Page 43 - 1960-05
P. 43

Nf\ 1675                                                                                                                                 DRUMUL SOCIALISMULUI                                                                                                                                    Pag. 3

VESTI m m SATELE                                                                                      Fier vechi pentru ofelarii!                                                      P roblem e ale                                                                         a n im a le lo r
         REOIUM II
                                                                                                      «ct -•*  »o- •                     •• •t
           Dezvoltă sectorul zootehnic
                                                                                                      Traduc în fapte tea, Achim Verde şi                       Cu sprijinul                      în regiunea Hunedoara
                                                                                                      angajam entele alţii.                                     deputaţilor

                                                                                                                                              DUMITRU JUGASTRU

Tinînd seama de veniturile mari pe care le pot realiza din                                               Brigada utemis-     secretar P.M.R. Dobîrca              Duminica trecută,        (Urmare din pag. t-a).                         trebuie executate şi a urmărit agrotehnică ca şi celui pentru
     creşterea animalelor şi avînd asigurate condiţii din cele                                        tă de muncă pa­                                           membrii Comitetu­
mai bune pentru adăpostirea lor, colectiviştii din satul Reciu,                                       triotică din satul        Răspund                         lui executiv al Sfa­   male. In foarte multe locuri                       realizarea lor. De asemenea, boabe.
                                                                                                      Dobirca, raionul          chemării                        tului popular din      crescătorii de animale se preo­                    Sfatul popular comunal Lan­
raionul Sebeş, au hotărît ca anul acesta să mărească numărul                                          Sebeş, a început să      oţelarilor                       comuna Clinic, ra­     cupă de îmbunătăţirea pajişti­                                                          Fiecare leu —
                                                                                                      traducă în fapte                                          ionul Sebaş, re­       lor. Datorită muncii depuse de                     crăm a organizat bine executa­
de bovine cu încă 47 capete din care 30 vaci cu lapte.                                                angajamentele lua­        Organizaţia de                  partizaţi pe cir­      către colectivişti, întovărăşiţi,
                                                                                                      te în cinstea Con­     bază U.T.M. din şa­                cumscripţiile elec­    ţărani muncitori şi organizatnlé                   rea lucrărilor de primăvară pe      cheltuit cu folos
Mergînd pe linia înfăptuirii hotărîrilor luate ei au cumpă­                                           gresului P.M.R. Nu­    hii Bejan-Tîmăvi-                  torale din comună      de tineret în anul 1959 s-a lăr­
                                                                                                      mai intr-o si, tine­   ţa, raionul Ilia, a                şi avind la dispozi­   git suprafaţa de păşunat cu                        păşunile comunale.
rat pînă în prezent 24 vaci de lapte şi două juninci. Pentru                                          rii de aici au co­     întreprins recent o                ţie 4 căruţe, au co­   peste 3.500 ha. prin lucrări de                    Nu peste tot însă s-au exe­ Gospodăriile colective au fost
                                                                                                       lectat cantitatea     acţiune de colecta­                lectat cantitatea de   desecări,- curăţare de mărăcini-
cumpărarea acestora ei au folosit suma de 92.700 Iei pe care                                          de 2.000 leg. de fier  re a fierului vechi.               3.000 kg. fier vechi.  şuri, tufişuri şi lăstărişuri ne­                  cutat lucrările de întreţinere la îndrumate să facă construcţii
                                                                                                      vechi.                 Cu acest prilej s-au                                      folositoare.
statul Ie-a pus-o Ia dispoziţie prin banca agricolă, drept îm­                                                               adunat peste 600                   IOAN BIA şi WOLF                                                          timp. In regiune mai sînt încă ieftine, pe baza folosirii materia­
                                                                                                         S-au evidenţiat     leg. fier vechi.                                             Anul acesta în regiune se fac
prumut. în zilele ce urmează vor mai procura încă 6 vaci                                              tinerii Pavel Cun-                                        MIHAI II — deputaţi    lucrări pentru a lărgi suprafaţa                   mari suprafeţe de păşuni degra­ lelor de construcţie locale şi
                                                                                                      ţan, Gheorghe Puş-          PETRU SÂBAU                                          de păşunat cu cca. 4.250 ha.
