Page 50 - 1960-05
P. 50
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 1677
Lectoratele — important Concursul culfural- O discyfie despre o
sportiv al tineretului comisie permanentă
mijloc de educare a
Recent a avut loc la Dobra
oamenilor muncii concursul cultural-sportiv al ti
nerilor. Festivitatea a lost des
chisă de către tov. ing. Braşo- Păreri erau diferite. sînt eu secretar. Aţi fost
veanu, din partea organizaţiei
(Urmai» din pag. l-a) variate domenii ale ştiinţei, le U.T,M. Dobra, care a vorbit Unii spuneau că comisia informat greşit.
despre realizările tinerilor din
gate de specificul locului res această comună, în cinstea celui permanentă comerţ şi _ Dar nu cumva ştiţi
pectiv de muncă. de-al Ill-lea Congres al P.M.R.
gritole socialiste, doar toarte pu şi a zilei de 23 August. cooperaţie din oraşul dumneavoastră cine este
ţine din ele au fost dezbătute în Forma de bază de transmite
tata auditorilor. re a cunoştinţelor în cadrul lec Prin faţa tribunei au trecut a- Hunedoara activează, al secretar ? vedeţi...
toratului, o constituie confe poi elevii şi pionierii şcolii e-
Ţinînd seama de experienţa rinţa. lementare de 7 ani din Dobra, ţii însă erau de părere — După cîte îmi aduc
anilor trecuţi, se poate spune că salariaţii cooperativei de con
sum, carul alegoric al salariaţi că această comisie exis aminte, secretar este tov.
lor de la întreprinderea forestie
ră, tractoarele şi o combină tă doar cu numele şi că Nicolae Dragovici, iar
nouă — manevrate de tinerii
oamenii muncii au dovedit mult Conferinţa este o formă a tractorişti de la S.M.T., tineri ea nu-şi trăieşte viaţa. preşedinte tovarăşa Au
interes ţaţă de activitatea lec muncii de propagandă ştiinţifi colectivişti din Dobra şi Abucea.
toratelor, ceea ce trebuie să con că care utilizează diferite meto In această situaţie am rora Gostian. Tov. Dra
stituie un imbold pentru filiala de ca : prelucrarea, povestirea, Au plăcut mai ales dansurile
S.R.S.C. Deva, în vederea reor demonstraţia. populare interpretate de elevele pornit în căutarea pre govici lucrează la croito
ganizării şi activizării tuturor
formelor de lectorate la oraşe In afară de aceasta mai pot claselor a V-a şi a Vl-a din şedintelui şi secretarului ria din centru, chiar în
şi sate. In acest sens se poate fi folosite şi alte forme ca seri í\ Dobra.
folosi experienţa pozitivă din de întrebări şi răspunsuri, sim comisiei. Ei erau în m ă faţa locului de parcare
activitatea lectoratelor cu părin pozioane, seri tematice, seri li MARIA CISMAŞ
ţii, care în regiunea noastră au terare, brigăzi ştiinţifice etc. sură să vorbească des a autobuselor.
atras aproape 17.000 de partici corespondentă
panţi la cele 107 conferinţe, bine La conferinţele care se ex pre activitatea acestei Ne-am îndreptat spre
pun în cadrul lectoratului poate
participa orice om al muncii din comisii, despre realizări. locul indicat. Tovarăşul
Doream să stăm mai Dragovici a întrerupt
întîi de vorbă cu secre pentru puţin timp lucrul
tarul. Un tovarăş de la şi ne-a informat.
, G '.* 4Sfatul popular orăşe — Drept să spun nu
mai ştiu nimic de comi
nesc Hunedoara, spu
pregătite de intelectuali de frun întreprinderea sau instituţia un nea că secretar este sie. Nu ne-am mai întru
te ca ingineri, profesori, medici de funcţionează lectoratul. La preşăftintele cooperativei nit de anul trecut.
