Page 47 - 1960-05

Nr. 1676 DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 3

„Vînăiorii de tigri11

w.Jtlaumeă v w w v w u Urodhs eSispas*© ®E IA OHABA, Munca grea, prea puţin gind, printr-o practică bo­
cunoscută, dar plină de tn- gată în rezultate, măiestrie
tîmplărl neobişnuite, a vî- în prinderea păsărilor şi a-

(Brîndău I., Gorlea P., Tupangiu Gh., Andrei Aurel şi Pe savanţii-zoologi încă de multă IA VIMGARB nătorilor care prind animale nimalelor, Egorov se întoar­
''Negru Aurelian de la U.R.U.M.P., absentează nemotivaţi de! ce în taigaua Usuri, la vină-
la lucru). vreme i-a preocupat o problemă : cum vii este cea care i-a inspi­ toarea de tigri. Stăpîn acum
rat pe creatorii filmului so­ pe profesiunea lui grea şi
se descurcă fără apă potabilă păsările (Momenf dramatic în trei timpi şi... nici o mişcare} vietic de aventuri „Vinătorii nobilă, Stepan Egorov reu­
şeşte să prindă un tigru,
Ah, ah ce mai casc, Junghiuri şi-obrinteli mă pasc... marine, care pentru a-şl căuta hrana, Timpul I (în care sînt prezen­ vin artişti amatori din alte lo­ de tigri“.
Junghiuri şi-obrinteli mă pasc...- Doctorul cit ce-a venit sînt nevoite să zboare departe de mal? La început Stepan Egorov, fiind consacrat un iscusit
Ah, ce greu mi-e să vorbesc, Doar o clipă m-a privit taţi eroii şi înţelegerea lor). calităţi — se gîndeau cei din
D-apoi să mai şi muncesc... Şi mi-a spus pe-un ton anost: E adevărat că, aşa cum povestesc şi absolvent al Institutului de, vînător de tigrii vii.
Of, grea sarcină-am primit, — Să boleşti nu-i nici un rost, marinarii, pescăruşii beau apa sărată — Alo 1 Alo ! Sfatul popular Ohaba. vinătoare, hotărlt să devină
( Pentru ea am şi venit N-ai nimic, -eşti ca un tun, a mării. Totuşi, ea conţine multă specialist în prinderea tigri­ Filmul rulează pe ecranul
Să vă cer să m-a!utaţi, Sănătos, de muncă bun... sare, pe care organismul păsărilor, aii comunei Vingard ? Aici d i ­ Timpul II (în care se arată lor suferă eşecuri, face gre­
De năpastă mă scăpaţi...). Ah, ce vitregă mi-e soarta, nu e în stare să o asimileze I şeli. După ce cutreieră ste­ cinematografului „Filimon
Marinică mă prezint... Uite cum se-ntoarse roata; rectorul căminului cultural din că nu toţi îşi respectă cuvîntul). pa şi lacurile din Kazah-
Autocritică vreau să-mi fac Aşa doctor n-am văzut, De curînd, un savant-fizlolog danez stan, munţii Tîan-Şan, clşti- Sîrbu“ din Deva între 16 şi
Bolii ce-am, să-i dau un leac... Nici o iotă n-a crezut a supus unor experienţe cîţiva pescă­ Ohaba. Tovarăşe, am vrea să Sîmbătă după-masă artiştii a- 18 mai 'a.c.
Vai aş face-o, nu vă mint, Că bolesc ruşi marini. Una dintre păsări a băut
Dar, vai / limba nu mă lasă, Şi că tinjesc — multe zile în şir doar apă marină şi venim sîmbătă cu echipele noa­ matori din Ohaba stau în faţa
Ceva pe piept mă apasă... Pe picioare mă topesc... s-a simţit excelent. Odată, cînd ea a
Astăzi prea mult am lucrat: Cind toţi, ştiţi, ce muncă grea băut aproape un pahar de apă ma­ stre artistice în schimb de ex­ uşii ferecate a căminului cultu­
Am mers... trei paşi de la pat A cuprins fiinţa mea rină, savantul a observat că de pe
Şi-am făcut chiar şi mai mult. Chiar din clipa cind din pat ciocul păsării picură un lichid in­ perienţă la dvs.. Ne puteţi primi? ral din Vingard. Pentru înce­
Gindind... preţ de vreun minut... Cu „eforturi" m-am sculat... color. S-a constatat că acest lichid
Ah, ah ce mai casc, Eu sint harnic, drept vă spun. era de două ori mai sărat decît apa — Veniţi, tovarăşi, vă aştep­ put se intonează o melodie:
< Junghiuri şi-obrinteli mă pasc... Planuri ştiu face duium pe care o băuse pasărea. După a-
5 E drept m-am şi odihnit (E drept că nu tot aşa proximativ trei ore, 90% din sarea tăm cu braţele deschise 1 Uite „... pustii sînt lanuri şi cîmpii..."
s Ca să fiu... bun de dormit, Ştiu şi viaţă a le da...) înghiţită de pasăre împreună cu por­
< Cam vreun ceas m-am tot spălat Insă asta o vedeţi, ţia de apă marină, nu mai era în şi tovarăşa Dorica arde de ne­ In sfîrşit, după multă căuta­
5 Şi-alte trei m-am îmbrăcat / Nu-i decii un flecuşteţ... organismul ei.
S Cu-astea-abia am terminat Ah, dar m-am luat cu vorba răbdare să vă admire pe scenă. re, a fost descoperită directoa­
< Şi-apoi la masă-am plecat Şi mi s-a cam răcit ciorba... Rolul filtrului original pentru sare
5 Ah, de-atita osteneală Şi-am uitat chiar ce anume îl joacă o pereche de glande aşe­ Am auzit lucruri frumoase des­ rea căminului cultural, Dorica
, Am simţit că dau... în boală... Vrut-am astăzi a vă spune... zate chiar deasupra ciocului pescăruşu­ pre echipele dvs. Ştim că echi­ Drăgoi. Aceasta îi întîmpină pe
' Şi-am chemat un doctor, iute, Nu degeaba-s Marinică: lui. Glande asemănătoare au şi alte pă­
1Mintenaş să mă consulte, Vorbă multă, treabă... mică. sări marine. pa de dansuri şi corul au fost artişti cu următoarea formulă
, Să vadă de nu cumva Ştiţi... dar am ciie-un nepot clasate pe primul ioc la ştafeta originală de bun so sit: „Cine
l Sufăr de vreo boală rea, Care-mi seamănă in tot
i De brîncare sau reumă, Şi-n uzină, uneori... culturală „1 Alai“ — faza între v-a mai adus pe vremea asta?“
, De holeră sau de ciumă... ( O voce): Ca un ghimpe intre flori...\
’Ah, an ce mai casc, centre. Ştim că la concursul ... Stupoare generală.
ST. 1RIMIE
bienal de teatru „I.L. Caragia- — Păi, nu am vorbit...?