de lapte.                                        GH. RADU                                                                    secretarul organizaţiei                                   prin curăţiri de arborele dăună­                   date, erodate şi acoperite cu ar­ prin munca colectiviştilor. In
                                                                                                                                                                                       toare şi desecări, iar prin com­
                                                 corespondent                                                                  U.T.M. din Bejan-                                       baterea eroziunii solului se va                    borele, muşuroaie etc. Suprafeţe anul 1959 în regiune s-au con­
                                                                                                                                       Tîrnăviţa                                       spori producţia de iarbă pe al­
Pentru asigurarea hranei animalelor                                                                                                                                                    te 500 ha. O suprafaţă de                          mari de acest fel sînt în ra­ struit 8 6 de grajduri noi, s-au
                                                                                                                                                                                       1 0 .0 0 0 ha. de păşuni esie plani­               ioanele Haţeg şi Ilia, în comu­ amenajat 62 de grajduri cu o
                                                                                                                                                                                       ficată ca să fie îngrăşată. Prin                   nele Pojoga, Zam, Rîu de Mori, capacitate totală de 6.950 ca­
K/Tobilizaţi de către organizaţia de partid, ţăranii muncitori                                                                                                                         astfel de lucrări se vor _crea                     Rîu Alb, etc. In aceste raioane pete vite mari, precum şi multe
                                                                                                                                                                                       încă din acest an 2 2 3e păşuni
* ^din satul Uleş, raionul llia.au efectuat zilele trecute peste                                                                                                                                                                          trebuie să se ia grabnice mă­ alte construcţii gospodăreşti. O
                                                                                                                                                                                       model.
240 ore de muncă voluntară curăţ ind păşunea pe o suprafaţă de                                                                                                                            In această primăvară au exe­                    suri pentru redarea acestor su­ experienţă pozitivă a cîştigal

2 0 hectare. în acest fel animalelor le-au fost asigurate con­                                                                                                                         cutat lucrările la timp şi în bu­                                                      Comitetul raional de partid Ha­
                                                                                                                                                                                       ne condiţiuni colectiviştii din
diţii bune pentru păşunat.                                                                                                                                                             Clinic, Turdaş, Tîmpa, întovără-                   prafeţe producţiei.                 ţeg, care a desfăşurat o largă
                                                                                                                                                                                       şiţii din Lancrăm, Drîmbar etc.                                                        acţiune politică şl organizatori­
Prin munca depusă s-au evidenţiat comuniştii Zaharia Bur-                                                                                                                                                                                   Există însă în unele raioane or­  că în rîndul maselor de colec­
                                                                                                                                                                                          Comitetul executiv al Sfatu­                    ganizaţii de partid şi sfaturi      tivişti şi întovărăşiţi pentru rea­
za, loan Cojan, precum şi utemişfii Victor Cărmăzan, Octa-                                                                                                                                                                                populare care se împacă cu ast­     lizarea de construcţii bune şi
                                                                                                                                                                                       lui popular al comunei Orăştioa-                   fel de situaţii şi nu arată ţă ­    ieftine. Folosind materiale din
vian Cărmăzan, Gabor Ruben şi alţii.           IOSIF BIJRZA                                                                                                                                                                               ranilor muncitori că este în pro­
                                                                                                                                                                                       ra de Sus, raionul Orăştie, •a                     priul lor Interes să participe Ia
                                                 corespondent
                                                                                                                                                                                       dezbătut problema păşunilor, a
     Hotărîrea colectiviştilor din Nălaji                                                                                                                                                                                                 executarea lucrărilor de îmbu­ resurse locale şi munca colec­
                                                                                                                                                                                       fixat împreună cu ţăranii munci­                                                       tiviştilor s-a reuşit ca preţul
Colectiviştii din satul Nălaţi, raionul Haţeg, au prevăzut în                                                                                                                                                                             nătăţire a păşunilor.               mediu de cost pe raion al unui
       planul de producţie pentru acest an să construiască o                                                                                                                           tori din fiecare sat lucrările ce                    Este ştiut doar că fiecare ţăran  grajd să fie de numai 30.000
magazie pentru cereale.                                                                                                                                                                                                                                                       lei.