etc. Sub conducerea şi Îndruma lectoratele care se organizează Pentru Teodor „Drum nou“ şi că birourile, — Dar comisia aceasta nu
rea comitetelor raionale si oră în cluburile sindicale, not par Cibian, sortarea D in activitatea acestei cooperative s-ar afla are un plan după care îşi
blănurilor este
şeneşti de partid, subfilialele ticipa membri ai familiilor sa undeva spre gara nouă. Pî desfăşoară activitatea ? am
S.R.S.C. trebuie să colaboreze lariaţilor din întreprinderile res nă la urmă am aflat insă căutat să-l iscodim pe se
mai intens cu sindicatele şi or pective. La lectoratele cu carac cea mai plăcută bibliotecii regionale că birourile cooperativei cretar.
ganizaţiile U.T.M. din întreprin ter public, organizate în case de muncă. Lucrind ca sor
„Drum nou" se află în par — Nu avem aşa ceva de
deri si instituţii, cu conducerile cultură, cămine culturale etc.,
ţi tator la secţia de vînat a tea opusă a oraşului, pe str. anul trecut. Dacă nu ne-am
G.A.S. si S..M.T.. luînd neîntîr- pot participa toţi oamenii mun jp fabricii „Vidra" din Orăş-
| tie, el îşi depăşeşte sil- Golecfivul bibliotecii regionale cum şi cele 7 biblioteci de casă, Popa Nan. Ajunşi însă la întllnit I Poate tovarăşa Gos
ziat măsuri de înfiinţare de lec cii. fe nic norma cu 10-12 la Deva a folosit în acest an cele aU fost dotate cu noutăţi lite-
birourile cooperativei am tian să fi făcut ceva in lipsa
torate în toate centrele munci Atît programul lectoratului, V, sută. m. a.i .atractiv,e .forme de„ r.ă..sp„în- raiL!ea' f,i..l.ial.a. d. in cart.i.erul, G_ ean-
toreşti şi agricole, acolo unde cît şi conţinutul conferinţelor, | In clişeu: Tov. Cibian dire şi popularizare a cărţii. Ge- ggj( pr}nţre acţiunile ce au fost aflat că preşedintele a ple-, noastră. O puteţi găsi pe
le două seri literare închinate organizate amintim prezentarea
n-au existat pînă în prezent, iar trebuie să aibă în vedere nive lucrind la sortarea blă- luptelor ceferiştilor din 16 fe- cărţii agrotehnice „Cultura. se- cat în oraş, cu diferite tre strada Romanilor, la numă
| nurilor. bruarie 1933. cele 4 seri literare minţelor de legume şi _ fiori“
cele vechi să fie reorganizate şi lul de pregătire al auditoriului, buri. Contabilul spunea că rul 7.
organizate cu prilejul aniversă- ca^f a tos^ ^ mi^a carn*ntl,i
activizate. specificul muncii profesionale al rn.. a 90 d,e ani. d,e .la naşt,erea cjQurltural in p^rezenta colectiviste- trebuie să se întoarcă din Am pornit spre strada Ro
Unde şi de către cine se or acestuia, vîrsta lui e tc .. moment în moment. Am aş manilor. Tov. Gostian, gos
ganizează lectoratele. O problemă esenţială în ac teptat. podină, a spus aceleaşi lu
Lectoratele .se organizează de tivitatea desfăşurată de lectora — Uite, vine tovarăşul pre cruri ca şi secretarul. Nu
către organizaţiile de masă sau te o constituie asigurarea con şedinte ! ne-a anunţat in s-au întîlnit şi nu mai au
organe de stat, împreună cu ţinutului ideologic şi ştiinţific tr-un tîrziu contabilul coo plan de muncă de anul
Societatea pentru răspîndirea corespunzător conferinţelor ex A n iv e rs a re a lui V. L ten ta, precum şi alte Penlru antrenarea oamenIIor perativei. trecut.