le“ echipa dvs. a luat primul loc —Aş ! Păi cine a crezut c-o
pe raion. Cum să nu ştim ? Vă să veniţi ? Dar dacă totuşi aţi
primim, tovarăşe, cum să nu, venit, haideţi la şcoală 1 Acolo
cu tot dragul. Aşa oaspeţi... e întrunire tovărăşească şi e pă­

... Zis şi făcut. Nu mergem cat să le stricaţi petrecerea in-
.sîmbătă în altă localitate. Le- vitîndu-i la cămin. Daţi specta­

am promis doar celor din Vin­ colul acolo. Directorul şcolii e
Desigur că nu puţini amatori de gard că vom da spectacol aco­ un om şi jumătate. Ştiţi, slăbi­
călătorii marine invidiază acest la­ lo. Se face oare să-ţi fragi îna­ ciunea lui e munca culturală.
borator portativ al călătorilor înari­ poi cuvîntu! dat? Oamenii de- Nu-şi precupeţeşte eforturile
paţi! î sigur că ne aşteaptă, s-au pre- pentru munca asta.
! gătit, aşa cum facem şi noi cînd Timpul III (în care apare un

director de şcoală „zelos“ ).

La şcoală. înghesuială, fum, Scenă din filmul „Vinătorii de tigri“.
oamenii îşi făceau loc cu coa­

tele pentru a putea dansa cît

Cutremure de gheaţă în Antarctica mai în voie. Directorul îi pri­ p u p i om u p b o g b â m u l d e
meşte pe oaspeţi cu căldură —
e tet asudat de joc — şi-i în­ i
treabă ce poftesc. Aflînd intenţia