   în scopul realizării acesteia Ia un preţ cît mai scăzut, re­                                                                                                                        CONCURS                                            muncitor vrea ca de la anima­
cent, în cadrul unei adunări generale colectiviştii au hotărît ca                                                                                                                                                                         lele pe care le are să obţină
fiecare familie să facă prin muncă voluntară cîte 1 .0 0 0 bucăţi                                                                                                                            ÎN CINSTEA CELUI                             mai mult lapte, mai multă car­ In regiune mai există însă
cărămidă. în felul acesta pentruceie 41.000 bucăţi cărămizi, ca­                                                                                                                          DE-AL III-LEA CONGRES                           ne şi lînă. Lipsite de îndrumare destule gospodării colective ca­
re au început să fie pregătite, gospodăria nu va cheltui nimic.                                                                                                                           AL P.M.R. SI A ZILEI                                                                re fac construcţii scumpe. Co­
                                                                                                                                                                                          DE 23 AUGUST 1960 re­                           şi control, unele comitete exe­     lectiviştii din Şăuleşti, raionul
                                                                  ANA GIJGOR                                                                                                              dacţia revistei „TINĂRUI.                       cutive ale sfaturilor populare      Hunedoara, au construit un
                                                                                                                                                                                          LENINIST" organizează                           au dat uitării problema îmbu­       grajd care i-a costat circa
                                                                                  corespondentă                                                                                           CONCURSUL ^ CORES­                              nătăţirii păşunilor. Sfatul popu­   2 0 0 .0 0 0 lei — o adevărată ri­
                                                                                                                                                                                          PONDENŢILOR VOLUN­                              lar al comunei Rîu de Mori nici     sipă ! In timp ce în raionul Ha?
     Cîştigăfori ai drapelului de fruntaş                                                                                                                                                 TARI SI CITITORILOR                             măcar nu se interesează de fe­
                                                                                                                                                                                          REVISTEI PENTRU CE­                             lul cum arată păşunile care a- ţeg un grajd pentru 50 vite
Colectiviştii din Miercurea au reuşit primii din raionul Sebeş,                                                                                                                           LE MAI INTERESANTE                                                                  mari a costat în medie 30.000
       să termine lucrările din c ampania de primăvară. Ej au                                                                                                                             ARTICOLE DE EXPE­                               parţin aepstei comune.
insămînţat cu mult timp înain te de termenul stabilit 4Tî ha.                                                                                                                             RIENŢA, REPORTAJE,                              Mari rezerve pentru lărgirea le iar în raioanele Ilia şi Brad
cu orz, 13 ha. cu ovăz, 14 ha. cu sfeclă furajeră, 25 ha. cu sfeclă                                                                                                                        NOTE CRITICE, POR­                             suprafeţelor păşunabile există 50 /00-55.000 lei, în raionul
de zahăr, 105 ha. cu porumb boabe şi 12 ha. cu porumb siloz.                                                                                                                              TRETE DE UTF.MIŞTI                              în golurile de munte şi pe tere­ Sebeş costul mediu al unui
   Au fost de asemenea plivite 140 ha. cultivate cu grîu de                                                                                                                               FRUNTAŞI ÎN PRODUC­                                                                 grajd s-a ridicat la 114.000 lei,
toamnă. De asemenea, s-a apli cat prima praşilă pe întreaga                                                                                                                                ŢIE SI ACTIVITATEA                             nurile din jurul acestora.
suprafaţă cultivată cu sfeclă de zahăr şi pe 4 ha. cultivate cu                                                                                                                           OBŞTEASCA, INFORMA­                                                                 în raionul Hunedoara la 127.000
floarea-soarelui.                                                                                                                                                                         ŢI!.                                              Cu toate că acţiunile întreprin­
  Pentru executarea acestor Iu crări înainte de termen, gospo-                                                                                                                                                                            se în ultimii ani au dus la o       lei, iar în raionul Orăştie la
dăriei agricole colective din co muna Miercurea i-a fost decer-                                                                                                                               In articolele lor, par­                                                         !50.000 lei.