ştiinţei şi culturii. puse. c o le c tiv e i acţiuni întreprinse, reflecta pre- muncii !a citit, pentru a dezvol- Ne-am bucurat, convinşi — Avem multe probleme
ocuparea colectivului bibliotecii ta gustul lor artistic, precum şi
Comitetele sindicatelor pe în Birourile filialei Deva şi sub In ziua de 8 mai. colectiviştii din în acest sens. pentru a ajuta gospodinele să-şi că vom afla în sfirşit cum de ridicat, spunea tov. Gos
Gîrbova au sărbătorit 10 ani de la însuşească tot mai multe cuno-
treprinderi, instituţii, G. A. S., filialelor S.R.S.G., sub îndru înfiinţarea gospodăriei agricole co In întreprinderişi instituţii munceşte comisia permanen tian, dar nu avem prilejul
lective din satul lor. Gu această oca
S.M.T., împreună cu filialele şi marea organelor şi organizaţi zie, echipele artistice ale căminului tă comerţ şi cooperaţie. Am să le spunem. Tov. Alexan
cultural şi colţului roşu din G.A.G.,
subfilialele S.R.S.C.. organizea ilor de partid, care răspund de au prezentat un frumos program, al au fost organizate recenzii pe |ţ,,nţ? 5' politice cele început discuţia cu preşedin- dru Moraru de la Sfatul
cătuit . din coruri, recitări, dansuri şi
ză lectorate în cluburi, colţuri această problemă, trebuie să ur un program de brigadă. ^ tele cooperativei. popular orăşenesc Hune
roşii, case de cultură sau dife mărească prin secţiile ştiinţi Tot cu această ocazie, s-a organi marginea^ diferitelor cărţi ca iionează în prezent în oraşul — Ce ne puteţi spune des doara, care trebuie să se o-
zat un concurs „Drumeţii veseli“, pe pre comisie, tovarăşe Lazăr? cupe de noi, nu ne sprijină.
rite săli din întreprinderi şi in fice : tem a: „Zece ani de la înfiinţarea „Preţul tăcerii“ de M. Şerbănes- Deva, au fost antrenate la o Merge tot aşa de bine ca in Nefiină sprijiniţi noi n-am
G.A.G. „Drumul socialismului“ din anul trecut ?, făcut nimic...
stituţii. In G.A.G. se vor orga-. a) recrutarea conferenţiarilor Gîrbova". Gîştigâtorii concursului — cu, care a fost prezentată în susţinută muncă de culturali-
elevii I. Radu şi Ilie Gomşa — au Omul ne-a privit nedume Iată aşadar o comisiie
niza cicluri de conferinţe la ce de specialitate din rîndul mem primit cîte o servietă, cei clasaţi pe faţa salariaţilor Sfatului popu- zare. Un ^ accent deosebit j?-a rit, neştiind ce să creadă. permanentă inactivă.
locul II, cîte un stilou, iar concuren
rerea acestora. brilor S.R.S.C. şi a colectivelor ţii clasaţi pe locul 111. au primit cî Iar regional şi în faţa muncito- PUs Pe Informarea politică a — Care comisie — a în Sfatul popular orăşenesc
te un creion mecanic. trebat în cele din urmă o- Hunedoara trebuie să-şi în
Secţiile de învăfămînt şi cul de conferenţiari ale sindicatului .. , , . . . . . participanţilor la' aceste cercuri, mul. drepte atenţia spre comisii
La pregătirea şi desfăşurarea con nlor fabrici, de conserve ş. pre- Hprecur^ şî pe prezentarea unor le permanente, să le spri
tură ale sfaturilor populare, îm cu o temeinică pregătire ideo cursului, un aport însemnat l-a a- ' — Comisia permanentă\ jine, ca acestea să-şi trăias
dus învăţătorul Vasile UrsU. parate din carne Deva, sau materiale legate de educarea { comerţ şi cooperaţie. Sînteţi că cu adevărat viaţa. Cetă
preună cu filialele şi subfiliale logică, ştiinţifică ; „Muncitoare din zilele noastre“, copiilor în familie, sfaturi pen- ţenii aşteaptă acest lucru !