Trenul de sânii cioare, de parcă ci­ stîncos de sub artiştilor din Ohaba, directorul 16 MAI 1960 lară romînească interpretată de Ion
a expediţiei ame­ şcolii, Iile Turcu, le spune: PROGRAMUL 1: 5,30 Lecţia de C reţu; 16,45 Să ne cunoaştem pa­
ricane, tras de neva ar fi zgîlţîit gheaţă, se poate „Voi pricepeţi romîneşte ? Aici gim nastică; 6,15 Emisiunea pentru tria: Delta Dunării; 17,25 Sfatul me­
tractoare, înainta e joc, vreau să spun, şcoală nu sate: Din activitatea unei brigăzi pen­ dicului: Lipsa poftei de mîncare la
spre adîncul An- stratul de gheaţă. calcula grosimea cămin cultural. Localul şcolii tru culturi irigate; 7,15 Muzică dis­ copii; 18,25 „Portativul melodiilor“ :
tarctidei. împre­ nu poate fi folosit în alte sco­ tractivă ; 9,00 Arii din opere inter­ Muzică uşo ară; 19,15 Conducerea de
jur, doar pustiul Totul a durat doar stratului. puri decît educative. Mergeţi la pretate de Zenaida Pally şi Nicolae către partid — chezăşie a înfloririi li­
tăcut şi mort. cămin. Aici nu puteţi da spec­ H erlea; 9,30 Un tăciune şi-un căr­ teraturii noastre realist-socialisle. în­
10 secunde. Mem­ Dar de această tacol. E clar ?!... bune : „Piatra cea fierbinte“ de Ar- semnări de scriitor; 19,40 Melodii
Deodată, din par­ brii expediţiei au dată zguduitura s-a kadii Gaidar; 11,03 Fragmente din populare romîneşti; 20,05 Opera „Or-
tea munţilor San- controlat cu aten­ auzit cu mult mai Da, e clar. E clar că la Vin­ opereta „Rose-Marie“ de F rim l; 12,40 feu“ de Claudio Monteverdi; 22,30
tinel, aşezaţi la su­ ţie împrejurimile, puternic decît de gard mai este ceva de făcut în „Făurim o viaţă nouă“ —• emisiune Muzică populară romînească ; 23,15
te de kilorrjetri de­ dar n-au găsit nici obicei. Ea a fost privinţa activităţii culturale. de cîntece; 14,00 Folclorul în pre- Concert de muzică uşoară.
părtare de staţiu­ o crăpătură proas­ sezisată nu numai lucrarea compozitorilor noştri; 15,45
nea de cercetări a- pătă, care ar fi pu­ de cel ce au pro­ D. CRICOVEANU Vitrina cu cărţi n o i; 16,37 Muzică CIBEMTKME1CE
mericane, s-a au­ tut să producă un uşoară interpretată de Luminiţa Cos-
zit un sunet sub­ asemenea cutre­ vocat explozia, ci (după o corespondenţă frimisă mjn _ voce şi Mircea Popovici — 16 şi 17 MAI 1960
teran straniu, ase­ mur. ghitară; 18,20 Gârneţ de reporter: DEVA: Vinătorii de tigri/ ALBA
mănător zgomo­ şi de membrii gru­ de tov. Livia Adam din Ohaba) 19,30 Teatru la microfon: Scurtă con­ IULiA : Ştrengarii; Fiica mea trăieş­
tului produs de La 250 km. de vorbire — comedie de Levidova ; 21,00 te la Viena; BRAD: Taina lui Zem-
vînt. Sunetul se a- locul trosniturii, ex­ pului principal, a- >2 Scenă din timpul Concert: 23,00 Cîntă Mia Barbu. skov; ILIA: Ultima aventură a lui
propia, creştea în II — cînd direc­
intensitate şi, în flaţi la o depărta­ toarea căminului
Sfîrşit, s-a tran ­ cultural din Vin­
sformat într-un tu­ pediţia s-a oprit re de 4 Km. de gard — urează originalul
net asemenea zgo­
pentru a măsura locul şocului. Un
motului produs de grosimea stratului
motorul unui avion. de gheaţă. In nu­ fenomen asemănă­ bun so sit: „Cine v-a mat PROGRAMUL I I : 14,07 Muzică u- Don Juan; HAŢEG: Taina lui Zem-
Apoi a răsunat o meroase regiuni ale tor au constatat şi adus pe vremea asta“ ? şoară ; 15,36 Poemul simfonic „Cînte- skov; HUNEDOARA: Ultima noapte
trosnitură bruscă şi Antarctidei el este cercetătorii sovetici cul păcii“ de Pancio Vladigherov; pe Titanic; ORAŞTIE: Legenda dra­
cercetătorii polari
au simţit o zdrun­ de 2-3 k m .; prin de Ia staţia Kom- ... pe globul pă- pabil să atingă o aproape 40 km. pe
cinătură sub pi­ mîntesc există regi­ viteză pînă la 16 km. oră.
sondaj, nu se poa­ somolskaia.
uni, unde sub ploaie pe oră, cu toate că ... mesteacănul tră ­ 16,15 „Vino pe aleea înflorită“ — gostei; Moartea în şa; PETROŞANI:
te determina. De Glaciologii şi se­
aceea se provoacă ismologii consideră rămîi complect us­ viteza mijlocie a al­ ieşte 1 0 0 -1 2 0 ani, program de muzică uşoară: 16,30 L illy; Revolta peonilor; Isteţul Sas-