nat, cu puţin timp în urmă, dra pelu! de fruntaşă pe raion.                                                                                                                               ticipanţii Ia concurs vor                       sporire simţitoare a' productivi­
                                                                                                                                                                                          trebui să oglindească via­                      tăţii păşunilor, totuşi mai sînt       In ultimul timp biroul Comite­
                                                                    GH. MARCU                                                                                                             ţa şi munca avîntată a                          încă multe de Făcut. Organele       tului regional P.M.R. a orga­
                                                                                                                                                                                          tineretului patriei noastre,                    locale de partid şi sfaturile,      nizat o largă popularizare a
                                                                                        corespondent                                                                                      laptele deosebite ale tine­                     populare trebuie să popularizeze    experienţei şi a rezultate­
                                                                                                                                                                                          rilor pentru înîlorirea pa­                     experienţa existentă în multe       lor pozitive obţinute în ri­
ntrîn'd pe                                                                                            va deschide noi                                             Comunistul              triei socialiste, pentru în­                    comune şi Şefie, să organizeze      dicarea de construcţii ief­
                                                                                                                                                          Francisc Hor-                   deplinirea sarcinilor pe ca­                    mai bine munca şi să aplice
     poarta Com­  DOI FRUNTAŞI                                                                        orizonturi. Voi                         / vath, este strun-                         re partidul le pune în fa­                      metodele cele mai bune, astfel      tine de adăposturi pentru ă-
binatului side­                                                                                       putea îmbunătă­                          1 \ gar la depoul                          ţa tineretului. Scrieţi cît                                                         nimale în raioanele Haţeg şi
                                                                                                                                                           C. F. R. Teiuş.                mai detailat despre activi­                     ca producţia de furaje să creas­    Ilia.
                                                                                                                                             Prin reducerea rebutului,                    tatea multilaterală a orga­                     că simţitor.
rurgic "din Hu­                                                                                       ţi şi mai mult                         şi a adausului de prelucra­                  nelor şi organizaţiilor                                                               In această perioadă este deo­
                                                                                                                                             re, el realizează lunar e-                   U.T.M.: adunări generale                                                            sebit de important ca organe­
                                                                                                                                             conomii în valoare de                        interesante, învăţămînt po­
nedoara, străbaţi mai întîi a- ghe Albu sînt elevi în clasa calitatea oţelului.                                                              300— 400 lei.                                litic, activitate cultural-ar-                  Peste 10 tone porumb le raionale de partid şi de stat
ieea fruntaşilor. Pe această a- a VJII-a a Şcolii medii serale                                                                                                                            tistică şi sportivă, acţiuni
                                                                                                      Gheorghe Albu a îndrăgit            yM í W O S M M U L B E                          de muncă patriotică ale ti­                     însilozaf de fiecare vacă           să rezolve operativ o- serie de
lee sînt puse Ia loc de cinste din hunedoara.                                                                                                                                             neretului, precum şi des­                                                           probleme de care depinde dez­
                                                                                                      mai mult matematica şi fizica,                      15 MAI 1960                     pre felul în care organi­
portretele celor mai buni mun­ Fytpă-m asă, Ia Şoala medie învaţă însă cu mult sîrg şi dă                                                  PROGRAMUL 1 : 6,00 Muzică popu­                zaţiile U.T.M. se preocupă