ANA OPRfŞ' care a fost tinută la întreprin- tru gospodine, originea omului ( doar secretarul ei.
le S.R.S.C.. organizează lecto b) ajutorarea lectorilor în
ratele în săli oublice, case de pregătirea conferinţelor care ur corespondentă
cultură, şcoli etc. derea „1 Mai“. Pf „a v‘etii pe pamînt etc
mează să fie expuse în cadrul t - ni«„ • . o , Micilor cititori le-au stat in
Organele locale U.T.M., îm lectoratelor, inclusiv a colective ,’ permanenţă la dispoziţie cărţi
Ziua Victoriei, la Tribunalul re- adecvate gustului şi puterii lot
preună cu filialele şi subfilia lor de conferenţiari, plin cadrul j — Nu te supăra dar nu V. A.
de înţelegere. Goncursul-ghici-
lele S.R.S.C., organizează lec întreprinderilor ; gional, Ia casa de cultură şi în
toare ce a avut loc în sala ci-
torate în case de cultură ale ti c) asigurarea accesibilităţii alte instituţii au fost citite re- nematografului- „Filimon Sîrbu"
neretului, case de cultură ale conferinţelor, atît prin forma de o constituit un mijloc de atra
studenţilor, la căminele tinere prezentare cît şi prin folosirea cenzii ale unor romane ce evocă gere a copiilor spre activitatea Consfătuire cu părinţii
tului de pe lîngă marile între materialului didactic - intuitiv bibliotecii.
prinderi, pe şantiere, în şcoli (hărţi, planşe, schiţe, micros- eroismul ostaşilor sovietici.
etc. coape, diafilme, filme documen In vederea întâmpinării celui
Pentru ca oamenii muncii ce de-al Ill-lea Gongres al P,M.R.,
locuiesc prea departe de biblio- Conducerea şcolii profesionale bleme ale colaborării dintre
de ucenici a uzinei „Victoria“- şcoală şi familie în scopul in
Lector'aiele îşi desfăşoară ac tare, ştiinţifice şi artistice etc.) tecă să se poată bucura de lec- Călan a organizat recent o con tensificării muncii de instruire
sfătuire cu părinţii ucenicilor. şi de educare comunistă a uce
tivitatea, pe baza unui program Respectînd toate aceste indi tura unei cărţii bune, cele două colectivul bibliotecii şi-a propus Consfătuirea a avut drept scop nicilor, iar cel de-af doilea re
informarea acestora asupra re ferat prezentat de tov. Nicolae
în zilele stabilite dinainte. Pro caţii, recrutînd lectori bine pre filiale ale bibliotecii din cartie să mărească numărul cititorilor zultatelor obţinute la învăţătură, Bordeanu, secretar al comitetu
rul Ceangăi şi Sîntuhalm, pre şi al cărţilor citite. frecvenţă şi disciplină, precum lui U.T.M. pe şcoală, s-a referit
gramul este bine să fie cunos gătiţi, alcătuind o tematică do şi stabilirea de comun acord a Ia contribuţia organizaţiei
celor mai bune măsuri în vede U.T.M. Ia educaţia comunistă a
cut de auditori din timp si pe conferinţe care să răspundă ce rea încheierii cu succes a anu ucenicilor.
lui şcolar.
o oerioadă mai îndelungată. rinţelor ce le ridică construcţia Tot în cinstea Congresului vor Din discuţiile purtate a reie
In cadrul consfătuirii au fost şit necesitatea unei strînse cola
Lectoratele ău un caracter socialismului în fiecare loc de fi organizate trei seri literare în prezentate două referate. Primul borări între şcoală, familie şi
care vor fi prezentate evocări referat prezentat de conducerea organizaţia U.T.M., în vederea
permanent, deci programul lor muncă, lectoratele vor outea şi 99 Am crescut cu tine şcolii s-a referit fa unele pro- ridicării necontenite a nivelului
din lupta partidului nostru pen pregătirii politice şi profesionale
trebuie să se desfăşoare în con în regiunea noastră să-şi aducă ^^33S7S!!!a!SKmSISSBS0ES»^SmBE’-
a ucenicilor. S-a stabilit totoda
tinuitate, nu pe etape său cicluri o contribuţie tot mai mare la Hunedoara“ tru eliberarea poporului de sub 18 MAI 1960 tă un plan de măsuri în vederea
jugul exploatării capitaliste, încheierii cu succes a anului şco
de conferinţe. educarea oamenilor muncii în lar 1959—1960.