explozia unei în­ că acest fenomen bradul — 300, pinul Vorbeşte Moscova I ; 17,50 In pas cu co ; SEBEŞ: Micuţa; SIMERIA: Sa­
cărcături specia­ Şase recolte de pe cat, ploaia fiind ea tor peşti de apă dul­ — pînă la 400 de ştiinţa; 18,20 Gurs de iniţiere muzi­ bie şi za r ; LONEA: Oaia cu 5
ani ? S-au păstrai cală : „Ghid muzical“ (XXII) — Val­ picioare; TEIUŞ : Cintecul matrozi­
acelaşi Soi de pămînt însăşi uscată ? ce de obicei nu e stejari sub care a sul în creaţia compozitorilor (relua­ lo r; ZLATNA: Grădinarul spaniol;
scris Pu.şkin, a de­ re) ; 19,45 Tribuna R adio: Un im­ APOLDUL DE SU S: Căsătoria Lo-
le. Notînd timpul misterios nu este O gospodărie agricolă din Acest fenomen, ca­ mai mare de 9 km.? pus jurămîntul în portant eveniment internaţional — rentz; CAL.AN: Inimă de mamă.
provincia Henan (China Cen­ faţa oştilor Bogdan Conferinţa la nivel în a lt: 20,30 „Din
ce se scurge între altceva decît un trală) a reuşit să obţină de pe re pare de necrezut, Peştii de mare se Hmelniţki. Stejarii creaţiile lui George Enescu“ ; 21,45 -O —
acelaşi lot de pămînt 6 recolte Portrete de artişti amatori; 23,15-24,00
explozie şi ecoul cutremur de ghea­ pe an, în loc de două cîte se se poate întîlni în pot mişca şi mai re­ milenari trăiesc în­ Concert de noapte. BULStii m m m im m
obţineau înainte. Ţăranii au cul­ că de pe vremea
trimis de solul ţă. tivat fie prin rotaţie fie conco­ regiunile pustii ale pede. Cînd batogul formării Rusiei ca 17 MAI 1960 PENTRU 24 ORE
mitent o cultură de grîu, una globului, printre ca­ este urmărit de duş­ stat. PROGRAMUL I ; 6,10 Emisiunea Vreme nestabilă cu cerul va­
de susan, două culturi de gulii pentru sate: întrebări şi răspunsuri riabil mai mult noros. Vor că­
si două culturi de varză. în me­ re şi cele ale Asiei. manul de pradă, el ... ţărmurile Uniu­ în legătură cu combaterea unor dău­ dea' ploi temporare. Temperatura
die s-a obţinut de pe un hec­ nii Sovietice sînt nători ; 8,00 Din presa de astăzi; variabilă ziua va fi cuprinsă
'Neglijenta tar de pămînt 2,5 tone de grîu, Aceasta se explică sare din apă la o scăldate de 14 mări? 9,00 Muzică populară romînească; între 16 şi 2 2 grade, iar noap­
125 tone de legume şi 900 kg. prin faptul că, cli­ înălţime de 2 m.. 11,03 Fragmente din opera „Manon“ tea între 4 şi 10 grade. Vînt
In satul Timpa, comuna Băcia, ţăranii muncitori de 6 luni rle susan. ... Uniunea Sovie­ de M assenet; 11,45 Radio Prichindel: potrivit cu intensificări din sec­
de zile nu pot împrumuta cărţi de la biblioteca căminului cultu­ matul fiind pronun­ dezvolfînd, în mo­ tică are ieşire la 3 „Gazeta pădurii“ ; 12,30 In faţa hăr­ torul nord şi nord est.
ral, deoarece aceasta stă închisă, fiind transformată in... de­ Experienţa a fost făcută pen­ oceane? (Oceanul ţ i i : M adagaskar; 14,00 Fragmente PENTRU URMĂTOARELE
pozit de gri ne (?). tru prima dată în anul 1958 pe ţat continental, ae­ mentul săriturii o vi­ îngheţat de nord, O- din suita de balet „Haiducii“ de
un singur hectar de pămînt. Ea rul este deosebit de teză de 30 km. pe ceanui Atlantic şi Hilda Je re a ; 15,10 Din cele mai 3 ZILE
a fost extinsă anul trecut la uscat. Norii aici sînt oră. Cu aceeaşi vi­ Oceanul Pacific). cunoscute melodii populare romîneşti: Vremea se menţine călduroa­
7 hectare, iar anul acesta su­ 16,15 Vorbeşte Moscova 1: 17,15 Noi să cu cerul variabil şi tempera­
prafaţa cultivată prin această o apariţie rară. iar teză se poate miş­ ... 2/3 d!n_grani- medicamente romîneşti; 17,25 Melodii, tura staţionară.
metodă va fi extinsă de 10 ori. ţele U.R.S.S. sînt melodii, melodii; 19,05 Limba noas­
ploaia — un feno­ ca şi balena albas­ ţărmuri marine ? tră — vorbeşte acad. prof. AI. G rau r; Oferfe de serviciu
men şi mai rar. tră de 27 m. lungi­ 20,30 Jurnalul satelor; 22,30 Muzică
me şi de aproxima­ ... Mai mult de din operetele „Contesa Marifza“ şi în tr eprin d erea de
Chiar atunci cînd tiv 100 tone greuta­ 560 de rîuri, mări,
plouă, picăturile se te. Pentru a înfrun­ golfuri şi insule CONSTRUCŢII SIDE­
evaporează de obi­ poartă numele oa­ RURGICE HUNEDOARA
cei în atmosferă, fă­ menilor ruşi ?