citori din combinat, oameni ca­ ^ serală, i-am întîlnit pe cei răspunsuri bune la toate mate:                                            lară romînească; 8,00 Estrada in­                de îndrumarea muncii pio­                          Dacă iarba păşunilor consti­     voltarea creşterii animalelor. A-
re prin rezultatele obţinute în doi tineri ale căror portrete le riile. Acest lucru îl dovedeşte                                         strumentelor ; 9,00 Teatru la microfon           niereşti. De asemenea, ar­                      tuie hrana- de bază a animalelor    cum, şi nu spre sfîrşitul anului,
lupta pentru mai mult metal au văzusem pe aleea fruntaşilor. şi faptul că la sfîrşitul trimes­                                           pentru copii; „Eroii Pacificului"; de            ticolele se vor referi la                       în timpul verii, porumbul însi-     este timpul să se ia măsurile
cucerit dragostea şi respectul Aflasem de la directorul şcolii trului II a avut o singură me­                                            Zoe Anghel şi Puiu Hulubei: 10,(0                metodele bune de muncă,                         lozat este principala hrană din     necesare pentru a se cumpăra
muncitorilor din combinat şi a că loan Maftei şi Glheorghe Al­ die de 9, restul numai 10.                                                Cîntece interpretate de corul de co­             experienţa pozitivă a ac­                       toamnă pînă în primăvară. In        animalele necesare şi îndeosebi
celor din întreaga regiune.                                                                                                              pii al Radioteleviziunii; 10,50 „Pe va­          tiviştilor, organelor şl or­                    regiunea noastră în anul 1958       vaci şi juninci. De cea mai ma­
   ... Privirea mi-a fost atrasă    bu învaţă cu multă dragoste,                                         — Este un elev eminent, ca­     lurile albastre" — muzică uşoară;                ganizaţiilor U.T.M., a pro­                     gospodăriile colective din re­
                                    că întotdeauna vin temeinic pre­                                  re ne face cinste — a spus di­     11.30 Constructori şi construcţii; 12,15         pagandiştilor şi instructo                      giunea Hunedoara au însilozaf       re însemnătate este creşterea în
de două portrete. Doi tineri ale    gătiţi la toate materiile. Tova­                                  rectorul şcolii. Profesorii sînt   Scriitori laureaţi ai Premiului Lenin            rilor de pionieri, rezultate­                   numai 2.692 tone furaje, iar în     bune condiţiuni a animalelor ti­
căror chipuri îmi păreau cunos­     răşului Maftei — spunea direc­                                    foarte mulţumiţi nu numai de       pe 1900: Mirzo Tursun-Zade ; 13,10               le bune obţinute în educa­                      anul 1959 au fost însilozate        nere, atît a celor obţinute din
cute. Unde le-am mai văzut?         torul — îi place foarte ...mult                                   el, dar. în general, de toţi ele­  De toate pentru to ţi: 14,00 Gintă or­           ţia comunistă a tineretu­                       27.000 tone.                        prâsila gospodăriei, cît şi a ce­
A4ă apropii şi le citesc num ele:   chimia. In trimestrul II a avut                                   vii de la cursurile serale.        chestra de muzică populară a Radio-              lui şi copiilor şi în mobi­                                                         lor provenite din cumpărări.
„loan Maftei, prim-topitor la o-    media 9 Ia chimie. De altfel,                                                                        teieviziunii; 14,30 Săptâmîna muzi­              lizarea tineretului Ia lupta
ţelăria electrică“, „Gheorghe       la nici o materie nu a avut                                       P rintre portretele fruntaşilor    cii cehoslovace: muzică distractivă:             pentru îndeplinirea planu­                         In acest an, gospodăriile co­      Organele şi organizaţiile de
Albu, lăcătuş la secţia de repa­    medie mai mică "de 7.                                                    de la combinatul siderur­   15.30 La şezătoare: 17,40 Muzică u-              lui de stat pe anul 1960.                       lective din regiunea Hunedoara      partid şi de stat din regiunea
raţii electrice.“ Interesîndu-mă,                                                                     gic din Hunedoara, aşezate pe      şo ară: 18,00 Drumeţii veseli; 19,05                                                             vor cultiva cu porumb pentru        noastră, colectiviştii şi întovă-
aflu lucruri frumoase despre e i :     Gînd l-am întrebat pe                                          aleea fruntaşilor, găseşti şi pe   Cîntece napolitane interpretate de Ben-             SE VOR ACORDA UR­                            siloz o suprafaţă cu mult mai       răşiţii sînt hotărîţi să nu-şi pre­
echipa lui loan /Maftei, spre e-    Maftei de ce a îndrăgit                                                                              jamino G igli; 19,30 Teatru la micro­            MĂTOARELE PREMII :
xemplu, în cinstea zilei de 1       chimia, a răspuns simplu, fără                                    cele ale tinerilor loan Maftei     fon — studioul actorului amator —                                                                mare faţă de anul trecut, astfel    cupeţească eforturile spre a a-
Mai şi-a îndeplinit planul de       emfază :                                                                                             prezintă premiera : „Deşteaptă pă-                  2 PREMII I : CÎTE O                          ca să se asigure peste 10 tone      sigura sporirea rapidă a numă­