Programul lectoratelor este spiritul învăţăturii marxist-ieni- pentru construirea socialismului GH.PĂDUREŢ
în scumpa noastră patrie.
necesar să asigure caracterul niste şi al patriotismului socia De ciieva zile, in li tualitate, oglindesc In care le-au fost eleate corespondent
sistematic şi continuu al acti list. la îndeplinirea măreţelor brăriile regiunii Hune paginile lor munca en de regimul democrat- M. BĂDILĂ
doara a apărui o nouă tuziastă a oţelarilor şi popular.
vităţii de propagandă poliţico- sarcini izvorîte din hotărîrile culegere din lucrările constructorilor, a mine
Alături de Ana Şoit,
ştiinţifică. El trebuie alcătuit a- partidului şi guvernului.
vîncl ca teme de conferinţe din R. B. membrilor cercurilor Ii- rilor, intelectualilor şi Irlmie Străuţ, Constan Bin m OBUâMUL B L
ierare, editată Se Ca coleciivişPdor, care sub tin Clemente şi Traian
Pe urmele rmietialelor_ publicate sa regională a creaţiei conducerea partidului işi Filimon, care au acu 18 MAI 1960
populare din Deva. făuresc o viaţă nouă. mulat o oarecare ex PROGRAMUL 1: 5,45 „Zori de
„ Â g â Î a f la v iz u a li să fîe sflrîsis le g a tă de Purtlnd un tiilu su perienţă pe drumul zi“ — muzică u şo ară; 6,20 Muzică DEVA: Vinătorii de tigri i ALBA M tiL S fh
s a r c im s e e e o n o r m c e ti gestiv — „Am crescut Apariţia acestei cu creaţiei, in această cu populară romînească; 8,00 Din presa IUIAA : Ştrengarii / Fiica mea trăieş
cu tine. Hunedoara', legeri literare se inte legere publică talente de astăzi: 8,58 „Tinereţe, dragă-mi te la Vienai BRAD: Taina lui Zem- PENTRU 24 ORE
Sub acest titlu, s-a publicat în zia In răspunsul primit la redacţie, se culegerea înmănunchea grează in rîndul vic promiţătoare ca Mircea eşti“ ; 9,30 Vreau să ştiu j 10,19 sk o v; ILIA: Ultima aventură a lui
rul „Drumul socialismului" nr. 1.632 arată că în viitor agitaţia vizuală ză cele mai izbuiiie crea toriilor importante ob Tuţă, muncitor lamino- Muzică simfonică; 11,03 Gîntece şi Don lu a m HAŢEG: Taina lui Zem- Vremea rămîne instabilă, cu
un articol privind preocuparea orga pe şantier va constitui o preocupare ţii ale tinerilor scriitori ţinute de oamenii mun rist, loan Costin, mun jocuri populare romîneşti; 12,20 Pa skov i HUNEDOARA: Telegrame; cerul schimbător, temporar no-
nizaţiilor de partid din regiunea noa de seamă a organizaţiei de partid. In din regiune — mun cii din regiunea Hune citor tipograf, Ion Dră- gini din volumul „Călătorind prin ţă ORAŞTIE: Legenda dragostei; Moar ros. Temperatura în creştere
stră faţă de agitaţia vizuală la locul felul acesta va fi sprijinită mai con citori, ţărani munci doara în întîmpinarea gănescu, tehnician me tea in şa/ PETROŞANI: Lilly; Isteţul uşoară, ziua va fi cuprinsă în
de muncă. Printre altele, a fost cri tori şi fii ai acestora, celui de-al III-tea Con talurgist, Catinca Spă- Sasco/ SEBEŞ: Micuţa: SIMERIA: Sa tre 19 şi 25 grade, iar noaptea
ticată organizaţia de bază P.M.R. cret realizarea angajamentelor luate gres al P.M.R., dind bie şi za r; LONEA: Oaia cu 5 între 5 şi 11 grade. Vînt potri
de pe şantierul nr. 3 construcţii — picioare / TEIUŞ: Cintecul matrozi vit cu intensificări din sectorul
oraşul nou muncitoresc Gălan, apar de constructori în cinstea celui de-al care s-au născut şi au glas sentimentelor de taru, operatoare la ~o rile Nordului" ; de Horia Stancu; lor/ ZLATNA: Grădinarul spaniol/ sud.
