pentru îndeplinirea planu In acest an, gospodăriile co Organele şi organizaţiile de
Albu, lăcătuş la secţia de repa medie mai mică "de 7. de la combinatul siderur 15.30 La şezătoare: 17,40 Muzică u- lui de stat pe anul 1960. lective din regiunea Hunedoara partid şi de stat din regiunea
raţii electrice.“ Interesîndu-mă, gic din Hunedoara, aşezate pe şo ară: 18,00 Drumeţii veseli; 19,05 vor cultiva cu porumb pentru noastră, colectiviştii şi întovă-
aflu lucruri frumoase despre e i : Gînd l-am întrebat pe aleea fruntaşilor, găseşti şi pe Cîntece napolitane interpretate de Ben- SE VOR ACORDA UR siloz o suprafaţă cu mult mai răşiţii sînt hotărîţi să nu-şi pre
echipa lui loan /Maftei, spre e- Maftei de ce a îndrăgit jamino G igli; 19,30 Teatru la micro MĂTOARELE PREMII :
xemplu, în cinstea zilei de 1 chimia, a răspuns simplu, fără cele ale tinerilor loan Maftei fon — studioul actorului amator — mare faţă de anul trecut, astfel cupeţească eforturile spre a a-
Mai şi-a îndeplinit planul de emfază : prezintă premiera : „Deşteaptă pă- 2 PREMII I : CÎTE O ca să se asigure peste 10 tone sigura sporirea rapidă a numă
producţie în proporţie de 110 şi Gheorghe Albu, iar la şcoa mîntului“ comedie de Victor Ion Po EXCURSIE ÎN STRĂI de porumb însi lezat pe cap de rului de animale şi creşterea
la sută. Gheorghe Albu este şi — Pentru că mă ajută să pă pa ; 20,50 Muzică de d a n s; 22,30 Con NĂTATE PRIN O.N.T. vacă furajată. producţiei de carne, lapte şi al
el fruntaş în muncă. El execută trund tainele meseriei mele. la medie serală, numele lor sînt cert de muzică populară rusă.
lucrările ce-i sînt încredinţate Anul acesta s-au extins mult te produse necesare îmbunătăţi
Apoi a ad ău g at: înscrise în fruntea celor mai PROGRAMUL i i : 7,00 „Pe stru suprafeţele cultivate cu porumb rii aprovizionării oamenilor
nele viorii“. In program melodii popu pentru siloz şi s-au luat măsuri muncii.
— Dacă voi absolvi cursurile buni elevi la ' învăţătură. Iată lare roinîneşti; 8,30 Clubul voioşiei:
Poşta emisiunii: 9,30 Oîntecul săp- menite să ducă la sporirea pro (articol . apărut In „Scinteia" nr.
exemple demne de urmat de că tăm înii: „Cîntecul partizanilor păcii"
de Ion Chirescu : 10,30 Revista pre ducţiei la hectar. Pentru a se 4.831 din 12 mai 1960) (
cu multă pricepere şi într-un şcolii medii mă voi pregăti peru tre toţi tinerii noştri. sei străine: 10,50 Retransmisia con
certului orchestrei simfonice a Filar ajunge la o producţie mare de
timp record. Am mai aflat apoi tru examenul de admitere la fa monicii de Stat „George Enescu" şi a
D.CRICOVEANU corurilor reunite ale Filarmonicii şi masă verde la ha. porumbului
că atît loan Maftei cît şi Gheor- cultatea de siderurgie. Asta îmi Radioteleviziunii; 12,20 Muzică uşoa
ră : (3,00 Valsuri: 13,15 Gintă Ange- de siloz i se va aplica aceeaşi ÎNTREPRINDEREA d e
ISlSSäl::
GOSPODĂRIE ORĂŞENEASCA
Răzbunarea şoferului /VW VA AATV") Oferte de serviciu ORĂŞTIE
De mult timp Nicolae Hiri- ror prezenţă nu numai că din Lunca. Cernii, Cornel An- ÎNTREPRINDEREA DE Piafa Republicii 20 1
za nu şi-a dorit altceva decît nu-i displace, ci dimpotrivă. drioni şi alţii, şi Hiriza s-a. CONSTRUCŢII SIDE Execută:
să ajungă şofer pe un auto Mai alesdacă aceste per supărat foc. Şi, cină e nervos, RURGICE HUNEDOARA
bus, unde să aibă posibilita- soane se urcă în ca — nu l-aţi văzut 1 — devine angajează zidari în roşu — Construcţii şi reparaţii de
lea să se afirme, să dovedeas bină cu cîte trei sticle de şi mai năpraznic: opreşte calificaţi. Se asigură per construcţii.
că că e cineva. Şi dorinţa i bere, aşa cum a făcut Petru maşina, ridică capota, în manent de lucru.
s-a împlinit. A ajuns şofer Niculescu, gestionar în satul cearcă căldura motorului. Ar O.C.L. PRODUSE INDUS- — Zugrăveli şi vopsitorie.
pe un autobus care circula pe Stei. Asta-i place şoferului. de ? Frige ? Atunci, e bine. la TRIALE INTERRAIONA- — Instalaţii electrice interi
ruta Haţeg— Măşcaş şi retur. găleata, o umple cu apă, o LA DEVA angajează re oare şi exterioare.