BfflECA 5ATEASCÂ ră să atingă pămîn- ta rezistenţa apei,

tul. In asemenea si­ balena cheinieşte

tuaţii vezi cum 400-500 C.P. Dar re­

nlouă. te afli sub cordul „goanelor de

ea. dar nu o simţi peşti“ îi aparţine ca­

de loc... racudei marine de

... păstrăvul e ca- pradă, care atinge

„Silvia“ de Kalman. angajează zidari în roşu

PROGRAMUL II: 14,07 Din dan­ calificaţi. Se asigură per­

Saivanul ambulant . surile popoarelor: 15,25 Concert de manent de lucru.
muzică uşoară; 16,15 Muzică popu­

Nu sînt rare cazurile cînd autobusele I.'G.O. Deva transportă pe distanţele Ş ic e t U m e o ^ B x g jn U r U u n c d e jp lo ă /
şoimuş— Deva şi Sîntanărei—Deva, păsări, miei, purcei, incom odînd astfel pe
călători. ’G iO Â& W -BĂI

Biblioteca Tîmpei are Fiind din griu selecţionat, L . OKOS Raionul Orăştie
Fond de cărţi destul de mare, Nu-i de cărţi şi de broşuri,
Cărţile-s bine păstrate Ci de grîu pentru.... culturi. Că-i ocupat de miei şi iezi reg. H unedoara
în dulapuri, sub lăcate... Deci... „cultură“ tot se face De la un cap la celălalt
E şi altă constatare : Saivanul ăsta... ambulant. La restaurantul
Are „fond“... de-aprovizionare La cămin, de-un timp încoace, din localitate
Pentru... şoareci şi gîngănii
Şi chiar pentru orătănii; Cultură de indolenţă, g ă s iţi un b o g a t so r ­
Dar nu-i fond de studiat. tim ent de produse cu­
De-ndelungă neglijenţă. linare, sp e cia lită ţi la
gră ta r, vinuri alese.
S. FENESANU
A fost cînăva autobus, E plin de raţe, ca un lacJ

Dar ce-i acum, e greu de spus. — Aici e liber ? — Nu !...
Deşi !sint călători puţini, Mac, mac /...
Nu-ncapi de gîşte şi găini,
Şi nu ai unde să te-aşezi, ^