ţinător T.R.O.H., unde nu exista nici crescut odată cu Hu mulţumire şi recunoş staţie de radioficare, 13,05 Concert de muzică din opere! APOLDUL DE SU S: Căsătoria Lo-
o lozincă, care să oglindească anga Ill-lea Congres al partidului. nedoara socialistă. tinţă ale tinerilor scriitori Victor Niţă, elev, Radu 14.30 Concert de muzică populară ro renlz/ CALAN : 105 la sută alibi. PENTRU URMĂTOARELE
jamentele muncitorilor. locali pentru minunate Selejan, student minier mînească j 15,10 „Construind socia 3 ZILE
Lucrările publicate, a- le condiţii de muncă şi alţii. lismul, întărim pacea“ — emisiune
Răspunzînd criticii făcute, biroul or xate pe teme de ac de cîntece; 16,00 Gîntă orchestra de Vremea continuă să rămînă
ganizaţiei de bază P.M.R. de pe şan nestabilă, cu temperatura sta
tier, ne informează că In prezent a- estradă a Radioteleviziunii romîne ; ţionară.
gitaţia vizuală pe acest şantier s-a
îmbunătăţit. In acest scop, comitetul 16,15 Vorbeşte Moscova t; 18,00 In
raional de partid Hunedoara a tri
mis un activist, care a ajutat bi slujba patriei; 19,40 Muzică uşoa
roul organizaţiei de partid de pe şan
tier în această direcţie. Astfel, Ia in ră de Eugen Teger şi Ramon Ta- rîntreprinderea de Gospodărie orăşenească
trarea pe şantier s-a afişat Un gra vernier; 21,00 Şcoala şl viaţa; 21,30
fic prin care se urmăreşte zilnic fe Din cîntecele şi jocurile popoarelor A
lul cum brigăzile de pe şantier rea 22.30 Muzică uşoară ; 22,45 Concert
lizează indicii de producţie, un pa
nou de onoare pentru fruntaşii în Ambalatoare- simfonic. ALBA JULIA
producţie şi o gazetă satirică. De a- le Viorica Ro
semenea, s-au afişat lozinci privind şu, Maria Bau- PROGRAMUL II: 14,07 Suita li Sediul central sfr. Vasile Roaîia 5
reducerea preţului de cost. man şi Verorii- rică de G rieg; 14,30 „1907" — ver
ca Pintea de la suri de Tudor Arghezi. Prezentare în TELEFO N 628
In urma măsurilor luate, se observă fabrica „Simion lectură dram atizată; 15,30 Formaţii
pe şantier o îmbunătăţire în munca Bărnuţiu“ din romîneşti de muzică u şo ară: 16,50 E^IEO UFĂ :
brigăzilor de constructori, iar între Sebeş execută Curs de limba ru să ; 18,05 Gîntecul pentTH! îiiireprisideri şi populaţie
cerea socialistă se desfăşoară tnai în ambalaje fru săptăm înii: „Gîntecul partizanilor pă
sufleţit. Un sprijin preţios a primit moase depăşin- cii“ de ion Ghirescu. Versuri de E- E i Construcţii şl reparaţii de construcţii
din partea organizaţiei do partid con du-şi totodată mil Gonciu; 19,30 Teatru le microfon
ducerea administrativă a şantierului, norma cu 40- „Domnişoara Nastasia“ ~ de G. M. pînă la valoarea de 5000 lei
care a trecut la înlăturarea deficien Zamfirescu ; 21,40 Anul Olimpic 1960; ! Zugrăveli şi vepsiforse
telor semnalata 50 la sută. 22.30 „Poezia culorilor" — însemnări
despre expoziţia Ornamentica popu
lară ; 22,40 Ansambluri de muzică
populară din ţări prietene; 23,15-24,00 f i Instalaţii electrice interioare şi exterioare
Album Johann Straiiss.
l il i I®! BULETINE DE ŞTIRI: 5,00; 6,00; Plafa prin virament sau numerar.
í V ..*. Í > - ¦V V 'V * » * 7,00; 11,00; 13,00: 15,00: 17,00;
> -a %*' > 'V. % >*« ....... ' 19,00; 20,00; 22,00; 23,52 (programul I) Se executa pentru salariaţi şi cu
14,00; 16,00; 18,00; 21,30; 23,00
plata în rate.
(programul II).