producţie în proporţie de 110                                                                         şi Gheorghe Albu, iar la şcoa­     mîntului“ comedie de Victor Ion Po­              EXCURSIE ÎN STRĂI­                              de porumb însi lezat pe cap de      rului de animale şi creşterea
la sută. Gheorghe Albu este şi         — Pentru că mă ajută să pă­                                                                       pa ; 20,50 Muzică de d a n s; 22,30 Con­         NĂTATE PRIN O.N.T.                              vacă furajată.                      producţiei de carne, lapte şi al­
el fruntaş în muncă. El execută     trund tainele meseriei mele.                                      la medie serală, numele lor sînt   cert de muzică populară rusă.
lucrările ce-i sînt încredinţate                                                                                                                                                                                                            Anul acesta s-au extins mult te produse necesare îmbunătăţi­
                                      Apoi a ad ău g at:                                              înscrise în fruntea celor mai         PROGRAMUL i i : 7,00 „Pe stru­                                                                suprafeţele cultivate cu porumb rii aprovizionării oamenilor
                                                                                                                                         nele viorii“. In program melodii popu­                                                           pentru siloz şi s-au luat măsuri muncii.
                                       — Dacă voi absolvi cursurile                                   buni elevi la ' învăţătură. Iată   lare roinîneşti; 8,30 Clubul voioşiei:
                                                                                                                                         Poşta emisiunii: 9,30 Oîntecul săp-                                                              menite să ducă la sporirea pro­ (articol . apărut In „Scinteia" nr.
                                                                                                      exemple demne de urmat de că­      tăm înii: „Cîntecul partizanilor păcii"
                                                                                                                                         de Ion Chirescu : 10,30 Revista pre­                                                             ducţiei la hectar. Pentru a se 4.831 din 12 mai 1960)                 (
cu multă pricepere şi într-un şcolii medii mă voi pregăti peru tre toţi tinerii noştri.                                                  sei străine: 10,50 Retransmisia con­
                                                                                                                                         certului orchestrei simfonice a Filar­                                                           ajunge la o producţie mare de
timp record. Am mai aflat apoi tru examenul de admitere la fa­                                                                           monicii de Stat „George Enescu" şi a
                                                                                                      D.CRICOVEANU                       corurilor reunite ale Filarmonicii şi                                                            masă verde la ha. porumbului
că atît loan Maftei cît şi Gheor- cultatea de siderurgie. Asta îmi                                                                       Radioteleviziunii; 12,20 Muzică uşoa­
                                                                                                                                         ră : (3,00 Valsuri: 13,15 Gintă Ange-                                                            de siloz i se va aplica aceeaşi      ÎNTREPRINDEREA d e
                                      ISlSSäl::

                                                                                                                                                                                                                                                                              GOSPODĂRIE ORĂŞENEASCA

           Răzbunarea şoferului /VW VA AATV")                                                                                                                                                                                             Oferte de serviciu                                 ORĂŞTIE

  De mult timp Nicolae Hiri-        ror prezenţă nu numai că                                          din Lunca. Cernii, Cornel An-                                                                                                       ÎNTREPRINDEREA DE                           Piafa Republicii 20 1
za nu şi-a dorit altceva decît      nu-i displace, ci dimpotrivă.                                     drioni şi alţii, şi Hiriza s-a.                                                                                                     CONSTRUCŢII SIDE­                                   Execută:
să ajungă şofer pe un auto­         Mai alesdacă aceste per­                                          supărat foc. Şi, cină e nervos,                                                                                                     RURGICE HUNEDOARA
bus, unde să aibă posibilita-       soane se urcă în ca­                                              — nu l-aţi văzut 1 — devine                                                                                                         angajează zidari în roşu              — Construcţii şi reparaţii de
lea să se afirme, să dovedeas­      bină cu cîte trei sticle de                                       şi mai năpraznic: opreşte                                                                                                           calificaţi. Se asigură per­         construcţii.