Dar ghinionul lut Hiriza con Cu sticla de bere în mina aruncă peste blocul încins al mizieri pentru desfacerea
stă în aceea că i-a fost re- stingă, cu dreapta pe volan, motorului, încă o dată şi încă mărfurilor prin tîrgurile Plata în numerar sau vi
oartizată o taxatoare, Silvia avindu-l Ungă el pe gestio o dată şi fiecare mişcare e şi bîlciurilor din regiune, rament. Pentru salaripţi se
narul Niculescu — şi-n alte cu o remiză convenabilă. efectuează aceste lucrări şi
cu plata în rate.
Man, care-şi face datoria aşa ocazii pe alţii de branşa a- însoţită de înjurături care la Moldovan: 14,30 Cine ştie, cîşti- 1 PREMIU II: Ó BI
mm se cuvine şi care de mul cestuia — şoferului i se pare mai de care. gă : 16,00 Vorbeşte Moscova!: 16,45 CICLETĂ
le ori i-a atras şoferului a- că maşina prinde aripi, ase Şi, nu există cursă in care Cu cîntecul şi jocul de-a lungul Ol MENŢIUNI : STILOURI
Hiriza să nu se... enerveze, fie tului ; 17,15 „Vizita mamei“ — frag 77 II IL M 81 €
lenţia asupra comportării şi SI SERVIETE DE PIELE,
laptelor sale. Dar Hiriza nu-i pe taxatoare, fie pe „frico ment dintr-un roman în pregătire al CĂRŢI, ABONAMENTE
scriitorului Marin Preda : 18,50 Carnet LA REVISTA NOASTRĂ
omul care să se lase dăscă şii“ din maşină. Şi de cîte ori de reporter: 19,30 „Noi melodii în in ETC. in alimentaţia dv. să nu lipsească
ventarul muzical; 20,05 Muzică de
lit şi nici nu-l uită pe acela se enervează de atîtea ori se dans; 21,30 Program pentru iubitorii ¦Sfa&D&DisC&ve' LAPTELE SI DERIVATELE SALE
de rom anţe; 22,00 Aluzică de d a n s; / PBM rM fimifii
care îndrăzneşte să-i facă meni calului din povestea răzbună. De obicei răzbuna 23,10 Simfonia nr. 2 în Mi minor de /. • - ; ' r ¦' • f ' i\
rea are loc la... restaurantul Rachamaninov. gcagSsSíSSSS
observaţii. lui Harap Alb. Şi-atunci cei din Haţeg. Şi de cîte ori se Consumaji;
Tovarăşii din conducerea 50 km. pe oră, cu care mină, răzbună nu mai pleacă în
i se par o nimica toată. Nu cursă la orele 16.30 cum -O - 15 MAI 1960 lapte pasteurizat la sticlă, brânză
autocoloanei din Haţeg, care mai că drumul spre Măşcaş prevede orarul, ci tirziu după proaspătă de vaci, iaurt, smântână,
iparţin de l.R.T.A. Petroşani, nu-i făcut pentru o asemenea orele 17. smerim mma DEVA: Băieţii noştri; ALBA IU- unt, brânză „Făgăraş“ etc.
o apreciază mult pe tovarăşa viteză. Şi-atunci nu e de mi LIA: Mama vitregă; Bijuterii de fa
Man. impresie bună îşi fac rare că geamurile maşinii se N-ar strica dacă gestiona Produse
iespre ea şi călătorii. Despre fac ţăndări, iar călătorii, îm rii bufetelor din Tuştea şi PENTRU 24 ORE milie ; BRAD: Abuz de încredere ; ale
lovarăşa Man şoferul are pă preună cu taxatoarea, sînt Stei, unde şoferul Hiriza face ILIA: Torentul) HAŢEG: Telegra
rerea lui. De pildă, şoferului azvîrliţi dintr-un perete înal deseori halte mult mai lungi Vremea se menţine schimbătoare, me; HUNEDOARA: Ultima noapte 1. C. f. L.
nu-i place ca taxatoarea, du tul. Să îndrăznească însă ca decît cele prevăzute, ar afla cu cerul variabil. Temperatura staţio pe Titanic ; ORĂŞTIE : Chemarea văz Simeria
pă ce vinde biletele în sta reva dintre călători să-i a- într-o zi — şi asta cît mai nară ; ziua înţre 17—22 grade, iar duhului ; Tizok; PETROŞANI: Inimă
ţie, să stea în cabină lingă curînd — că lui Hiriza i s-a noaptea, între 3—9 grade. Vîntul va de mamă; Revolia peonilor; SEBEŞ:
e l _aşa cum sînt indicaţiile tragâ cumva atenţia sau să-i sufla potrivit cu intensificări tempo Iniilnire cu viaţa; SIMERIA : Inimă
ceară să micşoreze viteza c-a- rare din sectorul nord şi nord-vest. de mamă; LONEA: Casa părintească;
— pentru a-şi complecta dia tunci are de furcă cu şoferul. aplicat sancţiunea ce i se cu TEIUŞ: Virsia dragostei; ZLATNA:
grama Cabina şoferului este Intr-o zi au făcut acest lucru vine. PENTRU URMĂTOARELE Prima melodie; APOLDU DE SUS:
rezervată pentru şofer. A- 3 ZILE
ceasta nu înseamnă că şofe Am fi curioşi să ştim atunci
cum s-ar mai „răzbuna“ ?
rul nu poate să ia în cabină, colectivista Rezi Danciu din GH. PÎRVAN
alături de el, persoane a că- Demsuş, loan Stănămirescu PETRU FĂRCASîU Vreme cu ‘cerul schimbător şi cu 'Alarmă la graniţă; CALAN• Inimă
temperatura în uşoară creştere. 1 rde mamă.