că că e cineva. Şi dorinţa i        bere, aşa cum a făcut Petru                                       maşina, ridică capota, în­                                                                                                          manent de lucru.
s-a împlinit. A ajuns şofer         Niculescu, gestionar în satul                                     cearcă căldura motorului. Ar­                                                                                                       O.C.L. PRODUSE INDUS-                 — Zugrăveli şi vopsitorie.
pe un autobus care circula pe       Stei. Asta-i place şoferului.                                     de ? Frige ? Atunci, e bine. la                                                                                                     TRIALE INTERRAIONA-                   — Instalaţii electrice interi­
ruta Haţeg— Măşcaş şi retur.                                                                          găleata, o umple cu apă, o                                                                                                          LA DEVA angajează re­               oare şi exterioare.
Dar ghinionul lut Hiriza con­          Cu sticla de bere în mina                                      aruncă peste blocul încins al                                                                                                       mizieri pentru desfacerea
stă în aceea că i-a fost re-        stingă, cu dreapta pe volan,                                      motorului, încă o dată şi încă                                                                                                      mărfurilor prin tîrgurile                Plata în numerar sau vi­
oartizată o taxatoare, Silvia       avindu-l Ungă el pe gestio­                                       o dată şi fiecare mişcare e                                                                                                         şi bîlciurilor din regiune,           rament. Pentru salaripţi se
                                    narul Niculescu — şi-n alte                                                                                                                                                                           cu o remiză convenabilă.              efectuează aceste lucrări şi
                                                                                                                                                                                                                                                                                cu plata în rate.

Man, care-şi face datoria aşa ocazii pe alţii de branşa a- însoţită de înjurături care                                                   la Moldovan: 14,30 Cine ştie, cîşti-          1 PREMIU II: Ó BI­

mm se cuvine şi care de mul­ cestuia — şoferului i se pare mai de care.                                                                  gă : 16,00 Vorbeşte Moscova!: 16,45           CICLETĂ
le ori i-a atras şoferului a- că maşina prinde aripi, ase­ Şi, nu există cursă in care                                                   Cu cîntecul şi jocul de-a lungul Ol­            MENŢIUNI : STILOURI
                                                                                                      Hiriza să nu se... enerveze, fie   tului ; 17,15 „Vizita mamei“ — frag­                                                             77 II IL M 81 €
lenţia asupra comportării şi                                                                                                                                                           SI SERVIETE DE PIELE,

laptelor sale. Dar Hiriza nu-i                                                                        pe taxatoare, fie pe „frico­       ment dintr-un roman în pregătire al            CĂRŢI, ABONAMENTE
                                                                                                                                         scriitorului Marin Preda : 18,50 Carnet         LA REVISTA NOASTRĂ
omul care să se lase dăscă­                                                                           şii“ din maşină. Şi de cîte ori    de reporter: 19,30 „Noi melodii în in­         ETC.                                              in alimentaţia dv. să nu lipsească
                                                                                                                                         ventarul muzical; 20,05 Muzică de
lit şi nici nu-l uită pe acela                                                                        se enervează de atîtea ori se      dans; 21,30 Program pentru iubitorii          ¦Sfa&D&DisC&ve'                                    LAPTELE SI DERIVATELE SALE
                                                                                                                                         de rom anţe; 22,00 Aluzică de d a n s;          / PBM rM fimifii
care îndrăzneşte să-i facă          meni calului din povestea                                         răzbună. De obicei răzbuna­        23,10 Simfonia nr. 2 în Mi minor de                                                              /. • -               ; ' r ¦' • f ' i\
                                                                                                      rea are loc la... restaurantul     Rachamaninov.                                                                      gcagSsSíSSSS
observaţii.                         lui Harap Alb. Şi-atunci cei                                      din Haţeg. Şi de cîte ori se                                                                                                        Consumaji;
  Tovarăşii din conducerea          50 km. pe oră, cu care mină,                                      răzbună nu mai pleacă în
                                    i se par o nimica toată. Nu­                                      cursă la orele 16.30 cum                                  -O -                              15 MAI 1960                              lapte pasteurizat la sticlă, brânză
autocoloanei din Haţeg, care        mai că drumul spre Măşcaş                                         prevede orarul, ci tirziu după                                                                                                      proaspătă de vaci, iaurt, smântână,
iparţin de l.R.T.A. Petroşani,      nu-i făcut pentru o asemenea                                      orele 17.                          smerim                       mma DEVA: Băieţii noştri; ALBA IU-                                  unt, brânză „Făgăraş“ etc.
o apreciază mult pe tovarăşa        viteză. Şi-atunci nu e de mi­                                                                                                                    LIA: Mama vitregă; Bijuterii de fa­
Man. impresie bună îşi fac          rare că geamurile maşinii se                                        N-ar strica dacă gestiona­                                                                                                                                    Produse
iespre ea şi călătorii. Despre      fac ţăndări, iar călătorii, îm ­                                  rii bufetelor din Tuştea şi                 PENTRU 24 ORE                        milie ; BRAD: Abuz de încredere ;                                                  ale
lovarăşa Man şoferul are pă­        preună cu taxatoarea, sînt                                        Stei, unde şoferul Hiriza face                                                   ILIA: Torentul) HAŢEG: Telegra­
rerea lui. De pildă, şoferului      azvîrliţi dintr-un perete înal­                                   deseori halte mult mai lungi         Vremea se menţine schimbătoare,             me; HUNEDOARA: Ultima noapte                                                   1. C. f. L.
nu-i place ca taxatoarea, du­       tul. Să îndrăznească însă ca­                                     decît cele prevăzute, ar afla      cu cerul variabil. Temperatura staţio­        pe Titanic ; ORĂŞTIE : Chemarea văz­                                           Simeria
pă ce vinde biletele în sta­        reva dintre călători să-i a-                                      într-o zi — şi asta cît mai        nară ; ziua înţre 17—22 grade, iar            duhului ; Tizok; PETROŞANI: Inimă
ţie, să stea în cabină lingă                                                                          curînd — că lui Hiriza i s-a       noaptea, între 3—9 grade. Vîntul va           de mamă; Revolia peonilor; SEBEŞ:
e l _aşa cum sînt indicaţiile       tragâ cumva atenţia sau să-i                                                                         sufla potrivit cu intensificări tempo­        Iniilnire cu viaţa; SIMERIA : Inimă
                                     ceară să micşoreze viteza c-a-                                                                      rare din sectorul nord şi nord-vest.          de mamă; LONEA: Casa părintească;
— pentru a-şi complecta dia­        tunci are de furcă cu şoferul.                                    aplicat sancţiunea ce i se cu­                                                   TEIUŞ: Virsia dragostei; ZLATNA:
grama Cabina şoferului este         Intr-o zi au făcut acest lucru                                    vine.                                  PENTRU URMĂTOARELE                        Prima melodie; APOLDU DE SUS:
rezervată pentru şofer. A-                                                                                                                               3 ZILE
ceasta nu înseamnă că şofe­                                                                              Am fi curioşi să ştim atunci
                                                                                                      cum s-ar mai „răzbuna“ ?

rul nu poate să ia în cabină, colectivista Rezi Danciu din                                            GH. PÎRVAN

alături de el, persoane a că- Demsuş, loan Stănămirescu                                               PETRU FĂRCASîU                     Vreme cu ‘cerul schimbător şi cu 'Alarmă la graniţă; CALAN• Inimă

                                                                                                                                         temperatura în uşoară creştere. 1             rde mamă.
   38   39   40   41   42   43   44   45   46   47   48